Deși Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași publică săptămânal zeci de posturi vacante, tot mai puțini oameni par interesați să se angajeze. Oferta pentru perioada 6 – 12 octombrie 2025 include posturi bine plătite și cu program normal de lucru, însă candidații lipsesc aproape complet.

📋 Exemple de locuri disponibile

Printre posturile rămase „în aer” se numără:

• Inginer / Inginer chimist la ABA Buzău-Ialomița – salariu brut 7.946 lei, concurs programat pentru 17 octombrie;

• Călcătoareasă la MARTCONF SRL – trei posturi disponibile în municipiul Călărași.

Deși diferența de pregătire și domeniu e evidentă, ambele oferte au ceva în comun: lipsa de interes.
Unii spun că salariile nu reflectă munca depusă, alții recunosc deschis că preferă să stea acasă decât să lucreze pe sume considerate „prea mici”.

„Toată lumea se plânge că nu sunt bani, dar nici nu vine nimeni la interviu”

Reprezentanți ai firmelor locale și ai AJOFM spun că situația a devenit cronică.
„Avem locuri de muncă în fiecare săptămână, dar vin foarte puțini să întrebe, și mai puțini să se angajeze efectiv. Toată lumea se plânge că nu sunt bani, dar nici nu vine nimeni la interviu”, spun surse din cadrul instituției.

Advertisement

O realitate dură: lipsă de motivație, neîncredere și comoditate

Pe de o parte, angajatorii nu oferă întotdeauna condiții atractive – salarii competitive, transport asigurat, bonuri de masă sau program flexibil.
Pe de altă parte, mulți dintre șomerii locali preferă să rămână în evidențele AJOFM pentru ajutorul de șomaj sau să lucreze ocazional „la negru”, fără contract.

Sociologii spun că este un cerc vicios: lipsa de motivație personală se combină cu lipsa de încredere în piața muncii.
„Mulți tineri nu mai cred că pot face o carieră stabilă aici. Se gândesc că oricum vor pleca din țară. Ce rost are să te angajezi pentru două-trei luni?”, explică un specialist în resurse umane.

Călărașiul muncii… care nu se mai face

Realitatea este simplă: munca cinstită devine tot mai rară, iar interesul pentru locurile vacante scade de la o lună la alta.
În timp ce companiile și instituțiile locale caută oameni calificați sau măcar dispuși să învețe, mulți preferă confortul subvențiilor, al ajutoarelor sociale sau al unui trai improvizat.

Advertisement

Zeci de elevi din județul Călărași pornesc zilnic la drum în zori, pe frig și ploaie, doar ca să ajungă la școală. Mulți dintre ei așteaptă zeci de minute în șir autobuze care nu mai opresc în stație, iar unii rămân chiar în drum, în timp ce părinții privesc neputincioși.

„Fetița mea este răcită cobză… La clasa unde sunt diriginte, cu excepția a doi copii, toți sunt navetiști. Se trezesc devreme și așteaptă apoi în stație să vină autobuzul. Dacă este plin, șoferii nu opresc. Așteaptă următorul… uneori rămân în drum peste o oră!”, a povestit un părinte pentru Călărași Press.

Situația devine tot mai gravă odată cu scăderea temperaturilor. În timp ce județul Constanța a decis deja suspendarea cursurilor pentru ziua de miercuri, părinții din Călărași se întreabă dacă autoritățile locale vor lua măsuri similare pentru protejarea copiilor.

„Mi-e milă de copiii noștri navetiști. În clasa fiicei mele, din 34 de copii, doar 6 sunt din Călărași. Restul fac naveta zilnic. Nu cred că este ok pentru ei”, a mai spus tatăl elevei.

Advertisement

Părinții cer autorităților să analizeze cu atenție situația transportului elevilor și să ia decizii care să țină cont de siguranța acestora, mai ales în zilele cu condiții meteo extreme.

Comisia de apărare a Senatului a dat luni raport favorabil propunerii legislative care introduce conceptul de „majorat online”, stabilind vârsta de 16 ani ca limită minimă de acces independent la platformele digitale și la conținutul online. Minorii sub această vârstă vor putea accesa servicii online doar cu acordul verificabil al părinților.

„Noi stabilim vârsta majoratului online – 16 ani. Dacă avem o vârstă a majoratului în offline, în viaţa de zi cu zi, atunci şi în viaţa online, acolo unde copiii petrec o perioadă mare de timp, avem nevoie de reguli clare. Trebuie să știm de la ce vârstă copiii noștri pot înțelege explicit conținutul pe care îl primesc pe aceste rețele”, a declarat Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei de apărare.

ANCOM va elabora regulile de aplicare

Pentru punerea în practică a legii, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) va elabora, în termen de șase luni, normele și procedurile specifice.
„Avem un regulament european care vorbește despre conținutul destinat copiilor, dar responsabilitatea și mecanismele de implementare vor fi stabilite de ANCOM”, a explicat Pauliuc.

Un proiect susținut de mai multe partide

Inițiativa legislativă este semnată de un grup de parlamentari PNL, PSD și UDMR și urmărește protejarea minorilor de conținutul dăunător din mediul online, precum și sprijinirea dezvoltării lor fizice, mentale și morale.

Advertisement

Proiectul a primit anterior aviz favorabil din partea comisiilor juridică, pentru comunicații și de cultură, iar Senatul va fi prima Cameră sesizată pentru dezbaterea finală a legii.