Breaking News
Florian Bodog: Putem să le oferim copiilor noștri o copilărie fericită, care nu este marcată nici de boli, nici de amintiri dureroase
În contextul adoptării proiectului de lege privind activitatea de vaccinare a populaţiei în România, Florian Bodog, ministrul Sănătății, a transmis următorul mesaj:
“Pentru România, miza legii vaccinării este imensă. Asigurarea unui viitor sănătos pentru patru milioane de copii este în mâinile noastre. Parlamentul României, cea mai înaltă instituției a democrației, va decide asupra conținutului final al acestei legi. Însă, dincolo de dezbaterile din Parlament, este important ca întreaga opinie publică să fie informată și să înțeleagă semnificația reală a legii și modificările profunde pe care ea le aduce.
Avem peste 95 de mii de acte normative în această țară, dar nu avem o lege care să se ocupe de un domeniu vital: protejarea sănătății copiilor și a întregii populații a României. Anual, prin vaccinarea împotriva bolilor prevenibile, putem salva mii de vieți și putem preveni suferințe inutile. Putem să le oferim copiilor noștri o copilărie fericită, care nu este marcată nici de boli, nici de amintiri dureroase. Rujeola, oreionul, rubeola, poliomielita, hepatita B, tusea convulsivă, difteria, tetanosul sunt boli împotriva cărora ne putem proteja familiile și putem limita riscurile de îmbolnăvire pentru formele grave în cazul unor boli precum tuberculoza.
Avem o datorie morală față de copiii noștri, să prevenim răul înainte ca el să se întâmple. Așa cum avem o datorie morală față de comunitatea în care trăim să prevenim răul înainte ca el să se întâmple altor copii sau părinți.
Orice proiect de lege este perfectibil și de aceea sunt deschis oricăror dezbateri publice, atâta timp cât ele se poartă cu onestitate, bun simț și decență. Însă acest proiect este munca unor specialiști care lucrează zi de zi în domeniul vaccinării și care s-au confruntat cu toate defectele cadrului actual. De aceea, legea a fost gândită atent și corect de către cei care înțeleg cel mai bine cum trebuie reglementată politica vaccinării.
Am preluat ministerul într-o situație critică pentru sănătatea publică și pentru sectorul sanitar. De ani de zile, România se afla sub pragul de siguranță al acoperii vaccinale. Adică, oricând putea exista riscul apariției unei epidemii. Ceea ce s-a și întâmplat. Izbucnirea epidemiei de rujeolă în 2016 nu este conjucturală. Este o consecință directă a disfuncționalităților majore ale politicii publice privind vaccinarea. Legea vaccinării corectează aceste grave nereguli care au condus la izbucnirea epidemiei, asigurând cele mai bune condiții pentru protejarea sănătății copiilor noștri.”
Proiectul de lege a fost transmis Parlamentului spre dezbatere și adoptare. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ministerul Energiei al României a declarat oficial o situație de urgență – nivel criză, ca urmare a disfuncționalităților majore în aprovizionarea cu țiței, care au generat riscuri semnificative pentru securitatea energetică a țării. Această decizie a fost formalizată prin Ordinul nr. 765/2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din data de 29 iulie 2025. Documentul autorizează eliberarea unei cantități de 80.000 de tone de țiței și 30.000 de tone de motorină din stocurile minime de urgență gestionate de OMV Petrom, pentru a contracara efectele crizei locale de aprovizionare.
Această măsură a fost luată în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 622/2025, care reglementează constituirea și gestionarea stocurilor minime de țiței și produse petroliere pentru perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026. Scopul eliberării acestor rezerve este de a asigura continuitatea aprovizionării cu carburanți pe piața internă, prevenind astfel perturbări majore în funcționarea economiei și în satisfacerea nevoilor consumatorilor. Criza a fost declanșată de factori precum întreruperi în lanțul de aprovizionare și posibile constrângeri logistice, deși detaliile specifice nu au fost pe deplin comunicate public.
Autoritățile monitorizează situația îndeaproape, iar Ministerul Energiei a anunțat că va implementa măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, pentru a stabiliza piața. Decizia de a apela la stocurile de urgență reflectă gravitatea situației și necesitatea unei intervenții rapide pentru a preveni impactul asupra consumatorilor și industriilor dependente de carburanți. În acest context, se așteaptă ca operatorii din sectorul energetic să colaboreze strâns cu autoritățile pentru a gestiona eficient resursele disponibile și pentru a minimiza efectele crizei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sociologul Marius Pieleanu, cunoscut analist politic și profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a demisionat în urma unui scandal declanșat de acuzații de abuz sexual. Acuzațiile, aduse de mai multe foste studente, vizează presupuse fapte petrecute la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Acestea descriu cum Pieleanu le-ar fi sechestrat în biroul său, amenințându-le sau încercând să le constrângă la acte sexuale.
În 2024, o anchetă a Comisiei de Etică a SNSPA a fost închisă din lipsă de probe considerate suficiente, provocând nemulțumirea studenților și proteste cu banderole turcoaz. În 2025, noi mărturii au determinat constituirea unei noi Comisii de Etică și sesizarea Parchetului de către rectorul SNSPA, Remus Pricopie. Pieleanu a negat acuzațiile, calificându-le drept o „neînțelegere” și amenințând cu procese. În august 2024, acesta și-a anunțat demisia pentru a „proteja instituția”, decizie confirmată ulterior pe fondul presiunilor publice.
Scandalul a generat reacții puternice, inclusiv din partea fostului ministru al Justiției, Ana Birchall, care a susținut că a fost și ea hărțuită de Pieleanu și a cerut demisia rectorului Remus Pricopie, acuzat de mușamalizare. Studenții au protestat, cerând măsuri concrete pentru protejarea victimelor și prevenirea abuzurilor, criticând lipsa de transparență a universității. Cazul a readus în discuție necesitatea reformării sistemului universitar pentru a asigura un mediu sigur, autoritățile propunând măsuri legislative pentru sesizări anonime și raportarea imediată a cazurilor de hărțuire.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un seism cu magnitudinea 3,7 pe scara Richter s-a produs sâmbătă, 2 august 2025, la ora 11:42 (ora locală, EEST), în județul Buzău, conform informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Cutremurul a avut epicentrul în zona seismică Vrancea-Buzău, o regiune recunoscută pentru activitatea sa tectonică frecventă.
Potrivit datelor oficiale, seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 140 de kilometri, ceea ce îl clasifică drept un cutremur de adâncime intermediară. Intensitatea resimțită la suprafață a fost scăzută, iar autoritățile nu au raportat pagube materiale sau victime în urma evenimentului. Locuitorii din județul Buzău și zonele învecinate au descris mișcarea ca fiind slabă, fără a provoca panică.
Zona Vrancea-Buzău este una dintre cele mai active regiuni seismice din România, datorită poziției sale la intersecția plăcilor tectonice. Cutremurele de magnitudine mică și medie, precum cel de astăzi, sunt frecvente și, de obicei, nu produc efecte semnificative. Totuși, specialiștii recomandă populației să fie pregătită pentru eventuale seisme de intensitate mai mare, prin consolidarea locuințelor și cunoașterea măsurilor de siguranță.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului monitorizează în permanență activitatea seismică din România și publică informații actualizate pentru a ține populația informată. Pentru mai multe detalii despre acest eveniment sau despre pregătirea în caz de cutremur, cetățenii sunt încurajați să consulte site-ul oficial al INCDFP.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spitalul de Pneumoftiziologie Călărași va fi modernizat: începe reabilitarea energetică și reorganizarea spațiilor
Prefectura Călărași a aprobat schema de personal pentru anul 2025: 633 de posturi pentru Primăria Municipiului Călărași și instituțiile subordonate
Primăria Oltenița sprijină producătorii locali: Atestatul de producător, cheia pentru vânzarea legală a produselor agricole
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
