Știri
Cum se formează prețul carburantului la pompă. Nu mai puțin de 40% din banii pe carburanți merg către stat
Prețul carburantului a crescut cu peste 3 lei în numai un an, arată datele unui studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă, cea mai mare parte din banii în plus merg la stat. Adică acciza și TVA-ul.
Prețul produselor petroliere la pompă este mai mare cu 63% comparativ cu aceeași zi a anului trecut. Primul reper pe care îl luăm în calcul este cotația barilului Brent care a ajuns acum la aproximativ 122 de dolari față de aproape 75 cât era acum un an.
Un baril de țitei se transformă în aproape 160 de litri de benzină, ceea ce înseamnă că în urmă cu un an un litru costa 47 de cenți, iar acum este cu 30 de cenți mai scump. Și cursul valutar afectează prețul la pompă, iar dolarul s-a apreciat în raport cu leu cu 60 de bani. Se adaugă apoi costul transportului maritim, al rafinării și de depozitare.
Până aici, prețul care ține doar de petroliști ajungea la puțin peste 2 lei 50 în iunie anul trecut, iar acum depășește 5 lei 20. Urmează acciza pe litrul de benzină. Anul acesta este 1 leu și 89 de bani. La toate acestea se aplică TVA. În final, prețul la pompă este aproximativ 8 lei și 50 cu aproape 3 lei mai mult decât anul trecut.
Statul în cazul combustibililor, la fel ca și în cazul gazelor și energiei electrice, este cel mai mare câștigător urmare a scumpirilor. Concret, Statul a câștigat suplimentar față de aceeași perioadă a anului trecut , 600 de milioane de euro din scumpirea benzinei și a motorinei la pompă, potrivit Asociației Energia Inteligentă.
Aceste câștiguri suplimentare ar trebui împărțite consumatorului român transmite Asociația, iar între soluțiile pe care le propune ar fi diminuarea TVA și accizei la combustibili. România este în procedură de deficit excesiv, motiv pentru care e greu de crezut că autoritățile europene vor permite scăderea accizei. 15 state europene au ales să reducă accizele la carburanţi pentru a micşora preţul la pompă, în vreme ce altele au preferat să plafoneze prețurile la combustibil.
Ungaria și Croația au plafonat prețul, în timp ce state precum Franța, Belgia și Germania au decis reducerea accizelor la carburanţi.
foto: www.euronews.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Franța, una dintre cele mai influente națiuni ale Europei, se confruntă în 2025 cu o serie de provocări care par să o pună sub asediu, atât din punct de vedere intern, cât și extern. De la tensiuni sociale și economice la presiuni geopolitice și amenințări de securitate, țara traversează o perioadă de incertitudine care testează reziliența sa istorică.
În ultimii ani, Franța a fost marcată de proteste masive, alimentate de nemulțumiri legate de reformele economice, inegalitatea socială și creșterea costului vieții. Mișcarea „Vestelor Galbene”, care a debutat în 2018, a lăsat urme adânci în conștiința publică, iar ecourile ei continuă să se facă simțite. În 2025, inflația persistentă și șomajul în rândul tinerilor au amplificat nemulțumirile, mai ales în zonele urbane defavorizate. Potrivit datelor Eurostat, rata șomajului în Franța rămâne peste media Uniunii Europene, situându-se la aproximativ 7,5% în 2025, cu diferențe semnificative între regiuni.
Reformele controversate ale sistemului de pensii și măsurile de austeritate fiscală au generat noi valuri de greve, în special în sectorul public. Sindicatele, precum CGT, au organizat demonstrații ample, paralizând temporar transportul public în marile orașe, inclusiv Paris. În același timp, polarizarea politică s-a accentuat, cu partidele de extremă dreapta și stânga câștigând teren în fața centrului politic tradițional, ceea ce complică guvernarea.
Pe plan extern, Franța se confruntă cu amenințări de securitate sporite. Atacurile teroriste, deși mai puțin frecvente decât în deceniul precedent, rămân o preocupare majoră. În 2025, autoritățile franceze au raportat o creștere a tentativelor de radicalizare online, în contextul în care grupările extremiste exploatează rețelele sociale pentru a recruta tineri. Forțele de securitate au intensificat măsurile de supraveghere, dar acest lucru a stârnit dezbateri aprinse privind echilibrul între securitate și libertățile civile.
Geopolitic, Franța joacă un rol central în Uniunea Europeană, dar se confruntă cu tensiuni legate de politica energetică și relațiile cu alte puteri globale. Criza energetică, exacerbată de dependența de importurile de gaz și de tranziția către surse regenerabile, a pus presiune pe economia franceză. În plus, relațiile cu China și Rusia rămân complicate, Franța încercând să mențină o poziție fermă, dar echilibrată, în contextul conflictelor globale.
Migrația continuă să fie un subiect sensibil. Franța, cu o lungă istorie de imigrație, se confruntă cu provocări legate de integrarea comunităților de imigranți, în special din Africa de Nord și Subsahariană. Dezbaterile privind identitatea națională și laicitatea („laïcité”) sunt mai aprinse ca niciodată, alimentate de incidente izolate, dar mediatizate intens. În 2025, politica de azil a Franței este sub lupa criticilor, atât din partea organizațiilor pentru drepturile omului, cât și a grupurilor care cer măsuri mai stricte.
În ciuda acestor provocări, Franța rămâne un far al culturii și al spiritului uman. Parisul continuă să atragă milioane de turiști, iar industria modei, a gastronomiei și a artei își păstrează influența globală. Evenimente precum Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 au demonstrat capacitatea Franței de a uni oamenii, chiar și în vremuri dificile. În plus, inițiativele de sustenabilitate și investițiile în tehnologii verzi oferă speranțe pentru un viitor mai stabil.
Franța se află într-un moment de răscruce, sub asediul provocărilor interne și externe. Cu toate acestea, istoria sa bogată și capacitatea de adaptare sugerează că națiunea poate găsi calea de a depăși aceste obstacole. Rămâne de văzut dacă liderii săi vor reuși să unească o societate divizată și să navigheze cu succes într-o lume tot mai complexă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Întreruperi programate de energie electrică în județele Călărași și Ialomița, în perioada 10 – 12 septembrie
Distribuitorul de energie anunță mai multe întreruperi programate în județele Călărași și Ialomița, în perioada 10 – 12 septembrie, necesare pentru lucrări de modernizare și mentenanță a rețelei electrice. Reprezentanții companiei transmit că durata și numărul întreruperilor au fost reduse pe cât posibil, pentru a minimiza disconfortul consumatorilor.
„Regretăm neplăcerile resimțite și vă asigurăm că aceste lucrări sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității serviciului de distribuție a energiei electrice”, au precizat oficialii companiei.
Programul întreruperilor
Județul Călărași
- Miercuri, 10 septembrie (09:00 – 17:00) – Localitatea Sultana (străzile Irisului, Crinului, Anemonei, Crizantemei, Lăcrămioarei, Izvor, Crăiței) – întreruperi parțiale.
- Joi, 11 septembrie (09:00 – 17:00) – Localitatea Sultana (străzile Panseluței, Magnoliei, Malu Roșu, Brândușei, Tufănelelor, Cabanei, Margaretelor) și localitatea Borcea (zona Balta Borcea) – întreruperi parțiale.
- Vineri, 12 septembrie (09:00 – 17:00) – Localitatea Budești (străzile Nicolae Bălcescu, Constructorilor, Griviței – zona blocuri centru), Dragoș Vodă (strada Mihai Eminescu – zona CAP) și Dragalina (zona Drajna Siloz) – întreruperi parțiale.
Județul Ialomița
- Miercuri, 10 septembrie
- (08:30 – 16:30) – Bordușani, întrerupere totală.
- (09:00 – 17:00) – Axintele (străzile Șuvița Panduri, Margaretei, Arțarului, Troiței, Principală).
- Joi, 11 septembrie
- (09:00 – 17:00) – Urziceni (agenți economici: PCS Fabrica de Hârtie, cartier IAS).
- (08:30 – 16:30) – Amara (strada Păcii nr. 54 și zonele adiacente; afectați și mai mulți agenți economici, inclusiv Romsilva și Uzina de Apă).
- (09:00 – 17:00) – Bărcănești (DJ201, străzile Mihai Viteazul, Mocanilor, Armanului lui Fochide, Olteni).
- (09:00 – 17:00) – Ciocârlia (DC11, agenți economici: Nova Solar Impex SRL; străzile Salcâmilor, Zefirului).
- Vineri, 12 septembrie (09:00 – 17:00) – Bărcănești (străzile Gheorghe, Mihai Viteazul, Socului, Alexandru Catargiu, Morarilor).
Lista completă a întreruperilor poate fi consultată pe site-ul oficial al companiei, la secțiunea „Întreruperi programate”: www.reteleelectrice.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deputatul Dragoș Coman a declarat, într-o postare făcută de la Palatul Parlamentului, că susține cu toată convingerea recunoașterea oficială a Esports în România, subliniind faptul că acest fenomen nu mai este de mult un simplu hobby, ci o industrie globală cu milioane de jucători, campionate internaționale și premii de sute de milioane de dolari.
„România are deja tineri care concurează și câștigă la nivel mondial, demonstrând că performanța nu se măsoară doar pe teren, ci și în arena digitală”, a transmis parlamentarul.
Acesta a explicat că, potrivit definiției sportului, Esports se încadrează perfect ca activitate competitivă, organizată, cu reguli clare și cu rezultate măsurabile, punând în joc inteligența, strategia și disciplina.
Dragoș Coman consideră că existența unui cadru organizat pentru copii și tineri ar însemna protecție, educație și șansa de a transforma pasiunea într-o carieră. „În loc să joace haotic, ei pot fi ghidați de antrenori, medici și psihologi, pot învăța ce înseamnă lucrul în echipă, responsabilitatea și performanța”, a adăugat deputatul.
Parlamentarul subliniază că recunoașterea Esports ca sport oficial reprezintă o oportunitate pentru România de a fi în pas cu lumea, de a valorifica potențialul tinerilor și de a construi o industrie modernă, educată și competitivă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fostul ofițer moldovean, arestat pentru trădare și divulgare de secrete de stat
Polonia doboară dronele rusești: Un moment de cotitură pentru NATO și Europa
Microbuz școlar depistat fără licență la Frumușani. Șofer amendat cu 10.000 de lei și lăsat fără plăcuțe
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
