Știri
Solstițiul de vară, Cea mai lungă zi din an – Ce se întâmplă de fapt
21 iunie este ziua solstiţiului de vară, cea mai lungă zi din an, eveniment care marchează debutul verii astronomice. În tradiţia populară, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie.
În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor, relatează Mediafax.
Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele „Cap de vară”.
Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belşug în gospodărie, dar şi de practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita.
Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”, în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. După unii specialişti, sărbătoarea îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o horă.
În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, adus pe lume la bătrâneţe de Elisabeta, eveniment ce pregăteşte minunea naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară.
Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi şi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar şi de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori şi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor şi altor rele.
Credințe legate de solstițiul de vară
În calendarul românesc, prin excelență solar, sărbătorile de mare importanță creștină se plasează în preajma echinocțiilor și solstițiilor. De exemplu, solstițiul de iarnă este în apropierea Crăciunului, iar cel de vară, aproape de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (care este pe 24 iunie, când sunt și Sânzienele (Drăgaica).
De menționat că în tradiția românească sunt mult mai puțin credințe și superstiții legate strict de solstițiul de vară, dar sunt foarte multe legate de Sânziene (ziua de 24 iunie
Solstițiile de iarnă și de vară marchează zilele cele mai scurte și cele mai lungi din an, inspirând ritualuri și manifestări de venerație în lumea întreagă. Solstițiul de iarnă simbolizează victoria luminii asupra întunericului, sfârșitul unui ciclu și începutul unui ciclu nou, marcat de lumină și dezvoltare. Solstițiul de vară simbolizează puterea Soarelui și frumusețea Pământului.
Ziua solstițiului de vară, când se credea că încetează cucul a cânta era numită „Amuțitul cucului”, scrie Ion Ghinoiu. „Cântecul lui, orologiu pentru măsurarea timpului și sursă de inspirație melancolică în folclorul de dor și jale începe să fie auzit la Blagoveștenie (25 martie) sau Ziua Cucului și încetează brusc, trei luni mai târziu, la Sânziene (24 iunie). Conform tradiției, el s-ar îneca în acestă zi cu un bob de orz și s-ar transforma șase luni în uliu”. Cucul indică primăvara astronomică, iar pentru români, cucul simboliza, în funcție de unde cântă, cum cântă și pe ce stă, fie sănătatea, norocul sau căsătoria, dar uneori și moartea.
Perioada solstițiului de vară era prielnică și pentru culegerea unor plante de leac: pentru acestea exista un calendar tradițional riguros și anumite plante se culegeau doar noaptea (spre exemplu în noaptea de Sânziene.
Midsommar
Una dintre cele mai cunoscute sărbători europene legate de solstițiul de vară este Midsommar, sărbătoare suedeză extrem de importantă în regatul nordic. „Sărbătoarea suedeză de Midsommar este considerată ca fiind cea mai importantă sărbătoare a anului, împărțind primul loc cu Sărbătoarea de Crăciun (Julen). La fel ca în tradiția poporului român, Sărbătorii de Midsommar i se atribuie forțe supranaturale, o noapte în care forțe benefice nedefinite își fac simțită prezența la modul subtil”, scrie Carmen Ambervill Wiberg, într-un studiu comparativ legat de solstițiul de vară și de sărbătoarea românească a Sânzienelor și cea suedeză: Midsommar.
O componentă primordială și de nelipsit de la Sărbătoarea de Midsommar este stâlpul de Midsommar (Midsommarstången) în jurul căruia se dansează. Dansul se aseamănă cu hora românească în care participanții, ținându-se de mână, formează un cerc în jurul stâlpului de Midsommar.
Conform istoricului Mai Fossenius ideea stâlpului de Midsommar a fost direct inspirată de o tradiție germană și preluată în tradiția Sărbătorii de la mijlocul verii, începând cu secolul al XIV-lea. Acest stâlp este de obicei confecționat din lemn conform tradiției și ar trebui să măsoare puțin peste 20 de metri. Odată cu trecerea timpului s-a scurtat și lungimea stâlpului de Midsommar, scrie Carmen Ambervill Wiberg.
Și la Midsommar există tradiții legate de foc: se aprind focuri pe dealuri.
„Se mai obișnuiește ca de Midsommar să se împrăștie frunze proaspete pe ogoare pentru ca rodul acestora să fie protejat de capriciile vremii și să fie recolta îmbelșugată. În noaptea cea mai lungă a anului se crede că întreaga lume vegetală capătă proprietăți benefice pentru sănătatea oamenilor. Proprietățile plantelor de leac își ating apogeul benefic și curativ. De asemenea există în tradiția populară credința că ființe de pe alte tărâmuri sunt foarte active în noaptea de Midsommar. Fetele ce doresc să-și afle ursitul, vor aduna nouă flori diferite, le vor pune sub pernă iar ursitul le va apărea în visul din această noapte de Midsommar”
Concluzia este că atât în tradiția românească, dar și în tradiția suedeză se găsesc diverse ritualuri legate de solstițiul de vară: adunatul florilor și împletirea coronițelor purtate pe creștet de fete, împodobirea caselor și a ogrăzilor cu ramuri înfrunzite, floarea de ferigă ce înflorește în noaptea cea mai lungă a anului, fetele nemăritate care, dorind să-și viseze ursitul, adună diverse flori pentru a le pune sub pernă pentru a-și visa ursitul ” …
Vremea la solstițiu
În general temperaturile sunt cuprinse noaptea între 9 și 16 grade, iar ziua între 22 și 29 de grade.
Au fost și ani extrem de calzi, când pe 21 iunie au fost peste 35 de grade în țară: 1993, 2002, 2012, 2016 și 2017. Extrem de răcoroasă a fost vremea în 1981, 1998 și 2015
De exemplu, pe 21 iunie 2016 au fost +36,4 C la Călărași, iar în 2017 au fost +35,3 C la Drobeta Turnu Severin. La Iași au fost +37,9 C în 21 iunie 2012.
În 2016, până și la Miercurea Ciuc au fost +32,8 C. Tot acolo au fost însă +1,5 C în noaptea de 21 iunie 1998. Cea mai scăzută temperatură măsurată în țară pe 21 iunie în ultimele decenii a fost în 2015: -1,8 C la vârfu Omu. A fost o adevărată zi de iarnă, cu o maximă de numai +0,2 C. În 2017 au fost +17,2 C la Omu, cu o minimă de 12 grade.
La Constanța au fost +34,1 C în 2012 și doar +12 C în 1980 (minima nopții).
La București au fost +34,9 C în 2002 și doar +7,4 C în 1998.
De ce este important solstițiul de vară în astronomie
În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.
După cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin miscarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului .
Denumirea de solstițiu (“Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32 min, durata nopții fiind de numai 8h 28 min. Din același motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopți albe”.
După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Este interesant de amintit faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învățatul grec Eratostene a reușit să determine încă din anul 250 î.Ch., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminației în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanță zenitală de 7° 12′, și cunoscând distanța terestră între cele două orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezică cunoscută în istorie. (sursă descriere Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, București).
sursa: stiripesurse.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Ionatan, băiețelul din Călărași bolnav de lupus, a ajuns cu bine la Milano – datorită oamenilor buni care i-au fost alături
O poveste despre speranță, putere și oameni buni. Ionatan, băiețelul din Călărași care luptă cu lupusul, a fost transferat de urgență la Milano pentru tratament, cu ajutorul echipei minunate de la Asociația Blondie.
„De jumătate de oră am ajuns cu Ionatan la Milano. Ionatan suferă de lupus și miercuri era în terapie intensivă după ce boala i-a afectat rău inima. Venim acasă. Undeva după miezul nopții aterizăm în România. Mai putem. Mai putem”, au transmis vineri seara membrii Asociației Blondie, la finalul zborului medical 305.
Cazul lui Ionatan a fost făcut cunoscut opiniei publice pentru prima dată în anul 2025, printr-un apel umanitar publicat de ziarul Călărași Press, iar ulterior toate publicațiile locale s-au alăturat acestui demers, demonstrând că presa locală înseamnă mai mult decât știri — înseamnă comunitate.
Cu această ocazie, aducem mulțumiri tuturor colegilor din mass-media care au susținut cauza lui Ionatan: Ediția de Călărași, Actualitatea de Călărași, Televiziunea Călărași, Obiectiv de Călărași, Opinia de Călărași, Canal SUD, ArgumentPres.ro Informatia de Calarasi, precum și colegilor din județul Ialomița – Fresh FM și Ziarul Impact.
Totul a fost posibil datorită implicării oamenilor care au răspuns imediat apelului: Hidroelectrica, Proinstal, dar și oameni de bine care au știut, în liniște, să ajute. Printre cei care s-au implicat activ se numără și călărășeanul Rareș Ionescu, care a ajutat la organizarea transferului.
Asociația Blondie, coordonată de Adelina Toncean, continuă să ducă speranță acolo unde e cel mai greu. Fiecare zbor înseamnă o viață salvată, o familie întreagă care prinde din nou curaj. Ionatan este acum în siguranță. Revenim cu vești!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Amelia Giurcan critică lipsa toaletelor publice din centrul Călărașiului: „Un oraș civilizat nu își ascunde mizeria după garduri”
Lipsa toaletelor publice din centrul Călărașiului, o „lecție de civilizație” eșuată. Amelia Giurcan critică dur administrația locală
În municipiul Călărași, problema toaletelor publice revine în atenția opiniei publice, după ce președinta USR Călărași, Amelia Giurcan, a semnalat într-o postare pe rețelele sociale situația „absurdă” din zona Piața Cuza Vodă, unde accesul la fostele grupuri sanitare este blocat, iar alternative decente lipsesc complet.
„În Călărași trăim paradoxul unei civilizații care funcționează cu program redus: toaletele publice se închid devreme, exact când orașul începe să se miște mai mult. În multe zone aglomerate nu există nicio toaletă publică, astfel că oamenii, neavând alternative decente, sunt împinși să caute soluții prin boscheți”, transmite Amelia Giurcan.
🚧 Toaleta din Piața Cuza Vodă, blocată de o construcție apărută „fix în fața ușii”
Potrivit acesteia, în zona centrală a orașului, lipsa grupurilor sanitare este accentuată de o situație bizară: vechea toaletă publică de lângă Primărie nu mai este accesibilă, pentru că în fața ușii a fost amplasată o construcție provizorie, ridicată pe un teren închiriat de administrație.
„Rezultă o combinație de batjocură urbanistică și dispreț față de oameni, care ridică semne serioase de întrebare privind legalitatea și logica deciziilor administrative din zonă”, a mai adăugat lidera USR Călărași.
🌳 Copaci tăiați, toalete blocate și lipsă de respect față de spațiul public
Giurcan a criticat și tăierea recentă a doi copaci mari și sănătoși din apropierea fostei toalete, considerând acțiunea „un semn clar al disprețului față de mediu și față de locuitori”.
Totodată, aceasta acuză administrația locală de „improvizații și favoruri post-electorale” și susține că problema igienei publice ar trebui tratată cu seriozitate, nu ignorată.
🏛️ Soluțiile propuse de USR
În finalul mesajului, Amelia Giurcan solicită Primăriei Călărași:
-
să deblocheze accesul la fosta toaletă publică din Piața Cuza Vodă;
-
să verifice legalitatea construcției amplasate în fața acesteia;
-
să replanteze copacii tăiați;
-
și să extindă programul de funcționare al toaletelor existente, inclusiv seara și în weekend.
„Fără aceste minime condiții nu putem vorbi nici despre civilizație, nici despre un oraș care se respectă pe sine și pe locuitorii lui”, a conchis Giurcan.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 10 octombrie a fost martora unor momente cruciale în istoria globală, de la evenimente politice și militare până la descoperiri științifice și culturale. Această dată reflectă o diversitate de întâmplări care au influențat cursul istoriei.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1465 – S-a născut sultanul turc Selim I (poreclit Viteazul, d. 22 septembrie 1520). A condus Imperiul Otoman intre anii 1512 -1520.
1636 – Bătălia de la Salonta turcii sunt înfrânți de principele transilvănean Gheorghe Rákóczi I.
1731 – S-a născut Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului. A anticipat legea lui Culon despre interacțiunea sarcinilor electrice.
1813 – S-a născut în localitatea Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai teatrului liric.
1830 – S-a născut Regina Isabella a II-a Spaniei; (d. 9 aprilie 1904).
1841 – S-a născut Ion Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României; (d. 1888).
1857 – A început construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. În amintirea acestui eveniment important a fost emisa o medalie comemorativă. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecția numismatică a Academiei Române.
1859 – S-a născut la Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, (azi Recea, județul Brașov), Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1949 la Sibiu).
1865 – John Wesley Hyatt obține brevetul pentru inventarea celuloidului.
1870 – S-a născut Ivan Alexeievici Bunin, ( s.v 22 octombrie), scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pe anul 1933; (d. 8 octombrie 1953).
1872 – Ion Creangă a fost exclus definitiv din rândurile clerului ortodox.
1896 – La București apare săptămânal revista literară “Povestea vorbei”, din 10 octombrie 1896 până în 4 mai 1897.
1901 – Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont; (n. 1873– d. 1932).
1901 – S-a născut sculptorul elvețian Alberto Giacometti; (d. 11 ianuarie 1966).
1903 – Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor engleze – Women’s Social and Political Union (WSPU); (n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928).
1903 – Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său.
1913 – A fost deschis Canalul Panama.
1914 – A încetat din viată regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, încoronat rege al României la data de 10 mai 1881, unul dintre principalii făuritori ai Statului Roman independent ( n. 10.04.1839 la Sigmaringen).
1914 – Majestatea Sa Ferdinand I succede la tronul României.
1916 – Începe prima bătălie de la Târgu Jiu intre armata romana si trupele germano- austro-ungare. Intre 10-16 octombrie trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Jiu.
1920 – În urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni rămâne in componenta Austriei. Plebiscitul a stabilit granița dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaților şi slovenilor. In Tratatul de la Saint-Germain din 10 Sept.1919, un teritoriu de 331 km 2 din Carinthia de sud împreună cu orașul Dravograd, au fost atașate la Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei).
1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război în al doilea razboi mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.
1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război in al doilea război mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.
1926 – A fost înființat Partidul Național Țărănesc (PNŢ) din România, prin fuziunea Partidului Țărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Național Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu.
1928 – Chiang Kai-Shi devine președinte al Republicii China.
1930 – S-a născut Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005; (d. 24.12.2008).
1930 – Demisia guvernului național-țărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930. Se formează un guvern național-țărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.
1931 – S-a constituit Federația Româna de Handbal.
1933 – Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.
1933 – Waldo L. Semon a inventat vinilul.
1938 – În urma Acordului de la Munchen, Cehoslovacia este silita sa cedeze regiunea sudetă Germaniei naziste.
1942 – S-a născut politicianul Radu Vasile, fost prim-ministru.
1946 – Conferința de Pace de la Paris a aprobat proiectul de Tratat de Pace cu România.
1954 – A început procesul torționarilor de la Pitești în frunte cu Eugen Țurcanu.
1957 – Incendiul de la Windscale – una dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt eliberate cantități mari de materiale radioactive.
1963 – A murit populara cântăreața franceza Édith Piaf; (n.19 decembrie 1915).
1964 – La cea de-a XVIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaș și Mihaela Peneş cuceresc medaliile de aur. În total România a obținut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).
1967 – A intrat în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.
1970 – Fiji a obținut independența față de Regatul Unit.
1973 – Vicepreședintele american Spiro Agnew a demisionat din funcție după ce a fost implicat într-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscala. A fost al doilea vicepreședinte SUA care a renunțat la post, însa primul care a fost forțat de împrejurări sa plece din post. A făcut echipa cu președintele Richard Nixon.
1980 – Un cutremur de 7,7 pe scara Richter distruge Chlef, Algeria, omorând în jur de 20.000 de oameni.
1989 – Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă“, căruia i-a oferit un interviu ad-hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce-ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto-ceaușist.
1992 – A fost constituită in România, Liga Profesională din Divizia Națională de Fotbal.
2001 – Președintele american George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști. Organizația Al–Qaeda, i-a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le-a cerut să atace „interesele americane din lume”.
2008 – A apărut noul canal TVR 3.
2010 – Antilele Olandeze nu mai există ca țară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten și Curaçao s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos.
2019 – Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis de Parlamentul României în urma unei moțiuni de cenzură pentru care au votat 238 de parlamentari, pragul minim fiind de 233 de voturi.
2019 – Premiul Nobel pentru Literatură pentru anul 2018 a fost decernat scriitoarei Olga Tokarczuk, „pentru imaginația narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucișarea unor limite ca forme de viață”,
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
COD GALBEN de furtuni în județul Călărași: ploi torențiale, vânt puternic și descărcări electrice
Șoc în showbiz: Marinela Chelaru a murit la 66 de ani după patru AVC-uri
Dunărea Călărași, în deplasare la Popești-Leordeni. Echipa caută cele trei puncte în etapa a 7-a din Liga 3
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
