La zi
OMS: Variola maimuţei va avea un nou nume care să nu producă discriminare
- Organizaţia Mondială a Sănătăţii lucrează cu experţi pentru a găsi un nou nume mai potrivit pentru variola maimuţei.
- Aproximativ 1.600 de cazuri de boală au fost înregistrate la nivel global în ultimele săptămâni.
- În timp ce 72 de decese au fost raportate în ţările în care variola maimuţei era deja endemică, niciun deces nu a fost raportat în cele 32 de ţări recent afectate, cum ar fi Marea Britanie.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunțat că lucrează cu experţi pentru a găsi un nou nume mai potrivit pentru variola maimuţei. Mai mult de 30 de oameni de ştiinţă au scris, săptămâna trecută, despre „necesitatea urgentă de a pune un nou nume nediscriminatoriu şi nestigmatizator” pentru virus şi boala pe care o provoacă, transmite BBC.
„Referirea continuă la virus ca fiind african este atât inexactă, cât şi discriminatorie”, au spus ei. Aproximativ 1.600 de cazuri de boală au fost înregistrate la nivel global în ultimele săptămâni.
În timp ce 72 de decese au fost raportate în ţările în care variola maimuţei era deja endemică, niciun deces nu a fost raportat în cele 32 de ţări recent afectate, cum ar fi Marea Britanie.
Uniunea Europeană a semnat marţi un acord cu un producător pentru furnizarea a aproximativ 110.000 de doze de vaccinuri împotriva variolei maimuţei. Primele doze vor fi livrate la sfârşitul lunii iunie, a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.
sursa: alephnews.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pitulicea cu cap albastru (Monticola cinclorhyncha), o specie din familia Muscicapidae, este o pasăre fascinantă, recunoscută pentru culorile sale vii și comportamentul discret. Masculul acestei specii este inconfundabil datorită capului, gâtului și bărbiei de un albastru intens, contrastând cu spatele negru-albăstrui și cu părțile inferioare și crupa de un cafeniu-roșcat. Un detaliu distinctiv este pata albă de pe aripă, vizibilă în zbor. Femela, în schimb, are un penaj mai puțin strălucitor, cu nuanțe de cafeniu și un desen alb-maroniu pe părțile inferioare, fiind asemănătoare cu femela pitulicii cu burtă castanie, dar mai palidă și fără semilună albă pronunțată în jurul ochilor.
Această pasăre populează regiuni muntoase și deluroase, fiind un vizitator de vară în zone precum Afghanistan și lanțul Himalaya, din Pakistan până în Arunachal Pradesh. În timpul verii, pitulicea cu cap albastru preferă pădurile de pin și pantele deluroase, la altitudini între 900 și 3000 de metri. Iarna, coboară în zonele joase din sudul Indiei, în special în regiunile Ghats de Vest și de Est, unde frecventează păduri secundare, plantații de cafea sau cardamom și jungle ușor deschise. În aceste perioade, este adesea observată în stoluri mixte, căutând hrană atât în copaci, cât și pe sol, folosind crengi uscate sau fire de telefon pentru a pândi prada.
Comportamentul său este tipic pitulicilor: când este deranjată, zboară în copaci și rămâne nemișcată pentru a evita atenția. Hrana sa constă în principal din insecte, ceea ce o face o pasăre insectivoră, contribuind la echilibrul ecosistemelor în care trăiește. Sezonul de reproducere are loc între aprilie și august în Himalaya, unde cuibul, o structură simplă din mușchi, tulpini și frunze, este construit aproape de sol, sub rădăcini expuse sau în crevasele stâncilor.
Din punct de vedere al conservării, pitulicea cu cap albastru este clasificată ca fiind de „preocupare minimă” (Least Concern) de către IUCN, datorită populației sale relativ stabile și distribuției extinse. Cu toate acestea, pierderea habitatului din cauza defrișărilor, în special în regiunile de iarnă, rămâne o amenințare potențială.
Această pasăre splendidă, cu contrastul său de culori și comportamentul discret, este o adevărată bijuterie a naturii, captivând privirile oricărui iubitor de păsări care are șansa de a o observa în sălbăticie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Chimenul (Cuminum cyminum) nu este doar un condiment folosit în bucătărie pentru aromatizarea preparatelor culinare sau a produselor de panificație, ci și un ingredient cu multiple beneficii pentru sănătate. Originar din regiunile mediteraneene, Egipt, Iran și India, chimenul este menționat încă din Vechiul Testament și a fost utilizat în Roma Antică și în Evul Mediu. Bogat în fier, magneziu, cupru și potasiu, chimenul contribuie la îmbunătățirea stării generale de sănătate. Apa de chimen, o băutură simplă și eficientă, poate fi un aliat valoros pentru organism.
Cum pregătim apa de chimen
Ingrediente:
-
2 lingurițe de semințe de chimen
-
250 ml de apă
Mod de preparare:
-
Puneți semințele de chimen într-un pahar cu apă și lăsați-le la macerat timp de 8-10 ore, de preferat peste noapte.
-
Dimineața, transferați conținutul într-un ibric și încălziți-l până începe să fiarbă ușor.
-
Strecurați lichidul pentru a îndepărta semințele.
-
Consumați apa de chimen pe parcursul zilei, de preferat în porții mici.
Beneficiile apei de chimen
Previne și ameliorează răceala
Apa de chimen ajută la reducerea inflamației și ameliorează simptomele răcelii, cum ar fi nasul înfundat, febra sau sinuzita. Datorită proprietăților sale antimicrobiene, stimulează sistemul imunitar, ajutând organismul să lupte împotriva germenilor și bacteriilor.
Reglează tensiunea arterială
Chimenul este eficient în gestionarea hipertensiunii arteriale datorită conținutului său de potasiu, care ajută la detoxifierea sângelui și la reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet și chiar Alzheimer.
Reduce colesterolul și susține pierderea în greutate
Consumul regulat de apă de chimen poate contribui la scăderea nivelului de colesterol „rău” (LDL), reducând riscul bolilor de inimă. De asemenea, stimulează metabolismul, favorizând pierderea kilogramelor în plus.
Alcalinizează organismul
Băută dimineața, apa de chimen combate aciditatea din organism, ajută la detoxifiere și previne apariția bolilor cronice prin menținerea unui echilibru al pH-ului.
Îmbunătățește circulația sângelui
Această băutură stimulează circulația, ameliorează durerile de stomac și pe cele de cap, contribuind la o stare generală de bine.
Previne și tratează balonarea
Apa de chimen susține sănătatea sistemului digestiv, reducând balonarea și disconfortul abdominal datorită proprietăților sale carminative.
Combate stresul și tulburările mentale
Chimenul are un efect calmant asupra corpului și minții, fiind util în gestionarea stresului, anxietății, depresiei, insomniei și oboselii, datorită compușilor săi care relaxează sistemul nervos.
Apa de chimen este o băutură simplă, dar extrem de benefică, care poate fi integrată cu ușurință în rutina zilnică. Cu proprietăți care susțin
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1547 – S-a desfășurat în apropierea râului Esk din Scoția, Bătălia de la Pinkie Cleugh, ultima luptă între armatele regale scoțiene și cele engleze în prima confruntare armată „modernă” care a avut loc in Insulele Britanice, în care au cooperat activ infanteria, artileria și cavaleria.
1709 – S-a născut Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir. Scriitor iluminist de limba rusa și diplomat rus, el a fost unul din inițiatorii clasicismului în literatura rusă.
1823 – Revoluționarul latino-american Simon Bolivar, devine președinte al statului Peru.
1868 – A început construirea Gării de Nord din București, inaugurata la 13.09.1872. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei, dar și al României.
1870 – Scriitorul și istoricul român Alexandru Odobescu (n. 23 iunie 1834 – d. 10 noiembrie 1895), a fost ales membru Societății Academice Romane (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al Papiu Ilarian.
1872 – A murit la Baia de Criș, în Munții Apuseni, Avram Iancu (“Crăişorul Munților“), conducătorul revoluției române de la 1848 din Transilvania. (n.1824 la Vidra de sus).
1898 – A fost asasinata împărăteasa Austriei si regina Ungariei, Elisabeta, soția lui Franz Joseph I, cunoscuta sub numele de « Sissi » (n. 1837)
1914 – Trupele generalului francez Joseph Joffre obțin victoria de la Marna, în fața trupelor germane, salvând Parisul de o invazie iminentă.
1918 – Războiul Civil din Rusia – Armata Roșie bolșevică ocupă orașul Kazan.
1919 – S-a semnat la Saint Germain en Laye, Tratatul de Pace între Puterile aliate și asociate și Austria, prin care a fost recunoscuta independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei si Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la României și a Tirolului de Sud la Italia.
1923 – A avut loc primul zbor de noapte internațional din lume, pe ruta Belgrad-București, efectuat de un avion al Companiei Franco-Române de navigație aeriană. 70 de ani de la primul zbor internațional de noapte din lume.
1930 – Nicolae Titulescu a fost ales președinte al Adunării Societății Națiunilor. Figura marcanta a diplomației europene in perioada interbelica si orator deosebit.
1939 – Al doilea război mondial – Guvernul german atrage atenția guvernului român ca acordarea de azil politic guvernului polonez “ar constitui o violare a neutralității”.
1939 – Al Doilea Război Mondial – Canada declara război Germaniei naziste, alăturându-se Aliaților-Franța, Australia, Noua Zeelanda si Marii Britanii.
1946 – Comisia pentru România a Conferinței de Pace de la Paris adoptă propunerea delegatului britanic ca în tratatul de pace cu țara noastră să se asigure, în mod expres, proprietatea și drepturile evreilor.
1957 – Președintele Consiliului de Miniștri al României adresează mesaje șefilor guvernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei si Turciei în legătură cu dezvoltarea colaborării si prieteniei între tarile din zona Balcanilor.
În mesaj se propune convocarea unei Conferințe la nivel înalt a acestor state în vederea încheierii unui Tratat pentru transformarea Balcanilor într-o zona a păcii si prieteniei.
1960 – La Jocurile Olimpice de la Roma, atleta românca Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).
1973 – A avut loc vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Columbia.
1977 – Deținutul tunisian Hamida Djandoubi, încarcerat într-o închisoare franceza, a fost ultima persoana condamnata la moarte prin ghilotinare. Metoda de executare a dobândit o tristă faima in perioada Revoluției Franceze, când Joseph-Ignace Guillotin a propus in locul arderilor pe rug sau spânzurărilor decapitarea cu ajutorul unei “mașinării”.
1979 – A murit, la Moscova, Agostinho Neto, primul președinte al Republicii Angola (1975 – 1979); a fost si un important poet de limba portugheza; (n.17 septembrie 1922). A condus Mișcarea Populară de Eliberare a Angolei în lupta pentru eliberarea Angolei de sub dominația portugheză.
1996 – România a pierdut procesul intentat regelui Mihai, prin care i se cerea acestuia să înapoieze cele 42 de tablouri scoase la plecarea sa din țară, incluzând opere ale pictorilor Rembrandt și El Greco.
1998 – A avut loc prima întâlnire a traducătorilor de limba româna din Europa, organizata de Uniunea Scriitorilor din România.
2002 – Elveția a devenit cel de-al 190-lea stat membru al ONU, în urma cererii, din 17 iulie 2002, de admitere în cadrul organizației ca membru cu drepturi depline (Elveția avea statut de observator în cadrul ONU din anul 1948).
2003 – Ylva Anna Maria Lindh (n.19 iunie 1957), ministrul de externe al Suediei, este înjunghiata în timp ce se afla la cumpărături, și moare a doua zi. În momentul atacului, Lindh nu era protejata de bodyguarzii Serviciului de Securitate suedez, iar ucigașul a scăpat după atac.
2008 – A început in Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, cel mai mare experiment pentru căutarea ”particulei lui Dumnezeu”, cum a fost denumit metaforic bozonul Higgs, ultima particula încă nedescoperita – prezisa de teoria fizicii particulelor. (A fost oprit pe 19 septembrie.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pitulicea cu cap albastru: O bijuterie colorată a Himalayei
Recomandare de carte – „Neînțelegerea” – de Irene Nemirovsky
Recomandare de carte – „Murind când vine primăvara” de Ralf Rothmann
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
