Vila de protocol repartizată fostului președinte al României, Traian Băsescu, situată pe strada Emile Zola nr. 2A, în cartierul select Dorobanți din București, ascunde o istorie bogată și controversată. Clădirea, administrată de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), a fost locuită de-a lungul timpului de figuri marcante ale regimului comunist, purtând amprenta unui trecut politic tumultuos.

Un imobil cu o istorie complexă

Construcția, ridicată în anii ’30 în stil neoromânesc de arhitectul Octav Doicescu, se întinde pe o suprafață utilă de aproximativ 241 de metri pătrați, cu un parter generos ce include living, garderobă, vestibul, oficiu și bucătărie, și un etaj cu două dormitoare, două băi, un duș și alte încăperi versatile. Terenul de 541 de metri pătrați include și un garaj de 43 de metri pătrați, făcând din această vilă o reședință de prestigiu într-una dintre cele mai râvnite zone ale Capitalei.

În trecut, vila a găzduit sediul Partidului România Mare (PRM), condus de Corneliu Vadim Tudor, și chiar birourile europarlamentare ale acestuia. În perioada comunistă, imobilul a fost utilizat ca sediu al ambasadei Republicii Democratice Germane (RDG), înainte de a fi preluat de RA-APPS în contextul restituirilor post-revoluționare.

Umbrele trecutului: Grigore Preoteasa și Paul Niculescu-Mizil

Vila a fost locuită de două figuri proeminente ale regimului comunist. Primul locatar notabil a fost Grigore Preoteasa, un demnitar simpatizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Membru al Partidului Comunist din 1933, Preoteasa a ocupat funcții importante, inclusiv cea de ministru de externe și secretar al Comitetului Central al PCR pentru propagandă. Acesta a locuit în vilă împreună cu familia sa, inclusiv cu fiica sa, Ilinca, prima soție a fostului premier Adrian Năstase. Viața lui Preoteasa s-a încheiat tragic în 1957, într-un accident aviatic la Moscova, în timpul unei vizite oficiale.

Advertisement

Ulterior, vila a fost ocupată de Paul Niculescu-Mizil, un alt înalt demnitar comunist, membru al PCR din 1945 și figură importantă în elita politică a regimului Ceaușescu. Acesta a deținut funcții precum ministru al educației (1972-1976) și al finanțelor (1978-1981), precum și viceprim-ministru. După moartea sa în 2008, fiica sa, Lidia Niculescu-Mizil, și nepoata, Oana Niculescu-Mizil, au rămas în vilă. În 2011, Lidia a acumulat datorii de aproximativ 22.000 de euro către RA-APPS, din cauza majorării chiriei la 1.800 de euro pe lună, față de chiria simbolică de 450 de lei plătită timp de 24 de ani. Familia a fost evacuată după un proces pierdut împotriva RA-APPS, care a cerut eliberarea imobilului.

Traian Băsescu și reintrarea în drepturi

Traian Băsescu, președinte al României în perioada 2004-2014, a pierdut privilegiile de fost șef de stat în 2022, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat colaborarea sa cu Securitatea sub numele conspirativ „Petrov”. Aceasta a dus la retragerea beneficiilor, inclusiv a locuinței de protocol din strada Nikolai Gogol. Însă, în iulie 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională legea care retrăgea drepturile foștilor președinți colaboratori ai Securității, considerând că aplicarea sa retroactivă este ilegală. Astfel, Băsescu a fost repus în drepturi, urmând să primească vila din Dorobanți printr-o hotărâre de guvern adoptată săptămâna aceasta, conform purtătorului de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.

Cu toate acestea, decizia nu este lipsită de controverse. Unele surse indică faptul că Băsescu nu ar fi mulțumit de locația vilei, considerând-o prea îndepărtată de biroul său actual. Mai mult, procesele sale cu RA-APPS și alte instituții, care vizează alte beneficii precum paza SPP și indemnizația lunară, sunt încă în curs, cu o decizie a CCR așteptată pe 16 septembrie 2025.

Un cartier al elitelor

Odată mutat în vila din Dorobanți, Băsescu va deveni vecin cu fostul premier Adrian Năstase, a cărui reședință se află pe strada Zambaccian, și cu văduva regretatului regizor Sergiu Nicolaescu, situată peste drum. Proximitatea acestor figuri politice și culturale adaugă un nou strat de simbolism istoric al zonei.

O locuință încărcată de istorie

Vila din strada Emile Zola nr. 2A nu este doar o reședință de protocol, ci un martor al transformărilor politice și sociale ale României. De la demnitari comuniști la foști președinți, această casă continuă să fie un punct de interes, „bântuită” de umbrele unui trecut complex. Pe măsură ce Traian Băsescu se pregătește să ocupe acest spațiu, vila rămâne un simbol al continuității și al controverselor care definesc istoria recentă a României.

Advertisement

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Călărași a publicat noile date privind evoluția cazurilor de COVID-19, iar acestea indică o tendință clară de creștere a infectărilor în județ. În doar 8 zile, de la raportarea din 4 august până la cea din 12 august, numărul cazurilor noi înregistrate în ultimele 14 zile a crescut de la 9 la 44.

Rata de incidență cumulată la nivelul județului a crescut de la 0,03 la 0,15 cazuri la mia de locuitori, o majorare de cinci ori, care reflectă o intensificare bruscă a transmiterii virusului în comunitate.

De la șase la douăzeci și două de localități afectate

Dacă la începutul lunii august doar șase localități raportau cel puțin un caz de COVID-19, în raportarea de la mijlocul lunii lista s-a extins la 22 de localități, acoperind o parte considerabilă a județului.

Advertisement

Printre localitățile care aveau deja cazuri la începutul lunii se numărau Belciugatele, Cuza Vodă, Grădiștea, Frumușani, Chirnogi și Municipiul Călărași – zone în care circulația virusului părea izolată și ușor de controlat.

Însă, în intervalul de doar o săptămână, au apărut noi focare sau cazuri izolate în alte localități, unele dintre ele înregistrând o creștere îngrijorătoare. De exemplu, comuna Lehliu a raportat trei cazuri noi într-o populație de aproximativ 2.400 de locuitori, ceea ce a generat cea mai mare rată de incidență din județ – 1,24 la mia de locuitori.

Localități cu incidență crescută

Pe lângă Lehliu, alte comune care atrag atenția prin rata ridicată de infectare sunt Belciugatele (0,97‰), Tămădău Mare (0,82‰) și Dragalina (0,73‰), unde numărul absolut de cazuri este mic, dar raportat la populația locală, semnalează o intensificare a circulației virusului.

De asemenea, cazuri au fost raportate în localități care până de curând nu figurau deloc în statisticile DSP – printre acestea se numără Nicolae Bălcescu, Vlad Țepeș, Roșeti, Dorobanțu, Fundulea, Ulmeni și Dor Mărunt.

Advertisement

Municipiul Călărași: Cazurile s-au dublat

Municipiul Călărași, deși părea stabil în raportările anterioare, a înregistrat și el o dublare a numărului de cazuri, de la 4 la 8 în doar câteva zile. Deși, raportat la populația totală, incidența rămâne scăzută (0,12‰), creșterea rapidă poate prefigura o accelerare a transmiterii în mediul urban.

Avertismentul autorităților sanitare

Reprezentanții DSP avertizează că, deși cifrele nu sunt încă alarmante în termeni absoluți, ritmul de creștere este îngrijorător. Ei atrag atenția că perioada concediilor, evenimentelor sociale și reîntoarcerii din vacanțe creează condiții favorabile pentru răspândirea virusului.

Măsuri recomandate populației

Advertisement

Pentru a preveni o răspândire accelerată a virusului, autoritățile locale reamintesc populației importanța următoarelor măsuri:

• Respectarea regulilor de igienă, în special spălarea frecventă a mâinilor.
• Evitarea contactului cu persoane simptomatice sau confirmate pozitiv.
• Testarea în caz de simptome specifice.
• Purtarea măștii în spații închise aglomerate sau în mijloacele de transport public.

Ce urmează?

Autoritățile anunță că vor continua monitorizarea atentă a situației, iar dacă ritmul actual se menține sau se accelerează, nu este exclusă revenirea la unele restricții minime locale, precum limitarea adunărilor publice sau reintroducerea obligativității măștii în anumite spații.

Călărașiul a ajuns un oraș fără nicio farmacie deschisă pe timp de noapte! O situație extrem de gravă, semnalată de cititorii noștri, confirmată și de reprezentanții Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Contactat telefonic de redacția Călărași Press, Postelnicu Viorel, reprezentantul Colegiului Farmaciștilor, a recunoscut că nu există în prezent o farmacie cu program permanent și că problema este una de sustenabilitate economică și de personal.

„Farmacia, pe timpul de noapte, cel puțin în orașele mici și în micile aglomerări cum este Călărașiul, nu generează suficient profit astfel încât să justifice programul non-stop. Practic, garda de noapte e un serviciu public făcut aproape pro bono”, a explicat Postelnicu.

Legea există, dar nu are „dinți”

Legea 266/2008 prevede că accesul la medicamente trebuie asigurat și noaptea, prin rotația farmaciilor, dar Colegiul spune că nu are pârghii să oblige farmacii private să facă gărzi, pentru că acest lucru ar duce la pierderi masive.

„Un program non-stop ar presupune cel puțin 5 farmaciști angajați. În județ oricum e criză de personal, iar în lipsa unui sprijin financiar din partea autorităților, nimeni nu-și permite”, a explicat Postelnicu Viorel.

Advertisement

Soluția? Implicarea Consiliului Județean și a Ministerului Sănătății

Reprezentantul Colegiului Farmaciștilor spune că acest serviciu public trebuie tratat ca un serviciu public, cu finanțare specială:

„Consiliul Județean, cu sprijin de la Ministerul Sănătății, ar trebui să plătească farmaciștii pentru turele de noapte. Nu poți să lași un oraș precum  Călărașiul fără acces la medicamente în afara programului de zi”, a mai adăugat acesta.

Cetățenii, cei mai afectați

În prezent, oamenii sunt trimiși de multe ori chiar de la spital să își cumpere medicamente banale, dar după ora 23:00 nu au de unde. „E un scenariu trist”, recunoaște Postelnicu, care promite că va ridica problema în discuții oficiale cu DSP și Consiliul Județean.