Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis în unanimitate, joi, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea pensiilor de serviciu ale magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul condus de Ilie Bolojan. Ședința, prezidată de Lia Savonea, a început la ora 13:30 și a reunit toți judecătorii instanței supreme. Decizia vine în contextul în care legea a fost considerată adoptată în Parlament, fără o moțiune de cenzură, dar înainte de promulgare, în intervalul de două zile prevăzut pentru sesizarea CCR.
Critici la adresa procedurii de adoptare
Judecătorii ÎCCJ susțin că Guvernul a utilizat abuziv procedura angajării răspunderii, conform articolului 114 din Constituție. Aceștia argumentează că nu există o urgență reală care să justifice măsura, mai ales că impactul bugetar al legii este nul, iar un proiect similar fusese recent respins de Parlament. De asemenea, fragmentarea în cinci pachete a inițiativelor adoptate în aceeași ședință de Guvern este considerată un subterfugiu legislativ.
Conținutul legii și impactul asupra magistraților
Legea prevede majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani și o vechime totală în muncă de 35 de ani, condiții considerate excesive și fără legătură cu scopul pensiilor de serviciu. Sesizarea ÎCCJ evidențiază că legea creează trei regimuri diferite de pensionare – cel anterior anului 2024, cel din Legea 282/2023 și cel actual – generând discriminări între magistrați în situații similare. Tranziția propusă este văzută ca lipsită de fundament, deoarece creșterea abruptă a vârstei de pensionare și eliminarea treptată a vechimilor asimilate nu oferă o etapizare echitabilă.
Independența justiției și contradicțiile cu jurisprudența
Legea reduce semnificativ cuantumul pensiilor, stabilindu-le la 55% din media veniturilor brute pe 60 de luni și plafonându-le la 70% din ultimul salariu net, ceea ce contravine deciziilor CCR și Curții de Justiție a UE, care cer ca pensia magistraților să fie apropiată de ultima remunerație. De asemenea, legea reintroduce măsuri declarate anterior neconstituționale, precum eliminarea actualizării pensiilor pentru magistrații activi care nu îndeplinesc condițiile de pensionare. Sesizarea mai subliniază diferențele de tratament între magistrații civili și cei militari sau ofițerii de poliție judiciară, care beneficiază de condiții mai favorabile.
Context politic și urmări
Legea face parte din Pachetul 2 de austeritate al Guvernului Bolojan. Deși AUR a inițiat moțiuni de cenzură pentru celelalte patru proiecte din pachet, nu a contestat legea pensiilor magistraților, permițând adoptarea acesteia. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, invocând opt decizii CCR și lipsa unui aviz conform din partea CSM. Premierul Bolojan a avertizat că o eventuală declarare a legii ca neconstituțională ar submina legitimitatea politică a guvernului său.
CCR urmează să stabilească un termen pentru analizarea sesizării, o decizie care va influența nu doar statutul magistraților, ci și echilibrul puterilor în stat, precum și angajamentele României față de Comisia Europeană.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.