Datele statistice analizate periodic de Inspecţia Muncii au evidenţiat faptul că tinerii români sunt din ce in ce mai doritori să se angajeze imediat după împlinirea vârstei de 16 ani şi chiar mai devreme. Cei mai mulţi prestează munci sezoniere în timpul vacanţelor de vară. Ei sunt tentaţi să lucreze fără forme legale şi să accepte munci nepotrivite cu imaturitatea lor fizică şi mentală. Sunt relativ frecvent victime ale accidentelor de muncă deoarece tinereţea îi îndeamnă să practice meserii riscante sau solicitante din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, iar tinerii sunt insuficient pregătiţi şi instruiţi cu privire la riscurile profesionale şi la mijloacele de protecţie.
În conformitate cu statisticile europene, rata accidentelor de muncă în cazul lucrătorilor tineri, cu vîrste cuprinse între 18 şi 24 de ani, este cu 50% mai mare decât la orice altă grupă de vârstă a lucrătorilor. Fiind nou veniţi în câmpul muncii, este posibil ca tinerilor să le lipsească experienţa şi, adesea, maturitatea fizică şi psihologică. Este posibil ca ei să nu acorde importanţa cuvenită riscurilor cu care se confruntă. Există şi alţi factori care îi expun pe tineri unor riscuri mai mari, precum:
Nivelul insuficient de competenţe şi de formare;
Necunoaşterea drepturilor proprii şi a obligaţiilor angajatorului;
Insuficienta încredere pentru a semnala eventualele probleme;
Nerecunoaşterea de către angajatori a protecţiei suplimentare de care au nevoie lucrătorii tineri.
Strategia Comunitară în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2013-2020 a pus accentul pe nevoia de „educare şi creştere a conştientizării din stadii timpurii” şi, de asemenea, sublinia faptul că educaţia şi cultura de prevenire a riscurilor sunt factori cheie pentru îmbunătăţirea calităţii muncii. Strategia recunoştea vulnerabilitatea tinerilor lucrători şi, prin urmare, necesitatea de a se acorda atenţie nevoilor lor de conştientizare a riscurilor profesionale şi de cunoaştere a dreptului lor la locuri de muncă sigure şi sănătoase, anterior intrării pe piaţa muncii.
De asemenea, propunerea referitoare la priorităţile Strategiei europene de securitate şi sănătate în muncă pentru perioada 2013 – 2020 susţine, printre altele, că:
interesele securităţii şi sănătăţii în muncă sunt mai bine servite dacă sunt tratate ca element dominant al politicilor din alte domenii, cum ar fi educaţia;
cheia progresului este competenţa tuturor celor care participă la asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, în primul rând angajatori şi lucrători.
Având în vedere cele prezentate, s-a considerat necesară reluarea proiectului „Valenţele culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă” care urmăreşte pregătirea tinerilor, anterior intrării lor pe piaţa forţei de muncă, cu privire la riscurile profesionale şi la drepturile şi obligaţiile lucrătorilor.
Obiectivele urmărite sunt:
educarea tinerei generaţii încă de pe băncile şcolii cu privire la importanţa unui mediu de muncă sănătos şi sigur;
crearea unei culturi de prevenire a riscurilor profesionale în vederea intrării pe piaţa muncii.
Acesta este motivul pentru care ITM Călăraşi şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi au încheiat un Protocol de Parteneriat privind colaborarea în cadrul proiectului „Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă” plecând de la practicile comunitare ce subliniază că educaţia şi cultura de prevenire a riscurilor sunt factori cheie pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii muncii.
Au fost stabilite unităţile şcolare participante la prezentarea proiectului în număr de 14,toate din filiera tehnologică cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului, s-a realizat selectarea profesorilor participanţi şi s-au stabilit modalităţilor de colaborare între inspectorii de muncă nominalizaţi şi cadrele didactice.
În data de 16.02.2017, ora 10:30,în sala de şedinţe de la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Călăraşi, a avut loc prezentarea proiectului ”Valenţe culturale-2017” de către cei doi inspectori de muncă celor 14 cadre didactice participante, urmată de completarea chestionarelor de opinie la sfârşitul instruirii.
Concursul judeţean „Ştiu şi aplic-Securitate şi sănătate în muncă se dobândeşte de pe băncile şcolii” se organizează pentru a şaptea oară în judeţul Călăraşi,anul acesta se va desfăşura în ziua de 12 aprilie 2017-etapa judeţeană la Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Călăraşi.La acest concurs s-au înscris echipe, formate din 2 elevi, din 14 licee din Judeţul Călăraşi însoţite de către 1-2 profesori coordonatori.
Concursul a constat din două probe şi anume:
Proba teoretică pe bază de chestionar cu 20 de întrebări, cu mai multe variante de răspuns, punctaj de acces în etapa a II-a fiind de 120 puncte de echipă;
Probă practică ce a constat în identificarea echipamentelor individuale necesare unui angajat, existente într-o expoziţie ad-hoc în sala de concurs, după o imagine care prezenta o activitate specifică profilului elevului, şi din care acesta trebuia să identifice riscurile de accidentare şi echipamentul individual de protecţie complet necesar angajatului din imaginea respectivă.
Concursul a avut la final echipele de elevi a trei licee câştigătoare a premiilor I, pe cele trei secţiuni, acordate de organizatori astfel:
Locul I-Licee ciclul superior-echipajul Liceului Tehnologic”Dan Mateescu” Călăraşi;
Locul I-Licee ciclul inferior-echipajul Liceului Tehnologic „Matei Basarab”Mânăstirea:
Locul I-Învăţământ profesional-echipajul Colegiului Agricol”Sandu Aldea”Călăraşi
În perioada 26.05-28.05.2017- s-a desfăşurat etapa naţională a concursului „ŞTIU ŞI APLIC”ce a avut loc la Colegiul Tehnic”GHEORGHE ASACHI” IAŞI., din judeţul Călăraşi a participat echipajul Colegiului Agricol „SANDU ALDEA”-Secţiunea Învăţământ profesional pregătit de D-na profesor CIUTACU NELA şi format din elevii CIUPALĂ IONUŢ şi RAIU ELVIS, care a câştigat locul III pe ţară.
INSPECTOR ŞEF ADJ. SSM
JURIST DUMITRU Nicolae
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
