La zi
VIDEO. Deputatul Coarnă: “Nu cred că suntem noi în măsură să ne trimitem copiii la război”
Deputatul social-democrat Dumitru Coarnă susține că actuala situație dintre Rusia și Ucraina, nu impune ca România să pregătească tinerii sau poporul român pentru vreo situație. „Nu cred că suntem noi în măsură să ne trimitem copiii la război, la un război care nu este al nostru până la urmă”
Domnul Coarnă a declarat că țara noastră trebuie să se mențină în zona de neutralitate, adevăratul conflict, războiul din țara noastră este unul intern, prețurile majorate pentru gaze, electricitate și combustibil fiind doar un exemplu.
Parlamentarul călărășean apreciază toți romanii mobilizați în sprijinirea refugiaților ucraineni. Sursa citată a mai spus că “România ar trebui să acorde numai sprijin umanitar, fără sprijin militar.”
„Traversăm o perioadă profundă de criză: acest conflict militar pe care îl avem la graniță, un conflict care, în opinia mea, nu este al nostru, dar sigur, făcând parte din NATO suntem într-o poziție defensivă și sper să rămânem într-o poziție defensivă și într-o stare de normalitate. Nu cred că suntem noi în măsură să ne trimitem copiii la război, la un război care nu este al nostru până la urmă. Eu cred că trebuie să rămânem în zona de neutralitate și să acordăm acel sprijin umanitar și atât, fără sprijin militar. Eu în acest sens am semnat o declarație, împreună cu alți deputați, declarație pe care am înaintat-o președintelui României și celor în drept pentru a decide în acest sens. Mi-am asumat-o. Nu cred că noi acum suntem în poziția să încorporăm sau să concentrăm copiii de vârstă de la 20 la 35 de ani și să îi trimitem la moarte sigură. Noi trebuie să rămânem în zona de neutralitate, sigur, suntem parte a organizației NATO… Uitați-vă la abordarea Ungariei, a Poloniei, a Croației… Ați văzut, Polonia a spus: [Vreți avioane MiG? Sigur, dar să decoleze de la Berlin, nu de la Varșovia]. Nu trebuie să ne implicăm în nici un fel din perspectivă militară. Este opțiunea mea și este, dacă vreți, dreptul meu de a acționa.”, a spus parlamentarul social-democrat.
ROMÂNIA ARE UN RĂZBOI INTERN
„Războiul din Ucraina nu este războiul nostru. Eu cred că țara noastră trebuie apărată astăzi de prețurile pe care le vedeți și care practic ne-au măcelărit. Prețurile de la carburanți, de la energie și de la gaze naturale. Ați văzut ce s-a întâmplat miercuri, da?!, [cozile de la benzinării după ce s-a zvonit că vor fi majorate prețurile la carburant – n.r.]. Ați observat, e un război psihologic acolo. Ne-au încercat, ne-au testat. S-au dus la nouă lei, prețul la combustibil. Dacă vă uitați cu atenție, în 30 de zile s-a dublat prețul la combustibil. Acesta este războiul nostru. Războiul nostru este un război economic. Mai ales că eu știu că avem pârghii să scădem prețurile de cinci, șase, șapte ori. România are în momentul de față pârghii să mențină prețurile scăzute. Însă vedeți că principalul beneficiar al acestor majorări extrem de agresive este statul român. Și la energie, și la gaze și la combustibil. Iar cei care pierd suntem noi, consumatorii”, a spus deputatul Coarnă.
PROIECT DE LEGE PENTRU PERSONALUL MEDICAL ANGAJAT ÎN STARE DE ALERTĂ
„În data de 8 martie am votat în Camera Deputaților ca și cameră decizională, proiectul de lege privind reglementarea statutului personalului contractual care, în perioada stării de pandemie, a fost încadrat pe perioadă determinată și am găsit o soluție prin reglementare ca acești oameni, prin concurs ori examen, să fie angajați. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților ca și cameră decizională și urmează să fie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial, după care vom trece la aplicarea ei. Și aici vorbim despre sistemul de sănătate, de pompieri și altele care au fost puternic provocate în această perioadă de pandemie pe care sper și sunt convins că am depășit-o cu bine”, a mai declarat Dumitru Coarnă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În august 1971, celebrul ansamblu arhitectonic Stonehenge, situat pe câmpia Salisbury din Anglia, a fost scena unui eveniment misterios și inexplicabil. La acea vreme, situl nu era încă protejat de activitățile turiștilor, ceea ce permitea accesul liber.
Într-o noapte liniștită, un grup de tineri hippy a decis să-și instaleze corturile chiar în centrul cercului de pietre, transformând locul într-un loc de petrecere neconvențională. Au aprins un foc, au consumat droguri și alcool, și au început să cânte sub cerul liber. Distracția lor a fost întreruptă brusc în jurul orei 2 dimineața, când o serie de tunete puternice au răsunat peste câmpie, urmate de o liniște neobișnuit de profundă.
Doi martori, un fermier local și un polițist aflat în patrulare, au raportat că au văzut fulgere care au lovit direct incinta Stonehenge, aprinzând chiar un copac din apropiere. Alarmați de strigătele tinerilor, cei doi s-au grăbit spre sit pentru a oferi ajutor. Ajunși acolo, au fost șocați să descopere că nu mai era nimeni: corturile rămăseseră intacte, focul mocnea încă, dar toți petrecăreții dispăruseră fără urmă. Anchetele ulterioare, inclusiv căutări amănunțite ale poliției și arii extinse din jur, nu au găsit nicio pistă privind soarta grupului. Cazul rămâne unul dintre cele mai stranii mistere asociate cu Stonehenge.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Prigoria cu creastă de aur: Pasărea tropicală care vrăjește cu frumusețea și misterul său
Prigoria cu creastă de aur, cunoscută științific sub denumirea de Momotus momota, este o pasăre fascinantă din familia Momotidae, renumită pentru coloritul său vibrant și comportamentul unic. Această specie, numită și motmot cu creastă aurie, se remarcă prin penajul său spectaculos, care combină nuanțe de verde smarald, albastru turcoaz și accente aurii, în special în zona capului, unde o creastă distinctivă îi încadrează aspectul regal. Coada sa lungă, cu pene în formă de rachetă, este o altă trăsătură emblematică, pe care pasărea o mișcă ritmic, ca un pendul, pentru a comunica sau a atrage atenția.
Habitat și răspândire
Prigoria cu creastă de aur este nativă în pădurile tropicale și subtropicale din America Centrală și de Sud, fiind întâlnită din Mexic până în nordul Argentinei. Preferă zonele umede, cu vegetație densă, dar poate fi observată și în păduri secundare sau la marginea plantațiilor. Cuibărește în galerii săpate în malurile râurilor sau în sol, unde femela depune între 3 și 5 ouă.
Comportament și hrană
Aceste păsări sunt cunoscute pentru natura lor solitară sau de cuplu, fiind mai degrabă discrete. Se hrănesc cu insecte, fructe mici și, ocazional, vertebrate mici, precum șopârle. Prigoria cu creastă de aur este un vânător abil, care își pândește prada de pe o creangă, lansându-se rapid pentru a o captura cu ciocul său ascuțit.
Un aspect interesant este ritualul de curățare a penelor cozii: prigoria își taie singură porțiuni din penele cozii pentru a crea forma caracteristică de rachetă, un comportament care rămâne un mister pentru ornitologi, dar care este asociat cu atragerea partenerilor sau marcarea teritoriului.
Conservare
Deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, prigoria cu creastă de aur se confruntă cu amenințări din cauza defrișărilor și pierderii habitatului. Eforturile de conservare a pădurilor tropicale sunt esențiale pentru protejarea acestei specii și a altor viețuitoare din ecosistemele sale.
Curiozități
- Numele „motmot” provine din sunetul distinct pe care îl produce, asemănător unui „mot-mot”.
- În unele culturi indigene, prigoria este considerată un simbol al frumuseții și al armoniei cu natura.
- Are un zbor rapid, dar preferă să stea nemișcată timp îndelungat, observând mediul înconjurător.
Prigoria cu creastă de aur rămâne una dintre cele mai captivante păsări ale tropicelor, combinând eleganța estetică cu comportamente fascinante, care continuă să inspire atât iubitorii de natură, cât și cercetătorii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din păcate tot mai mulți oameni suferă aceste atacuri cerebrale. Ce trebuie să știm dacă observăm ceva ciudat la o persoană care a suferit un atac cerebral.
Un neurolog a spus că, dacă ajutorul vine în decurs de 3 ore, el ar putea anula efectele unui accident vascular cerebral.
Pentru a diagnostica şi trata pacientul în decurs de 3 ore, este foarte ușor, trebuie doar să citiți cu atenție mai jos ce urmează…
Recunoaște un accident vascular cerebral… există 4 etape, pe care ar trebui să le cunoașteți pentru a-l detecta:
1. Cereți persoanei să zâmbească – nu va reuși.
2. Cereți persoanei să spună o frază foarte simplă (de exemplu: “Astăzi este foarte frumos.”, (va vorbi stâlcit și incoerent)
3. Cereți persoanei să ridice ambele brațe (Persoana nu va putea să le ridice, poate doar parțial).
4. Cereți persoanei să scoată limba (În cazul în care limba este curbată și strâmbă dintr-o parte în alta, este de asemenea un semn de accident vascular cerebral)
În cazul în care persoana are probleme cu oricare dintre aceste etape, chemați o ambulanță de urgentă și descrieți simptomele persoanei la telefon.
Un cardiolog a spus că dacă spuneți la toți prietenii și la toate cunoștințele aceste informații, vor fi salvați mulți oameni și nu trebuie să uităm, poate vei fi chiar tu pus în situația de a salva pe cineva.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Misterul dispariției de la Stonehenge: Noaptea Fulgerelor
Prigoria cu creastă de aur: Pasărea tropicală care vrăjește cu frumusețea și misterul său
Deputatul PSD de Călărași, Ion Samoilă, susține măsurile pentru reducerea birocrației în sistemul național de sănătate
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
