Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 17°C | Anul XI Nr. 531

Știri

10.749 cazuri noi de infectare cu SARS-COV-2 în ultimele 24 de ore în România

Published

on

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate  10.749 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 728 mai puțin decât în ziua anterioară. 1.256 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Evoluția cazurilor noi pozitive din ultimele 7 zile o găsiți în graficul de mai jos.

Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

 

Advertisement
Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența  înregistrată la 14 zile
1. Alba 50.904 244 12,39
2. Arad 64.813 283 13,68
3. Argeș 71.445 286 10,91
4. Bacău 58.729 129 3,89
5. Bihor 77.952 157 8,56
6. Bistrița-Năsăud 28.559 86 4,65
7. Botoșani 34.524 64 4,47
8. Brașov 101.575 318 12,58
9. Brăila 29.870 157 6,94
10. Buzău 38.219 211 9,82
11. Caraș-Severin 28.109 139 9,27
12. Călărași 24.459 101 7,26
13. Cluj 145.743 823 17,27
14. Constanța 109.087 407 13,34
15. Covasna 18.491 75 5,79
16. Dâmbovița 49.737 176 7,09
17. Dolj 67.229 329 10,48
18. Galați 60.072 212 7,02
19. Giurgiu 26.904 174 8,66
20. Gorj 21.001 69 4,65
21. Harghita 20.860 30 2,98
22. Hunedoara 53.888 197 10,64
23. Ialomița 25.975 134 8,06
24. Iași 104.378 543 8,09
25. Ilfov 111.448 576 20,09
26. Maramureș 48.397 47 4,65
27. Mehedinți 20.670 71 6,71
28. Mureș 59.323 243 9,73
29. Neamț 44.322 104 3,50
30. Olt 36.414 166 9,81
31. Prahova 92.500 398 12,64
32. Satu Mare 31.293 69 3,96
33. Sălaj 25.503 46 5,94
34. Sibiu 72.262 962 17,70
35. Suceava 56.468 84 2,50
36. Teleorman 31.956 190 7,24
37. Timiș 139.994 547 15,76
38. Tulcea 19.957 55 4,96
39. Vaslui 34.859 111 3,95
40. Vâlcea 38.874 160 9,21
41. Vrancea 25.118 72 4,74
42. Mun. București 497.822 3507 28,12
43. Din străinătate** 4.061 15
44. Cazuri noi nealocate pe județe  

4.551*

-2018
 TOTAL 2.708.315 10.749

Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.

**În ceea ce privește cazurile din străinătate, acestea sunt cazuri ale unor cetățeni care au venit în România fiind infectați în alte țări. Aceste cazuri au fost cuprinse în totalul cazurilor noi nealocate pe județe.

 

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

Advertisement

 

 

 

În total, până astăzi, 24 februarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.708.315 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 106.914 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

2.400.333 de pacienți au fost declarați vindecați.

Advertisement

 

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 699 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

 

 Nr. Crt. JUDEȚ Probe pozitive la retestare
1 ALBA 27
2 ARAD 29
3 ARGEŞ 17
4 BACĂU 13
5 BIHOR 7
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 0
7 BOTOŞANI 2
8 BRAŞOV 13
9 BRĂILA 4
10 BUZĂU 16
11 CARAŞ-SEVERIN 12
12 CĂLĂRAŞI 8
13 CLUJ 17
14 CONSTANŢA 31
15 COVASNA 3
16 DÂMBOVIŢA 4
17 DOLJ 26
18 GALAŢI 13
19 GIURGIU 13
20 GORJ 10
21 HARGHITA 5
22 HUNEDOARA 13
23 IALOMIŢA 5
24 IAŞI 38
25 ILFOV 27
26 MARAMUREŞ 3
27 MEHEDINŢI 3
28         MUREŞ 12
29 NEAMŢ 5
30 OLT 17
31 PRAHOVA 33
32 SATU MARE 5
33 SĂLAJ 1
34 SIBIU 7
35 SUCEAVA 9
36 TELEORMAN 23
37 TIMIŞ 29
38 TULCEA 0
39 VASLUI 3
40 VÂLCEA 12
41 VRANCEA 3
42 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 181
TOTAL 699

Până astăzi, 63.073 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 23.02.2022 (10:00) – 24.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 115 decese (59 bărbați și 56 femei), dintre care 10 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bihor,  Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna,  Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara,  Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș,  Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui și Municipiul București.

Advertisement

Dintre cele 115 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de de vârstă 40-49 de ani, 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 17 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 42 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 52 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

112 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

Din totalul de 115 pacienți decedați, 99 au fost nevaccinați și 16  vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 60-69 ani și peste 80 ani. 15 dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar un pacient decedat nu prezenta comorbidități.

Au fost raportate 10 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Argeș, Arad, Brăila și Buzău, 1 în luna noiembrie 2021, 1 în luna decembrie 2021, 4 în luna ianuarie 2022 și 4 în luna februarie 2022.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 8.040, cu 357 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 1.002 persoane, cu 28 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 1.002 pacienți internați la ATI, 873 sunt nevaccinați.

Advertisement

Din totalul pacienților internați, 450 sunt minori, 443 fiind internați în secții, cu 16 mai puțin decât în ziua anterioară și 7 la ATI, similar cu ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.374.451 teste RT-PCR și 8.508.735 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 18.247 de teste RT-PCR (10.295 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.952 la cerere) și 39.170 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 142.750 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.631 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 74.487 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află o persoană.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.646 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 219 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 23 februarie, 694 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 152.000 lei.

Advertisement

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania,  99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia,  12 în SUA, 11 în Suedia,  151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Advertisement

Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul SARS – CoV – 2 la nivel european și global:

În intervalul 10 februarie 2022– 17 februarie 2022, au fost raportate 103.295.893 de cazuri în UE / SEE. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Franţa, Italia, Spania și Germania.

Advertisement

Începând din 15 decembrie 2020, CEPCB a întrerupt publicarea datelor privind numărul cazurilor confirmate și numărul cetățenilor decedați, atât în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra, cât și la nivel global. Aceste raportări sunt actualizate săptămânal.

 

ŢARA  CAZURICONFIRMATE DECEDAȚI 
Regatul Unit 18.348.029    (+544.704)  159.605  (+1287)
Franţa 21.877.555    (+837.916)  135.579  (+1965)
Spania 10.734.945    (+239.661)    96.706  (+1663)
Italia 12.265.343    (+417.907)  151.962  (+2066)
Germania 13.034.434  (+1.266.306)  120.720  (+1270)

 

Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

 

Advertisement

 

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 17 FEBRUARIE 2022 
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
411.553.140 (+17.069.183) 5.829.356 (+75.557)

* Datele referitoare la numărul persoanelor vindecate, raportate zilnic în mod defalcat pe state și la nivel global, au încetat să fie prelucrate și comunicate de către centrul specializat în agregarea datelor de acest tip, respectiv Johns Hopkins CSSE.

** Datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 10 februarie 2022– 17 februarie 2022.

*** CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.

SURSA – BZI.RO

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

VIDEO. „Mi-au luat copilul nevinovat și l-au băgat la pușcărie!” – strigătul disperat al unei mame din Dragalina

Published

on

Toma Elena, mama unui tânăr de 30 de ani din comuna Dragalina, trăiește o dramă cutremurătoare. Băiatul ei a fost arestat și condamnat, deși, spune femeia, probele nu îl incriminează. Între lacrimi și neputință, mama povestește cum viața familiei s-a schimbat radical.

„M-am trezit cu poliția la poartă”
„Am un copil arestat pe nedrept. Într-o zi au venit polițiștii și l-au luat, spunând că există o filmare cu el. A doua zi, când m-am dus la reținere, mi-au zis că filmarea nu mai există”, povestește femeia.

Ea susține că, deși băiatul ei avea alibiuri clare – era la muncă și avea convorbiri telefonice care dovedeau unde se afla – aceste probe nu au fost luate în seamă. „Nu s-au uitat la nimic: nici telefoanele, nici faptul că era la Dragonul Roșu, nici măcar declarațiile altora din dosar care au spus că el nu e vinovat.”

„Am plătit avocați, dar adevărul n-a ieșit la lumină”
Ani la rând, Elena Toma a cheltuit bani pentru avocați, sperând că justiția va demonstra nevinovăția fiului ei. „Am aflat prea târziu că avocatul nostru era rudă cu anchetatorul. Dacă știam, nu-l luam niciodată. Mai bine mergeam cu un avocat din oficiu. Adevărul poate ieșea la suprafață.”

Advertisement

Femeia este convinsă că fiul ei a fost băgat la înaintare pentru ca alți inculpați să primească pedepse mai mici. „Grupul acela a spus la un moment dat că au lăsat pe altul în libertate și au dat vina pe copilul meu. De ce n-au zis de la început? Ca să-și scadă ei din pedeapsă.”

„Copilul meu e terminat”
Tânărul de 30 de ani se află de trei luni după gratii. „Când l-au arestat, a intrat într-un stres enorm. Îmi spune mereu: mamă, dacă eram vinovat, nu-mi părea rău, dar mă doare că sunt nevinovat și totuși stau închis.”

Pentru Elena Toma, fiecare vizită la penitenciar este o rană. „Îi duc pachet, încerc să-l încurajez, dar el e terminat psihic. Îmi spune că nu înțelege cum s-a putut întâmpla asta. Nici eu nu înțeleg. Justiția nu și-a făcut treaba.”

„În România intră oameni nevinovați la pușcărie”
Mama spune că trăiește cu frica și neputința că orice om ar putea ajunge în aceeași situație. „Doamne ferește să mai treacă cineva prin ce trecem noi. Copilul meu nu are nicio convorbire cu grupul, nu are legătură cu părțile vătămate. Și totuși, pentru că avea o suspendare mai veche, s-au gândit că e mai ușor să-l condamne.”

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Filme de top pe marele ecran la Cinema Călărași – programul lunii octombrie 2025

Published

on

Călărășenii au parte, în această lună, de producții spectaculoase, premiere internaționale și filme românești de acțiune, animații pentru copii și thrillere pline de suspans. Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași a anunțat programul Cinema 3D/2D pentru perioada 3 – 30 octombrie 2025.

📌 Iată cele mai așteptate filme ale lunii:

  • „Casa de păpuși a lui Gabby – Filmul” (animație, AG) – o aventură plină de magie și personaje simpatice, destinată celor mici.
  • „Jaful secolului” (acțiune, dramă, N15) – film românesc inspirat din fapte reale, cu Anamaria Vartolomei și Rareș Andrici.
  • „După apocalipsă” (comedie, SF, AP12) – Samuel L. Jackson și Dave Bautista într-o luptă pentru supraviețuire după o catastrofă solară.
  • „TRON: Ares” (acțiune, SF, 3D, AP12) – revenirea spectaculoasă a francizei de cult, cu Gillian Anderson și Jared Leto.
  • „Roofman: Hoțul de pe acoperiș” (dramă, crimă, N15) – Channing Tatum în rolul unui spărgător evadat.
  • „Micul erou peticit” (animație, AG) – un film de familie emoționant, plin de umor și personaje fantastice.
  • „Doamne, ce noroc!” (comedie, acțiune, AP12) – Keanu Reeves în rolul unui înger cam stângaci, într-o poveste plină de umor.
  • „Telefonul negru” (horror, N15) – continuarea poveștii cutremurătoare, cu Ethan Hawke.
  • „Cursa” (acțiune, AG) – super-producție românească filmată pe străzile din București, cu mașini spectaculoase și cascadorii de top.
  • „După vânătoare” (thriller, dramă, N15) – Andrew Garfield și Julia Roberts într-o poveste tensionată despre secrete și acuzații.

📅 Programul complet cu orele de difuzare poate fi consultat pe site-ul Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași – www.culturalcl.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Ancheta pe genunchi la Poliția Locală Călărași: Directorul Daniel Anghel nu reușește să identifice „hackerul” care a comentat pe Facebook prin pagina instituției. Poliția Locală pare că nu vrea să afle adevărul. Surse din interior susțin însă o altă variantă

Published

on

Deși au trecut mai bine de două luni de la incidentul în care contul oficial al Poliției Locale Călărași a fost folosit pentru a posta comentarii denigratoare la adresa consilierei locale Amelia Giurcan, lucrurile par la fel de neclare ca în prima zi. De fapt, mai grav: în loc de răspunsuri, instituția invocă legi pentru a ocoli responsabilitatea.

Totul a început cu o postare critică a consilierei locale Amelia Giurcan (USR), care atrăgea atenția asupra lipsei patrulelor pe străzi, în parcuri și în piețe, dar și asupra indiferenței Poliției Locale Călărași față de haosul din oraș. Replica instituției, semnată de directorul adjunct Gabriel Vrânceanu, a venit cu acuzații de „denigrare” și cu citate stângace din Codul European de Etică al Poliției.

Scandalul a explodat însă atunci când, sub aceeași postare, a apărut un comentariu jignitor semnat de un cont fake – „Vasile Marin”. Doar că, la un moment dat, autorul a uitat să mai schimbe profilul și a continuat să scrie direct de pe pagina oficială a Poliției Locale Călărași. Astfel, instituția părea că se dezice de propriul rol, criticând-o pe Giurcan cu formulări care nu aveau ce căuta pe un cont public.

Întrebat cine gestionează pagina, directorul Daniel Anghel a dat răspunsuri contradictorii: ba el, ba adjunctul Vrânceanu, ba un simplu polițist local – Marian Simion. Ironia? Același Simion este bănuit că s-ar fi aflat și în spatele contului fals „Vasile Marin”.

Advertisement

În loc de explicații, Poliția Locală a emis un comunicat absurd: pagina ar fi fost „atacată de hackeri” și s-ar fi făcut plângere… la Facebook.

Redacția Călărași Press a transmis o solicitare oficială în baza Legii 544/2001, cerând să fie comunicate câteva informații de bun-simț: care este rezultatul anchetei interne, cine a făcut parte din comisia de disciplină, cine a fost vizat, ce s-a constatat. Ce a urmat? Un răspuns birocratic, evaziv și ofensator la adresa publicului și a persoanelor implicate în situație.

O comisie s-a format, o comisie s-a întrunit, dar vinovatul… nu există!

Potrivit răspunsului oficial semnat de directorul Poliției Locale, Anghel Daniel, comisia de disciplină s-a constituit, s-a întrunit de trei ori, a cercetat, a redactat, a citit, a parafat – dar, în final, n-a identificat pe nimeni care să fi postat comentariile. De fapt, totul se încheie cu o frază halucinantă: „nu s-au identificat dovezi care să ducă la concluzia că un angajat al instituției ar fi avut legătură cu publicarea comentariilor”.

Cu alte cuvinte: pagina oficială a unei instituții publice, gestionată de angajați plătiți din bani publici, a fost folosită în mod abuziv, dar nimeni nu știe cum, cine, când, de ce.

Întregul răspuns este împănat cu texte din Codul Administrativ și Legea 544/2001, invocând protecția datelor personale pentru a nu comunica nici măcar numele membrilor comisiei de disciplină. Dar cum rămâne cu răspunderea publică? Cum rămâne cu asumarea unui incident care a lovit direct în credibilitatea unei instituții de ordine publică?

Advertisement

Ce se înțelege, de fapt, din acest răspuns:

  • Nu știm cine a postat.
  • Nu știm dacă a fost cineva vinovat.
  • Nu putem spune cine a cercetat.
  • Nu putem spune cine a fost anchetat.
  • Nu putem spune nimic concret.
  • Dar să știți că legea ne protejează.

Situația rămâne în aer?

În loc să clarifice un caz care a născut controverse în spațiul public, Poliția Locală Călărași a preferat să pună batista pe țambat, invocând proceduri și confidențialități, în loc să răspundă simplu: a existat sau nu o abatere? Știe cineva parola acelui cont? A fost schimbată? Se mai poate întâmpla din nou?

Un cont cu istoric de „ieșiri publice”

Și mai grav este că acest cont – cel oficial al Poliției Locale – nu este la prima abatere. Potrivit arhivei publice de pe Facebook, între 2020 și 2022, acest cont a publicat în repetate rânduri postări tendențioase, ironice și chiar jignitoare la adresa unor figuri publice locale, inclusiv la adresa primarului Marius Dulce.

Astfel, problema nu este una izolată, ci pare să fie rezultatul unui mod defectuos – sau intenționat permisiv – de administrare a canalelor de comunicare ale instituției. Situația ridică întrebări serioase despre cine a avut acces la cont, cu ce scop și cât de conștientă a fost conducerea de aceste derapaje.

Va sancționa primarul acest comportament sau îl va acoperi?

În acest context, rămâne de văzut dacă primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, va avea curajul să sancționeze această formă de derapaj instituțional și neasumare, ori dacă va alege, din nou, să tacă și să gireze pasiv acest comportament.

Până la un răspuns real, Poliția Locală Călărași rămâne sub semnul unei anchete încheiate fără concluzii, fără vinovați și fără rușine. Și cu o instituție care, în loc să impună ordine, pare să exerseze lipsa de responsabilitate – pe bani publici.

Advertisement

Amantlâcuri și nepotisme la Poliția Locală Călărași! Mama polițistului suspect, șefă peste comisie, iar directorul e iubitul ei!

Scandalul din Poliția Locală Călărași se adâncește! Surse interne au dezvăluit pentru Călărași Press o situație incredibilă: chiar mama polițistului Marian Simion – principalul suspectat că s-ar fi aflat în spatele postărilor denigratoare făcute de pe pagina oficială – a încercat să se infiltreze în comisia de disciplină!

Noroc cu jurista instituției, care a intervenit și a atras atenția că este ilegal. În urma scandalului din ședință, mama lui Simion, șefa de la Resurse Umane, a fost scoasă din comisie.

Dar povestea nu se oprește aici. Din așa-zisa comisie de disciplină au făcut parte:

  • Prisneanu Mirela, contabilă,

  • Nicolae Mihaela Izabela, responsabilă de Parcul Auto (care între timp și-a dat demisia),

Toate aceste angajate sunt subordonatele doamnei Dimofte Maria – nimeni alta decât mama lui Simion! Practic, comisia era o glumă: subordonatele mamei trebuiau să ancheteze cazul fiului.

Și, ca și cum nu era de ajuns, în interiorul instituției se vorbește deschis despre relația amoroasă dintre directorul Poliției Locale, Daniel Anghel, și… aceeași Dimofte Maria, angajată de peste 25 de ani în instituție!

Advertisement

Așadar, comisia care trebuia să facă lumină în scandalul „Vasile Marin” este prinsă într-o plasă de nepotisme, iubiri de birou și conflicte de interese. În loc să aducă adevărul la suprafață, ancheta pare mai degrabă o mascaradă menită să acopere urmele.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading