Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 3°C | Anul XI Nr. 541

Știri

Bursele școlare pentru elevii din Borcea, o prioritate pentru primarul Theodor Aniel Pațurcă

Published

on

Ministerul Educaţiei a modificat din nou ordinul prin care se acordă bursele şcolare în învăţământul preuniversitar. Din semestrul acesta vor primi burse şi elevii din clasele primare. În plus, ordinul prevede ca bursele să fie acordate de la bugetul de stat prin sume defalcate din TVA, aprobate cu această destinaţie, prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Ministerul Educaţiei a operat noi modificări în ordinul privind acordarea burselor şcolare pentru elevii de gimnaziu, liceu şi şcoli profesionale.

O modificare importantă faţă de ordinul precedent, emis în 22 decembrie şi publicat în MO din 4 ianuarie, este introducerea burselor de ajutor social şi a celor de performanţă pentru elevii din clasele primare. Concret, burse de performanţă pentru elevii din clasele mici se acordă dacă aceştia se încadrează într-una dintre următoarele situaţii: s-au clasat pe primele trei locuri la concursurile naţionale organizate de Ministerul Educaţiei; la concursurile sportive, cultural-artistice şi tehnico-ştiinţifice din lista ministerului sau fac parte din loturile de pregătire pentru competiţiile internaţionale. Documentul prevede că bursele se acordă în anul şcolar următor obţinerii rezultatelor.

Elevii comunei Borcea vor beneficia și în anul 2022 de burse de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social. Totul este posibil prin grija primarului Theodor Aniel Nedelcu Pațurcă, care nu a uitat de nevoile elevilor. 


«Bursele de performanță și de merit stimulează competiția și învățarea și sunt destinate celor mai buni elevi. Pentru toți ceilalți elevi există burse de studiu, burse sociale, burse profesionale și bursa „Bani de liceu”!»

Bursa de merit, la medie de peste 9,50 

Advertisement

Preşedintele interimar al Consiliului Naţional al Elevilor, Robert Avram, spune că noul ordin publicat în Monitorul Oficial conţine câteva precizări esenţiale. Una dintre ele şi cea mai importantă este cea care stipulează că bursa de merit se acordă pe baza mediei anului şcolar anterior. „În noul ordin nu sunt schimbări de fond, ci clarificări pe care inclusiv noi, elevii, le-am cerut. E vorba de modul de acordare a burselor, în special de bursele de merit, de interpretarea eronată a acelei sintagme «revizuire semestrială». Acum, ordinul prevede că bursele de merit se acordă cu referire la media generală a anului şcolar trecut. Anterior, directorii de şcoli interpretau această «revizuire semestrială» ca fiind vorba despre o schimbare a numărului de beneficiari, în funcţie de media de pe semestrul I, ceea ce nu era corect”, a explicat Robert Avram.    Potrivit acestuia, „revizuirea semestrială” îi vizează acum doar pe elevii care îşi pierd calitatea de elevi, de exemplu, sau care beneficiază de bursă în funcţie de criteriile pentru clasa a V-a sau clasa a IX-a. Bursa de merit se acordă automat tuturor elevilor cu media de minimum 9,50 şi nu este nevoie de depunerea vreunei cereri, spre deosebire de celelalte tipuri de burse. Pentru a se califica la bursa de merit, elevii nu trebuie să acumuleze mai mult de 10 absenţe nemotivate pe parcursul unui semestru.

Pragul de 9,50, punctul nevralgic 

Ridicarea pragului la 9,50 pentru acordarea bursei de merit de la 8,50, cum era până la ordinul dat în decembrie, va lăsa în continuare pe dinafară circa 100.000 de elevi. Este poate punctul nevralgic al discuţiilor referitoare la acest subiect. „În anul şcolar trecut, media generală de 8,50 aveau 54% din elevii din România. Pe când 9,50 au circa 25% dinte elevi. Bursa de merit ar trebui să reprezinte şi o recompensă şi nu putem vorbi neapărat de cele mai înalte praguri pentru că în fiecare comunitate există un context specific, diferit. Spre exemplu, performanţă în mediul rural poate să însemne şi media 8,50. Pe când în mediul urban au fost cazuri în care un liceu întreg aproape avea bursă de merit pentru că toată lumea avea media 8,50, lucru care nu este normal, evident. Însă e important să ne uităm la contextul specific şi la faptul că această modificare a venit ca urmare a unei anomalii în situaţia şcolară a elevilor. În sensul în care, până la pandemie, nu erau 54% dintre elevii cu medie peste 8,50 şi cu bursă de merit. Şi nu putem adapta bursa la un context care, practic, nu se va mai repeta în perioada următoare”, argumentează Robert Avram.    Acesta adaugă că, până la învăţământul online, proporţia elevilor care aveau medii generale peste 8,50 era tot de 25%. „Problema nu a apărut la elevi, ci la modul în care evaluarea a fost făcută în perioada online. Evaluare deficitară şi care de multe ori nici nu a existat”, conchide reprezentantul elevilor.  Totodată, a crescut pragul şi pentru acordarea bursei de studiu la minimum 7,50 şi maximum 9,49. Pentru obţinerea bursei de studiu, elevii majori sau părinţii elevilor minori trebuie să depună la şcoli o cerere însoţită de acte care să dovedească dreptul de acordare a bursei de studiu, în primele 20 de zile ale fiecărui semestru.

Dosarele pot fi depuse până la 14 februarie 

Noul ordin prelungeşte perioada în care pot fi depuse dosarele de bursă cu încă două săptămâni, până la 14 februarie. „Toţi elevii care au beneficiat de burse sociale în semestrul I vor primi în continuare acest tip de burse, într-un cuantum dublat (de la 100 de lei/lună la 200 de lei/lună)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. Acestora li se adaugă acei elevi care au depus solicitări prin care au demonstrat că se încadrează în criterii prin raportare la venitul minim net pe economie actualizat pentru anul 2022 (1.524 de lei) faţă de valoarea valabilă pentru anul 2021 (1.386 de lei).   Lista documentelor doveditoare a fost simplificată şi s-a clarificat că în situaţia în care acestea au fost depuse în primul semestru pentru obţinerea bursei sociale, îşi păstrează valabilitatea pentru întreaga durată a anului şcolar.

Advertisement

Bursa socială, la îndeplinirea unuia dintre criterii 

Pentru bursă socială pot aplica elevii orfani, abandonaţi (asupra cărora s-a instituit o măsură de protecţie) şi cei aflaţi în întreţinerea unui singur părinte. Pentru toţi aceştia, acordarea bursei nu este condiţionată de limite de venit.   Elevii din mediul rural, şcolarizaţi într-o altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, de asemenea, de bursă socială. În acelaşi timp, pentru aceşti elevi, acordarea bursei nu este condiţionată de venitul lunar al familiei. „Pentru elevii din mediul rural care nu au posibilitatea să studieze în localitatea de domiciliu, de multe ori, conducerile şcolilor condiţionau acordarea burselor sociale de venitul net pe membru de familie. Lucru care nu era corect pentru că bursa de ajutor social se dă după mai multe criterii, într-adevăr, dar ele nu trebuie îndeplinite cumulativ. Dacă te încadrezi într-unul dintre ele, este suficient pentru a primi bursă. Noi am solicitat ca acest aspect – faptul că nu trebuie îndeplinite cumulativ – să fie explicit consemnat în ordin. Şi au fost consemnate”, a mai spus preşedintele interimar al CNE.    Noul ordin prevede că bursele sociale se acordă şi elevilor din învăţământul de stat cu frecvenţă, celor care fac şcoala la domiciliu sau în spital şi care provin din familii care nu realizează un venit mediu lunar pe membru de familie – în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii – mai mare de 50% din salariul minim net pe economie. La stabilirea venitului mediu lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile permanente ale membrilor, inclusiv alocaţia familială complementară şi alocaţia pentru copii. Se ia în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii.    Cuantumul burselor pentru anul şcolar 2021-2022 este de: 500 de lei bursa de performanţă, 200 de lei bursa de merit; 150 de lei bursa de studiu şi 200 de lei bursa socială. Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanţă, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu. Totodată, elevii cu cerinţe educaţionale speciale pot obţine bursă de studiu/merit/performanţă/ajutor social, indiferent dacă beneficiază şi de o măsură de protecţie socială.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”

Published

on

În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.

Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut

Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.

În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.

ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”

Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.

Advertisement

Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:

  • incapacitate administrativă,
  • lipsă de personal specializat,
  • dezinteres sau amânări repetate.

Diferențe uriașe între localități vecine

Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.

Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.

Ce pierd localitățile care au stat pe margine

Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:

  • drumuri nemodernizate,
  • școli și clădiri publice nereabilitate,
  • servicii publice rămase în urmă,
  • oportunități economice ratate.

În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Agricultură și Industrie

10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei

Published

on

Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.

De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.

Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.

Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.

Advertisement

Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi

Published

on

Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.

Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.

Proiectele de pe ordinea de zi:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;

Advertisement

2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;

3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;

6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;

Advertisement

7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.

8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;

9. Diverse

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading