La zi
Comuna Ciocanești are medic de familie

Fapt Divers
Tăcerea balenelor albastre: strigătul mut al oceanelor

Balenele albastre, cele mai mari mamifere de pe Pământ, sunt cunoscute pentru cântecele lor complexe, care răsună pe distanțe de kilometri în oceane. Aceste vocalizări, formate din gemete, clicuri și fluierături, sunt esențiale pentru comunicare, împerechere și semnalarea surselor de hrană. Însă, în ultimii ani, cercetătorii au observat un fenomen îngrijorător: balenele albastre cântă din ce în ce mai puțin, iar această tăcere ridică semne de întrebare cu privire la sănătatea ecosistemelor marine.
Un mister dezvăluit de cercetări recente
Studiile efectuate între 2015 și 2025, în zone precum South Taranaki Bight din Noua Zeelandă și Ecosistemul Curentului California, au arătat o scădere semnificativă a vocalizărilor balenelor albastre, în special a celor legate de hrănire (D-calls) și împerechere. Cercetătorii de la Monterey Bay Aquarium Research Institute și Marine Mammal Institute al Oregon State University au utilizat hidrofoane subacvatice pentru a înregistra aceste sunete și au descoperit că perioadele de liniște coincid cu reducerea surselor de hrană, în special a krill-ului, principala sursă de hrană a balenelor albastre.
Impactul schimbărilor climatice
Principala cauză a acestei tăceri pare a fi încălzirea globală. Valurile extreme de căldură marină, din ce în ce mai frecvente, au dus la dispariția sau dispersarea krill-ului, micile crustacee de care depind balenele albastre. În absența hranei, balenele își reduc vocalizările legate de hrănire, deoarece nu mai au ce să semnaleze. De asemenea, lipsa hranei afectează și activitatea de reproducere, cântecele asociate împerecherii fiind mai rare în perioadele de penurie. Studiile au arătat că, în anii cu valuri de căldură, precum 2015-2016, cântecele balenelor albastre au scăzut dramatic, în timp ce în anii cu hrană mai abundentă, vocalizările au revenit parțial.
Vulnerabilitatea balenelor albastre
Spre deosebire de alte specii, cum ar fi balenele cu cocoașă, care sunt mai adaptabile în alegerea hranei, balenele albastre au o dietă strictă bazată pe krill, ceea ce le face mai vulnerabile la schimbările din mediu. Cercetătorul John Ryan, de la Monterey Bay Aquarium Research Institute, a subliniat că strategia lor de hrănire mai puțin flexibilă, combinată cu o populație mai mică, amplifică impactul scăderii resurselor de hrană. În plus, zgomotul generat de activitățile umane, cum ar fi traficul maritim, interferează cu capacitatea balenelor de a comunica, limitându-le comunicarea la adâncimi de maximum 100 de metri.
Un avertisment pentru viitor
Tăcerea balenelor albastre este mai mult decât un fenomen curios – este un semnal de alarmă privind starea oceanelor. Schimbările climatice, poluarea fonică și reducerea resurselor de hrană amenință nu doar balenele, ci întregul ecosistem marin. Cercetătorii îndeamnă la reglementări mai stricte pentru reducerea zgomotului subacvatic și la măsuri urgente pentru combaterea încălzirii globale. „Când balenele nu mai cântă, e ca și cum oceanul își pierde vocea”, a declarat Dawn Barlow, cercetătoare la Oregon State University.
Conservarea balenelor albastre necesită eforturi globale. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, protejarea zonelor de hrănire ale balenelor și limitarea zgomotului generat de nave sunt pași esențiali pentru a asigura supraviețuirea acestor giganți ai mării. Fiecare dintre noi poate contribui prin susținerea inițiativelor de conservare și prin adoptarea unui stil de viață mai sustenabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Semnificația istorică a zilei de 17 august

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
986 – Bătălia de la Porțile lui Traian – Bulgarii au învins forțele bizantine în bătălia de la Porțile lui Traian, în Munții Balcani, împăratul Vasile al II-lea scăpând cu viață.
1424 – S-a desfășurat Bătălia de la Verneuil, o importantă bătălie a războiului de 100 de ani.
1498 – Cesare Borgia, fiul papei Alexandru al VI-lea și al amantei sale, Vannozza dei Cattanei, a devenit prima persoană din istorie care a demisionat din funcția de cardinal.
1629 – S-a născut Jan Sobieski, rege al Poloniei sub numele de Ioan al III-lea (1674-1696); Este comandantul de oști care a salvat Viena asediata de turci. A condus campanii militare și în Moldova, în timpul domniei lui Constantin Cantemir (d. 17 iunie 1696).
1771 – Savantul englez J.Prestley descoperă că plantele elimină oxigen.
1799 – S-a născut Barbu Știrbei, domn al Țării Românești în perioadele iunie 1849 – 29 octombrie 1853 și 5 octombrie 1854 – 25 iunie 1856.
1807 – Clermont, primul vapor comercial cu aburi conceput de Robert Fulton, a efectuat prima sa cursă de la New York la Albany, pe fluviul Hudson.
1859 – Prima poșta aeriană (pe balon) pleacă din Indiana, SUA.
1870 – Frederick Russell a realizat primul vaccin cu rezultate împotriva febrei tifoide.
1872 – S-a născut Traian Vuia, pionier al aviației române, membru al Academiei Române.
1896 – În Londra, Bridget Driscoll a fost prima victimă care a decedat ca urmare a unui accident de circulație, în care a fost implicat un automobil.
1914 – Generalul german Hermann von François a condus un contraatac reușit împotriva armatei rusești în Bătălia de la Stallupönen.
1916 – A avut loc Tratatul de alianță și Convenția militară dintre România și Antanta (București – 4/17 august 1916)
1925 – A încetat din viață Ioan Slavici, scriitor român.
1943 – Forțele aeriene americane au pierdut 60 de bombardiere în misiunea Schweinfurt–Regensburg.
1954 – A încetat din viață medicul neurolog Nicolae Ionescu-Siseşti, membru corespondent al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Americane de Neurologie; (n. 11 februarie 1888).
1956 – Curtea Constituțională a Germaniei Federale interzice Partidul Comunist din cauză de neconstituționalitate.
1960 – Proclamarea independenței Gabonului. Sărbătoare națională.
1962 – Miliția de frontieră est-germana ucide un băiat de 18 ani, Peter Fechter, în timp ce încerca să treacă Zidul Berlinului spre Berlinul de Vest, acesta devenind prima victimă a zidului.
1970 – Programul sovietic Venera – Se lansează Venera 7. La data de 15 decembrie va fi prima sondă care va transmite cu succes date de pe suprafața altei planete (Venus).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Misterul dispariției de la Stonehenge: Noaptea Fulgerelor

În august 1971, celebrul ansamblu arhitectonic Stonehenge, situat pe câmpia Salisbury din Anglia, a fost scena unui eveniment misterios și inexplicabil. La acea vreme, situl nu era încă protejat de activitățile turiștilor, ceea ce permitea accesul liber.
Într-o noapte liniștită, un grup de tineri hippy a decis să-și instaleze corturile chiar în centrul cercului de pietre, transformând locul într-un loc de petrecere neconvențională. Au aprins un foc, au consumat droguri și alcool, și au început să cânte sub cerul liber. Distracția lor a fost întreruptă brusc în jurul orei 2 dimineața, când o serie de tunete puternice au răsunat peste câmpie, urmate de o liniște neobișnuit de profundă.
Doi martori, un fermier local și un polițist aflat în patrulare, au raportat că au văzut fulgere care au lovit direct incinta Stonehenge, aprinzând chiar un copac din apropiere. Alarmați de strigătele tinerilor, cei doi s-au grăbit spre sit pentru a oferi ajutor. Ajunși acolo, au fost șocați să descopere că nu mai era nimeni: corturile rămăseseră intacte, focul mocnea încă, dar toți petrecăreții dispăruseră fără urmă. Anchetele ulterioare, inclusiv căutări amănunțite ale poliției și arii extinse din jur, nu au găsit nicio pistă privind soarta grupului. Cazul rămâne unul dintre cele mai stranii mistere asociate cu Stonehenge.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.