Știri
Numărul angajaților MAI arestați preventiv a crescut cu 79%, arată bilanțul Direcției Generale Anticorupție
Un număr de 68 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au fost arestaţi preventiv în 2021, ceea ce reprezintă o creştere cu 79% faţă de anul precedent, potrivit bilanţului activităţii Direcţiei Generale Anticorupţie făcut public joi, în prezenţa ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode.
„Din perspectiva măsurilor preventive dispuse, au fost arestate preventiv (inclusiv măsura arestului la domiciliu/reşedinţa) 182 persoane (+43%), dintre care 68 lucrători MAI (+79%). 255 lucrători MAI (+45%) au primit calitatea de suspect (176 pentru infracţiuni de corupţie şi 79 pentru alte fapte)”, potrivit unui comunicat al DGA transmis, joi, AGERPRES.
Totodată, 178 de lucrători MAI au fost inculpaţi (+24%), dintre care 141 pentru infracţiuni de corupţie şi 37 pentru alte fapte, iar alte 668 persoane din afara MAI (+2%) au fost cercetate tot în calitate de inculpat (491 pentru fapte de corupţie şi 177 pentru alte fapte).
În ceea ce priveşte prevenirea corupţiei în rândul personalului MAI, în anul 2021 au fost realizate 4.434 activităţi de informare şi instruire anticorupţie (+128% comparativ cu anul 2020), la care au participat 52.627 angajaţi ai MAI (+103%), dintre care 9.313 manageri şi 43.314 angajaţi cu funcţii de execuţie.
„Ca urmare a politicilor preventive iniţiate şi transpuse în practică, au fost consemnate 212 situaţii în care funcţionarii ministerului au sesizat DGA atunci când li s-au oferit sume de bani sau alte foloase în schimbul unor servicii, ori au denunţat implicarea unor colegi în comiterea unor fapte de corupţie (+39%)”, arată sursa citată.
Totodată, a fost elaborat Raportul anual de evaluare a incidentelor de integritate înregistrate la nivelul MAI, document transmis Secretariatului Tehnic al SNA.
„Precizăm că în anul 2021 au fost comunicate şi luate în evidenţă 50 incidente de integritate, cu trei mai multe faţă de anul anterior. La acest punct se poate evidenţia scăderea cu 40% (de la 185 la 111) a numărului de angajaţi MAI care au făcut obiectul incidentelor de integritate în intervalul supus analizei”, arată DGA.
În instrumentarea dosarelor penale, realizată sub directa coordonare a procurorilor, se arată că, în perioada analizată, au fost consemnate 1.449 sesizări cu caracter penal înregistrate la nivelul structurilor unităţii (+19% comparativ cu anul 2020), care au fost înaintate structurilor de parchet.
Din punct de vedere al finalităţii actelor procedurale întocmite de lucrătorii de poliţie judiciară ai DGA, procurorii de caz au emis rechizitorii în 227 dosare penale, fiind înregistrate totodată 97 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei înaintate instanţelor de judecată (+3%).
Cadrele de poliţie judiciară ale DGA au pus în executare 604 mandate de percheziţie, dintre care 187 au fost structuri ale aparatului propriu şi 417 structuri subordonate.
În intervalul analizat, s-au desfăşurat 97 activităţi de prindere în flagrant, ocazii cu care au fost depistate 114 persoane. Tot în 2021 au fost realizate 253 de activităţi de instruire şi îndrumare a membrilor grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei/consilierilor pentru integritate constituite la nivelul MAI, la care au participat 898 persoane.
Aceste activităţi s-au finalizat prin întocmirea rapoartelor de monitorizare a riscurilor de corupţie aferente anului 2020 şi adoptarea registrelor revizuite ale riscurilor de corupţie pentru anul 2021.
sursa: Agerpres.ro, Sursa foto: Inquam Photos / Cornel Putan
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Surpriză pentru jandarmii călărășeni, în timpul unei misiuni de patrulare desfășurate în acest weekend, în municipiul Călărași. Un bărbat cu comportament agitat a încercat să ascundă rapid un obiect sub roata unei mașini, însă intervenția promptă a militarilor a dus la o descoperire neașteptată: un borcan de dulceață.
La verificări, în interiorul recipientului au fost găsite aproximativ 3 grame de substanțe vegetale de culoare galben-verzuie, cu aspect și miros specific, susceptibile a fi droguri.
Persoana în cauză a fost condusă la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași pentru întocmirea documentelor premergătoare sesizării penale. Substanțele au fost ridicate pentru cercetări.
Incidentul s-a petrecut într-un parc frecventat de localnici, în cadrul acțiunilor de rutină pentru menținerea ordinii și siguranței publice.
Reprezentanții IJJ Călărași reamintesc cetățenilor că pot apela numărul de urgență 112 pentru a semnala orice activitate suspectă sau periculoasă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași anunță redeschiderea casei de bilete, unde publicul poate achiziționa tichete pentru spectacolele din program.
📌 În prezent, sunt disponibile bilete pentru două evenimente mult așteptate:
-
Doru Octavian Dumitru – 18 octombrie
-
Turneul RAOUL – 28 noiembrie
Reprezentanții instituției reamintesc că biletele pentru toate spectacolele din programul CJCC pot fi cumpărate și online. Publicul este îndemnat să consulte grila de evenimente pe site-ul oficial sau pe paginile de social media, unde sunt disponibile linkuri directe către vânzarea biletelor și informații actualizate despre disponibilitate.
Astfel, spectatorii pot evita drumurile inutile la casa de bilete, având siguranța că găsesc locurile dorite înainte de a ajunge la eveniment.
📍 Programul casei de bilete este afișat de organizatori pentru a facilita accesul publicului interesat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Într-o epocă în care România se prăbușea sub greutatea dictaturii comuniste, când libertatea devenise o amintire și frica o normă, Toma Arnăuțoiu a ales să nu se plece. Născut în 1921 în satul Nucșoara, județul Muscel, într-o familie de învățători, Toma a crescut cu simțul datoriei, al onoarei și al demnității. A urmat Școala Militară de Ofițeri de Cavalerie, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a luptat pe frontul de est, fiind decorat pentru curajul său. După război, în 1947, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost trecut în rezervă, ca mulți alți ofițeri considerați incompatibili cu noua ordine.
În 1949, împreună cu colonelul Gheorghe Arsenescu, Toma a pus bazele unuia dintre cele mai longevive și bine organizate grupuri de rezistență anticomunistă din România – cunoscut sub numele de „Grupul de la Nucșoara”. Format inițial din 16 membri, majoritatea țărani din zonă, grupul fiind sprijinit de peste o sută de localnici care, cu riscul propriei vieți, le-au oferit hrană, adăpost și informații. Ascunși în pădurile dese ale Munților Făgăraș, în peșteri și bordeie săpate în stâncă, membrii grupului au trăit în clandestinitate timp de nouă ani, într-o luptă tăcută, dar neclintită, împotriva unui sistem care distrugea tot ce era liber, demn și viu.
După plecarea lui Arsenescu din munți, Toma a devenit liderul grupului. Alături de fratele său Petre, de Maria Plop – femeia care i-a fost tovarășă de viață și de luptă – și de Constantin Jubleanu, a continuat să reziste, în ciuda condițiilor extreme, a iernilor cumplite, a lipsei de hrană și a vânătorii neîncetate duse de Securitate. În 1956, în ascunzătoarea lor din munți, s-a născut fiica lui Toma și a Mariei – un copil crescut în tăcerea pădurii, departe de lume, într-un spațiu unde libertatea era păzită cu arma și cu speranța.
Dar în 1958, trădarea a venit din partea unui fost coleg de școală, care, în schimbul favorurilor regimului, a oferit informații decisive. Toma, Petre, Maria și ceilalți au fost capturați. Urmează un an de anchete brutale, de interogatorii și procese înscenate. În noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, Toma Arnăuțoiu este executat la închisoarea Jilava, împreună cu fratele său și alți 14 susținători. Maria Plop va muri în detenție, iar fiica lor va fi dusă la orfelinat, crescând fără să știe cine au fost părinții ei, descoperindu-și identitatea abia după căderea regimului.
Povestea lui Toma Arnăuțoiu nu este doar o filă de istorie, ci o mărturie despre curajul de a rămâne om într-o lume care te obligă să devii supus. Nu a fost un simplu fugar, ci un simbol al rezistenței românești, un om care a ales să moară liber decât să trăiască în genunchi. Într-o epocă în care tăcerea era impusă, Toma a vorbit prin faptele sale, prin tăria cu care a apărat demnitatea, prin dragostea pe care a purtat-o în mijlocul suferinței.
Astăzi, numele său rămâne gravat în memoria celor care cred că libertatea nu se negociază, că demnitatea nu se abandonează și că, uneori, chiar și în cele mai întunecate vremuri, există oameni care aleg să lumineze.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Oltenița sărbătorește Ziua Recoltei, între 3 și 5 octombrie, cu muzică, tradiții și bunătăți de sezon
Zi de sărbătoare la Căminul pentru Persoane Vârstnice „Sf. Gheorghe” din Oltenița
