Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 548

Știri

Dumitru Coarnă: “E UN GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT. LUCRURILE SUNT ÎN ZONA DE MAFIE”

Published

on

27 ianuarie 2022

Deputatul PSD Călărași, Dumitru Coarnă, și-a început activitatea parlamentară, din acest an, cu ascultarea doleanțelor cetățenilor, prin intermediul audiențelor organizate la cabinetele din municipiile Călărași și Oltenița, în perioada 20-21 ianuarie 2022. Potrivit declarațiilor sale, printre problemele prezentate de oameni se numără cele legate de pensii și plata facturilor la energia electrică. Demnitarul susține că se implică în rezolvarea nemulțumirilor din rândul cetățenilor.

“Cred că s-au prezentat, în audiență, 15 oameni la biroul parlamentar de la Călărași și vreo 20 la cel din Oltenița, în perioada 20-21 ianuarie. Problemele erau extrem de diverse, de la pensii, plata facturilor la energie, până la discuții punctuale pe anumite dosare judiciare, penale ori civile. Oameni neîndreptățiți, abuzați de instanțe de judecată, de poliție, de procurori, vin la mine cu decizii pe care ei le contestă, spunând că poliția, parchetul, instanța i-au fraudat. Am două cazuri la Radovanu, în sensul acesta, alte dosare care sunt în lucru acum. Am discutat cu avocații, ne-am pus de acord să îi ajut (n.r. pe cetățeni) din perspectivă juridică, în măsura în care îmi permite legea, prin consultanță juridică. Au fost discuții despre pensii, aici am o legătură foarte bună cu domna Tatiana Zaharia, directoarea Casei de Pensii Călărași. În mod direct, țin legătura cu dumneaei și rezolvăm, am rezolvat foarte multe probleme. În audiențe, au mai fost alte discuții punctuale, politice”, ne-a declarat Dumitru Coarnă.

„Guvernul a făcut o analiză ipocrită, din punctul meu de vedere: majorări și plafonări la prețul majorat”

Sursa citată a afirmat că oamenii din județul Călărași sunt îngrijorați, din cauza facturilor la energia electrică și gaze. Coarnă spune că plafonarea la gaze este o capcană.

Advertisement

Toată lumea este extrem de îngrijorată cu privire la energia electrică și plafonarea la gaze, pentru că plafonarea este o capcană, în opinia mea. Adică, practic, am majorat prețul și îl plafonăm majorat. Nu e în regulă. Eu cred că trebuie să se revizuiască cu prioritate această abordare, pentru că prețurile sunt extrem de mari, exagerat de mari. Practic, Guvernul a făcut o analiză ipocrită, din punctul meu de vedere: majorări și plafonări la prețul majorat. Mai ales că, vedem facturile cât de mari vin acum. Și nu este în regulă. Trebuia să vină pe un preț de referință fix, trebuia o reglementare fixă. În decembrie 2020, prețul la gaze era de 15 euro/ MWh, iar la energie electrică, 25 euro/MWh. Acum, prețurile sunt de 10 ori poate mai mari, în anumite zone, la gaze și la energie, a subliniat Dumitru Coarnă.

Liberalizarea a fost o greșeală, dar o greșeală bine gândită și în defavoarea consumatorului”

Parlamentarul social-democrat afirmă că, în prezent, consumatorii sunt jefuiți. Problema de fond, spune el, este la Ministerul Energiei.

Consumatorii sunt jefuiți, în opinia mea, în condițiile în care România produce cam 80% din tot ce înseamnă piață de curent și gaze, care este cu capital de stat, adică nu prea vorbim de o piață concurențială, care ar fi trebuit liberalizată. Liberalizarea a fost o greșeală, dar o greșeală bine gândită și în defavoarea consumatorului. Oamenii vor fi puși în situații limită, poate unii dintre ei nu vor avea bani să își plătească facturile. (…) Problema de fond este la Ministerul Energiei, la domnul Virgil Popescu, care are continuitate din 2019. M-am uitat pe declarațiile de avere, a avut și niște acțiuni pe la OMV, deci are o legătură directă cu niște firme care, practic, îl susțin în această calitate de ministru. L-au pus acolo tocmai să gestioneze, din perspectivă economică, situația financiară a acelor firme. E vorba de declarația de avere din decembrie 2020. Eu cred că este și o incompatibilitate aici, dar cine să mai cerceteze în țara asta, a adăugat polticianul.

“E un grup infracțional organizat. Lucrurile sunt fix în zona de mafie”

Advertisement

Pentru anul acesta, deputatul PSD are drept obiectiv rezolvarea problemelor semnalate de cetățenii județului Călărași. Scopul principal este închiderea bombei ecologice de pe raza localităților Ulmeni și Oltenița, unde tone de deșeuri menajere sunt aduse și depozitate de la primăriile de sector ale municipiului București.

“Pentru 2022, am foarte multe planuri din perspectiva cetățeanului și a alegătorului, pentru că, până la urmă, eu sunt un reprezentant al oamenilor care m-au votat și trebuie să merg acolo (n.r. în Parlamentul României) cu problemele lor, să încerc să rezolv problemele altora. Am abordarea din perspectivă energetică, să reglementăm piața, la nivel de decembrie 2020, adică de la producător până la consumatorul final, persoane fizice și juridice. O să încerc o reglementare, în sensul acesta, să modificăm Ordonanța de Urgență pe care Guvernul a emis-o și urmează să o văd și publicată în Monitorul Oficial. Asta ar fi prioritatea principală. După care, sunt și lucruri de altă natură, cu privire la județul Călărași, punctuale: proiecte europene, discuții cu comunitățile din județul Călărași, cu primarii PSD. Am foarte multe obiective pentru 2022. Și sper să se îndeplinească măcar jumătate dintre acestea. Și mai am un obiectiv la care țin extrem de mult: închiderea acelei nenorociri de gropi de gunoi de la Ulmeni-Oltenița. E cea mai mare bombă ecologică din Sud-Estul Europei. Tot țin legătura cu Ministerul Economiei, cu secretarul de stat de la Economie, cu Poliția județului Călărași, cu Primăria Municipiului Oltenița. Nimeni nu vrea să facă absolut nimic. Le dau eu imagini cu gunoaie venite acum, cu cantități cărate noaptea și e clar că aici vorbim de o conjuctură infracțională. Debandada depozitării gunoiului continuă. Acum e iarnă, în primăvară și în vară o să vedeți ce se întâmplă acolo. Am ținut legătura cu toți factorii de decizie de la Ministerul Mediului, Primăria Oltenița, poliție, Garda de Mediu Călărași, dar nimeni nu face nimic. Se pare că e un grup infracțional organizat la nivelul acela. Lucrurile sunt fix în zona de mafie. (…) Pentru 2022, îmi doresc să închid acea bombă ecologică de la Oltenița-Ulmeni. Sunt sute de mii de tone de gunoi îngropate în pământ, este afectată pânza freatică. Toată lumea stă într-o letargie și nu înțelege pericolul pe care îl reprezintă această bombă ecologică”, a conchis deputatul social-democrat, Dumitru Coarnă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Elevii Liceului Agricol „Sandu Aldea”, în vizită educativă la bibliotecă și Palatul Socio-Cultural

Published

on

Biblioteca Județeană “Alexandru Odobescu” a găzduit recent o activitate educativă dedicată elevilor de la Liceul Agricol „Sandu Aldea”, desfășurată cu sprijinul profesorului Mirela Enache, a cărei implicare a contribuit la buna organizare a întâlnirii.

În cadrul vizitei, elevii au avut ocazia să descopere serviciile oferite de bibliotecă, să afle mai multe despre posibilitățile de implicare în activități culturale și educative și să participe la o lecție interactivă despre protecția mediului. Discuțiile s-au axat pe rolul fiecăruia în conservarea naturii și pe importanța implicării tinerei generații în protejarea mediului înconjurător.

Totodată, reprezentanții bibliotecii și elevii au discutat despre viitoare proiecte și activități comune, menite să consolideze legătura dintre instituțiile de cultură și mediul educațional.

După activitatea desfășurată la bibliotecă, elevii au vizitat Palatul Socio-Cultural, unde le-au fost prezentate spațiile recent inaugurate. Această etapă a completat experiența printr-o perspectivă mai amplă asupra ofertei culturale și educative din comunitate.

Advertisement

Organizatorii consideră că astfel de inițiative contribuie la apropierea tinerilor de educație, lectură și cultură, oferindu-le contexte moderne de învățare și dialog.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Foc și sânge în ținuturile Bosniei – Ultima campanie a lui Vlad Țepeș

Published

on

Anul 1476 a fost pentru Vlad Țepeș un timp al întoarcerii în luptă, al speranței și al sfârșitului apropiat. După ani de pribegie, alianțe schimbătoare și încercări de a-și recâștiga tronul, domnul Țării Românești a fost chemat din nou la arme. De data aceasta, teatrul confruntării nu era doar în Valahia, ci și în ținuturile Bosniei, unde Imperiul Otoman își întinsese dominația, iar rezistența locală era zdrobită cu o cruzime rece.

În vara acelui an, forțele creștine conduse de regele Ungariei și de Ștefan cel Mare au pornit o campanie amplă împotriva otomanilor din Bosnia. Vlad Țepeș, repus pentru scurt timp în fruntea oștilor sale, a fost chemat să participe la această expediție. Pentru el, era o ocazie de a-și dovedi din nou loialitatea față de aliați și de a-și reafirma reputația de conducător neînduplecat.

În satele bosniace aflate sub administrație otomană, rezistența era slabă, dar ura mocnea. Trupele lui Țepeș au pătruns în zone unde populația locală era forțată să plătească biruri grele și să trimită tineri în oastea sultanului. În fața lor, garnizoane mici, formate din soldați otomani și colaboratori locali, încercau să mențină ordinea. Când au întâlnit opoziție, oamenii lui Vlad au răspuns cu aceeași metodă care îl făcuse temut în toată Peninsula Balcanică: pedeapsa exemplară.

Cronicile vremii vorbesc despre sate arse, despre prizonieri executați fără ezitare și despre o atmosferă de teroare menită să zdruncine controlul otoman. În câteva zile, regiuni întregi au fost curățate de garnizoane, iar drumul oștilor creștine s-a deschis spre cetăți mai mari. Pentru Vlad, această campanie a fost o continuare firească a luptei sale împotriva Imperiului Otoman, dar și o ultimă dovadă a felului în care înțelegea războiul: rapid, necruțător, fără loc pentru slăbiciune.

Advertisement

Masacrul din Bosnia, deși rar amintit, a fost un episod care a lăsat urme adânci. Localnicii, prinși între două puteri, au suferit cel mai mult. Unii au văzut în oastea lui Țepeș o eliberare, alții doar o altă furtună de foc. În spatele acestor evenimente se ascundea însă o realitate mai dureroasă: lumea balcanică era sfâșiată între imperii, iar fiecare campanie aducea noi valuri de sânge.

La scurt timp după această expediție, Vlad Țepeș avea să se întoarcă în Țara Românească, unde își va găsi sfârșitul într-o ambuscadă. Campania din Bosnia rămâne astfel unul dintre ultimele sale acte militare, o umbră de foc înaintea dispariției sale misterioase.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Hristu Zuba – tânărul aromân care a sfidat Securitatea în iarna lui 1952

Published

on

În urmă cu doar șaptezeci și patru de ani, în dimineața rece de 2 februarie 1952, Dobrogea trăia una dintre acele clipe care aveau să rămână ascunse decenii întregi în dosarele Securității. La Ceamurlia de Sus, un sat aromân din județul Tulcea, tânărul Hristu Zuba era ridicat de agenții regimului. Avea o poziție aparent impecabilă: secretar al organizației locale a Uniunii Tineretului Comunist. Pentru Securitate, însă, tocmai această poziție îl făcea suspect.

Nicolae Popa, unul dintre anchetatorii cunoscuți pentru brutalitatea sa, aflase că Hristu nu era ceea ce părea. În spatele loialității afișate față de structurile comuniste, tânărul sprijinea, cu discreție și risc uriaș, gruparea de rezistență armată condusă de Nicolae Fudulea. Participa la întâlniri, transmitea informații, oferea sprijin logistic și, mai ales, păstra tăcerea acolo unde alții ar fi cedat.

Arestarea lui a fost urmată de zile întregi de tortură. Securitatea voia un singur lucru: locul unde se ascundea Fudulea, liderul care reușise să țină piept autorităților și să mențină vie speranța unei Dobroge neînfrânte. Hristu Zuba a fost bătut, umilit, amenințat, dar nu a rostit numele sau ascunzătoarea celui pe care îl considera un simbol al demnității.

Tăcerea lui a salvat vieți. Curajul lui a devenit, în timp, o mărturie despre rezistența nevăzută a unor oameni simpli, care au ales să nu se plece în fața fricii. Într-o epocă în care teroarea era lege, un tânăr aromân dintr-un sat dobrogean a demonstrat că demnitatea poate fi mai puternică decât orice instrument al represiunii.

Advertisement

Povestea lui Hristu Zuba nu este doar un episod din istoria rezistenței anticomuniste, ci o lecție despre loialitate, sacrificiu și puterea de a rămâne om atunci când totul în jur îți cere să renunți.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading