Connect with us

La zi

PNL / Senatorul Ciprian Pandea anunță progrese pentru proiectul Pasajului de la Drajna

Noi progrese pentru proiectul Pasajului de la Drajana. Când încep lucrările la pasajul Drajna şi la cât se ridică investiţia… Cozile la trecerea la nivel cu calea ferată şi blocajele în trafic pe relaţia Slobozia – autostrada A2 – Călăraşi vor deveni amintire. În câteva zile va fi emis ordinul pentru începerea lucrărilor la pasajul Drajna.

Investiţia în valoare de 133 milioane de lei, finanţată din fonduri europene, are ca dată de finalizare sfârşitul anului 2022.  

„Durata de execuţie a lucrărilor este de 18 luni, proiectul tehnic este elaborat, organizarea de şantier este încheiată, astfel că, funcţie de condiţiile meteorologice, lucrările vor începe în foarte scurt timp! Spor la treabă constructorului!   De la bun început au susţinut ideea acestui proiect, iar în anul 2019 a fost aprobat finanţarea lui. Proiectul a trecut prin toate etapele, ajungând în prezent la eliberarea autorizaţiei de construire, ultimul pas înainte de începerea efectivă a lucrărilor”, a anunţat Ciprian Pandea, senator de Călăraşi.  

Construcţia supraterană va avea o lungime de 2,7 km, iar pasajul propriu-zis se va întinde pe aproximativ 300 de metri.   Construcţia începe de la nodul rutier A2   În luna februarie a acestui an a fost semnat contractul de achiziţie a lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru pasajul cu o lungime de 2,779 km. Pasajul de la Drajna va fi parte integrantă a viitorului drum TransRegio (TR ISTER) Brăila-Slobozia-Călăraşi-Chiciu, de aproximativ 142 km, din care 35 de kilometri sunt pe teritoriul judeţului Ialomiţa.  

Advertisement

Finanţarea pentru acest obiectiv de infrastructură este asigurată din fonduri europene, de 133 de milioane de lei cu TVA din cadrul POIM 2014-2020. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi prin hotărâre de Guvern în 28 mai 2020.   

Pasajul de la Drajna va începe de la nodul rutier de la autostradă, în sensul de mers de la Călăraşi spre Slobozia. Se va construi un sens giratoriu la Călăraşi, va merge pe partea stângă, paralel cu DN 21, va traversa calea ferată şi se va descărca, de asemenea, într-un sens giratoriu, la intrarea în comuna Dragalina, pe DN 21.

“Astăzi, la Ministerul Transporturilor, a fost semnată autorizația de construire a Pasajului peste calea ferată de la Drajna. Durata de execuție a lucrărilor este de 18 luni, proiectul tehnic este elaborat, organizarea de șantier este încheiată, astfel că, funcție de condițiile meteorologice, lucrările vor începe în foarte scurt timp!
Spor la treabă constructorului! Reamintesc faptul că am susținut de la bun început ideea acestui proiect, iar Guvernarea liberală în anul 2019 a aprobat finanțarea lui. Proiectul a trecut prin toate etapele, ajungând astăzi la eliberarea autorizației de construire, ultimul pas înainte de începerea efectivă a lucrărilor.” – scrie senatorul călărășean pe pagina de Facebook

La zi

Șeful Ocolului Silvic din Argeș, sfâșiat de urs în timpul vânătorii!

Un incident grav a avut loc recent în județul Argeș, unde șeful unui Ocol Silvic a fost atacat de un urs în timpul unei partide de vânătoare. Bărbatul, a cărui identitate nu a fost făcută publică, a fost grav rănit, suferind multiple leziuni provocate de animalul sălbatic. Incidentul s-a petrecut într-o zonă împădurită din Argeș, cunoscută pentru prezența urșilor.

Potrivit informațiilor, atacul a avut loc în timp ce șeful Ocolului Silvic participa la o acțiune autorizată de vânătoare. Ursul, aparent surprins sau provocat, a atacat violent, cauzând răni severe. Echipele de intervenție au fost alertate imediat, iar bărbatul a fost transportat de urgență la Spitalul Județean din Pitești, unde se află în stare gravă, sub supraveghere medicală.

Autoritățile au emis un mesaj RO-ALERT pentru a avertiza populația din zonă cu privire la pericolul reprezentat de urs, iar jandarmii și reprezentanții Ocolului Silvic au demarat o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului. Localnicii au fost sfătuiți să evite zonele împădurite și să raporteze orice apariție a animalelor sălbatice.

Acest caz readuce în atenție conflictul tot mai frecvent dintre om și fauna sălbatică, în contextul în care populația de urși din România a crescut semnificativ în ultimii ani, ducând la astfel de incidente tragice.

Advertisement

Continue Reading

Fapt Divers

Vulpea zburătoare: gigantul din Asia de u-Est

Cel mai mare liliac din lume este vulpea zburătoare cu coroană aurie (Acerodon jubatus), denumită și liliac de fructe gigant, o specie fascinantă care trăiește în pădurile tropicale luxuriante din Asia de Sud-Est, în special în insulele Filipinelor. Cu o anvergură impresionantă a aripilor de până la 1,7 metri și o greutate ce poate atinge 1,2 kilograme, acest mamifer zburător este un adevărat gigant al cerului nocturn. Spre deosebire de liliecii obișnuiți, care folosesc ecolocația pentru a naviga, vulpile zburătoare se bazează pe simțurile lor ascuțite, în special pe vedere și miros, pentru a localiza fructele dulci, cum ar fi smochinele, care reprezintă hrana lor principală.

Aceste creaturi joacă un rol ecologic vital în regiunile din Asia de Sud, contribuind la polenizarea plantelor și la dispersarea semințelor, ajutând astfel la regenerarea și conservarea pădurilor tropicale. Vulpile zburătoare trăiesc în colonii mari, adesea formate din sute sau chiar mii de indivizi, care se odihnesc în timpul zilei, suspendate în copacii înalți, creând un spectacol vizual uimitor. Din păcate, habitatul lor este amenințat de defrișările masive și de vânătoarea excesivă, ceea ce face ca această specie să fie considerată vulnerabilă.

Eforturile de conservare sunt esențiale pentru protejarea vulpilor zburătoare și a ecosistemelor fragile din Asia de Sud-Est, unde aceste mamifere unice continuă să fie o parte integrantă a biodiversității. Prin conștientizarea importanței lor, putem contribui la salvarea celui mai mare liliac al planetei și la păstrarea echilibrului natural al regiunii.

Continue Reading

Fapt Divers

Sultan Kösen, cel mai înalt om din lume

Sultan Kösen, născut pe 10 decembrie 1982 în Mardin, Turcia, este recunoscut de Guinness World Records drept cel mai înalt om din lume, măsurând 2,51 metri. Înălțimea sa extraordinară este cauzată de o afecțiune medicală rară, gigantismul, declanșată de o tumoare la glanda hipofiză, care a dus la o producție excesivă de hormon de creștere. În 2010, Sultan a fost supus unei intervenții chirurgicale în Statele Unite, urmată de un tratament care a oprit creșterea sa, îmbunătățindu-i semnificativ calitatea vieții.

De origine kurdă, Sultan trăiește o viață cât se poate de obișnuită în ciuda provocărilor aduse de statura sa. Locuiește cu familia sa, care are o înălțime normală, și lucrează cu jumătate de normă ca fermier. Înălțimea sa aduce avantaje, precum capacitatea de a vedea la distanță sau de a ajuta la sarcini casnice, cum ar fi schimbarea becurilor sau agățarea perdelelor. Totuși, întâmpină dificultăți majore: găsirea hainelor și a pantofilor potriviți (poartă mărimea 61 la încălțăminte) este o provocare, precum deplasarea în mașini obișnuite sau utilizarea lifturilor și a avioanelor, unde poate călători doar la clasa business sau întâi.

Sultan a transformat provocările în oportunități, devenind ambasador al Guinness World Records și participând la evenimente internaționale, inclusiv emisiuni TV precum „Chefi la cuțite” în România, în 2023. A călătorit în peste 100 de țări și a întâlnit personalități remarcabile, precum Chandra Bahadur Dangi, cel mai scund om din lume, în 2014, sau Jyoti Amge, cea mai scundă femeie, în 2018 și 2023. În 2013, s-a căsătorit cu Merve Dibo, o siriancă de 1,75 metri, dar cuplul a divorțat în 2021. Visul său rămâne să își găsească din nou dragostea și să întemeieze o familie.

Cu o poveste de viață marcată de optimism și reziliență, Sultan Kösen inspiră prin felul în care își acceptă unicitatea și depășește obstacolele, fiind un exemplu de curaj și determinare.

Advertisement

Continue Reading