Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Trecerea prin vad între localităţile Şoldanu şi Radovanu, reabilitată de CJ

Published

on

Reabilitarea trecerii prin vadul ce leagă localitățile Șoldanu și Radovanu, o investiție a Consiliului Județean Călărași (CJC), este în plină desfășurare. Membrii CJC s-au aflat la fața locului pentru a discuta cu firma câștigătoare a licitației, responsabilă pentru construirea proiectului. Podul va avea o lungime de 110 metri și va face conexiunea cu drumul 403, aflat în lucru la momentul actual. Podul nu numai că va facilita accesul între cele două comune și comunele vecine, dar va facilita și accesul către Drumul Național.

https://youtu.be/_6ojA6JiSW0

Constructorul suține că totul este pregătit, toate țevile pentru pile și culei sunt pregătite pentru batere. Fabricația tablierului este în derulare și începând cu sfârșitul lunii se va face livrarea.

Eduard Grama – Administrator Public al Primăriei Municipiului Călărași: „În urma cu două săptămâni am discutat cu dumnealor referitor la avizul de la Apele Române, referitor la soluția tehnică pe care o au la acest moment pe realizarea acestui pod și împreună eu cred că am găsit o soluție. Cu podul de la Șoldanu ca și celelalte treceri prin vad au fost probleme în fiecare an, în momentul în care au fost inundații sau zăpadă accesul între localități a fost blocat. Dificultăți au fost și în momentul în care am mers către IPTANA și Ministerul Transporturilor ca să încercăm să obținem aceste avize. Toți au impresia că acest râu Argeș va deveni într-un final canal Dunărea-București, dar nu cred că se va întâmpla acest lucru. Această investiție va fluidiza și va crește traficul mult mai mult decât în acest moment și poate localitățile vor beneficia de acest acces la Drumul Național, mai ales către București.”

Advertisement

Cosmin Geană – Director Direcția Tehnică CJC: ”Este un proiect ambițios al Consiliului Județean. Podul are o lungime de 110 metri, rampele de o parte și de alta ale podului care vor face conexiunea cu drumul 403, aflat în lucru la momentul actual, au și ele o lungime de 170 de metri. Sperăm să ne încadrăm. Dacă vom fi susținuți și de constructor și vom găsi și soluția fondurilor, să nu ajungem într-o stare conflictuală din cauza unei majorări pe care nu a preconizat-o nimeni. Podul crește siguranța trecerii dintr-o localitate în alta. ”

”Am venit și am făcut o promisiune în fața acestor oameni, și anume să rezolvăm trecere prin vad. Această promisiune pe care noi am făcut-o, vreau să vă spun că oamenii politici ai județului Călărași au tot făcut-o de la începutul anilor ’90 până în 2017-2018 când am făcut-o împreună. Se pare că suntem acei factori de decizie care vom respecta această promisiune, iar oamenii de aici vor beneficia de această trecere prin vad. Ea este importantă nu numai pentru locuitorii comunelor Șoldanu și Radovanu, vor beneficia și comunele vecine. Pentru a ajunge la București, este mult mai ușor pe aici”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Mihăiță Beștea, într-un interviu.

De asemenea, Mihăiță Beștea a transmis câteva cuvinte despre reabilitarea trecerii prin Șoldanu-Radovanu și pe pagina acestuia de Facebook: „Trecerea prin vad Șoldanu-Radovanu este reabilitată la această oră de către Consiliul Județean Călărași. Un obiectiv uitat de fostele administrații județene și care pentru zona Oltenița reprezintă un punct nevralgic al transportului. Mă bucur să iau parte la proiecte de dezvoltare locală pentru oameni!”, a menționat vicepreședintele.

Ion Samoilă – Vicepreședinte CJC: „Vreau să vă aduc aminte că în fiecare an, primăvara, aveam solicitări din partea localităților care sunt în apropierea acestui râu pentru a aloca bani în scopul trecerilor prin vad. Tot timpul am făcut-o, pentru că am înțeles necesitatea, dar tot timpul am făcut-o cu inima strânsă, pentru că trecerile prin vad nu reprezintă o soluție corectă și legală, mai ales dacă vorbim de intervenții, aceste treceri nu există pe nicio hartă. Mă bucur că am ajuns la concluzia că ne trebuie o trecere care să fie un pod, nu un vad, pentru a lega cele două localități. Sper să o finalizăm anul acesta. Noi am avut de grijă ca la constituirea bugetului să prindem suma care era licitată, să avem banii necesari pentru executarea acestei lucrări. Noi ne-am făcut datoria, în rest diferențele care apar o să vedem, din punct de vedere legal, dacă se pot rezolva.”

Nicușor Cionoiu – Senator PSD: „Cred că echipa noastră, în momentul acesta, găsește soluții ca acești oameni care au câștigat licitația să poată să realizeze această investiție măreață, să putem să dezvoltăm satul uniform, să nu izolăm anumite comune, în așa fel încât să aducem autostrada A2 la nivelul satului românesc.”

Advertisement

“Vă rog să mă credeți când spun că noi am luptat ca dumneavoastră să realizați această investiție cu profit. E foarte important ca acest profit al dumneavoastră, românesc, să se materializeze în viața de zi cu zi a tuturor muncitorilor dumneavoastră, a tuturor cetățenilor noștri, pentru că dumneavoastră trebuie să fiți sprijiniți de acest Guvern al României și trebuie să fiți ajutați. Aceste prețuri care au crescut indiferent de voința dumneavoastră, au crescut din cauza unei crize mondiale. Eu personal, alături de echipa noastră, suntem alături de dumneavoastră”, a menționat senatorul.

Nicușor Cionoiu a mai adăugat câteva cuvinte pe pagina acestuia de Facebook în privința investiției derulată pe râul Argeș: „Am însoțit delegația Consiliului Județean Călărași la investiția pe care o derulează pe râul Argeș. Trecerea prin vad Șoldanu-Radovanu se află în plin proces de reabilitare, fiind un punct cheie al traficului cu mari probleme la creșterea debitului de apă”, precizează acesta.

Vasile Iliuță – Președintele CJC: La adresa firmei angajată pentru realizarea proiectului, Vasile Iliuță susține: „Firma dumneavoastră e cea care a avut curajul de a se înscrie în licitație. Ați fost singura firmă care s-a înscris în licitație și ați și câștigat contractul. E clar că sunteți specialiști în domeniul de infrastructură. Pe investițiile județului, ne-am dori ca mai multe firme ca dumneavoastră să se implice pentru a realiza proiectele de infrastructură pe care Consiliul Județean le are. Vă mulțumim că ați avut încredere în Consiliul Județean Călărași.”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Investiție la Oltenița: centru comercial nou, zeci de locuri de muncă și bani care rămân în oraș

Published

on

Municipiul Oltenița intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, după ce autorizația de construire pentru un nou centru comercial a fost semnată. Anunțul a fost făcut de primarul Mihăiță Beștea, care a precizat că investiția va fi realizată în zona Moara Dunării, pe un teren generos, gândit să ofere accesibilitate și confort pentru locuitori.

Proiectul prevede o construcție modernă, care va găzdui peste zece magazine ale unor branduri internaționale, aducând mai aproape de oltenițeni opțiuni comerciale care, până acum, erau disponibile doar în marile orașe. Dincolo de componenta comercială, investiția are un impact direct asupra comunității, prin crearea a peste 70 de noi locuri de muncă și stimularea economiei locale.

Potrivit administrației locale, autorizațiile au fost obținute într-un termen scurt, în condiții de legalitate și responsabilitate, obiectivul fiind ca proiectele importante pentru oraș să avanseze rapid atunci când sunt respectate toate procedurile. Autoritățile mizează pe faptul că noul centru comercial va contribui nu doar la schimbarea peisajului urban, ci și la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi.

Dacă lucrările vor decurge conform planului, la finalul anului 2026 Oltenița ar putea avea un nou punct de interes major, menit să aducă mai multă viață, confort și încredere în viitorul orașului. Investiția este prezentată drept un exemplu de dezvoltare care atrage capital, creează oportunități reale și consolidează poziția municipiului pe harta economică a județului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ai loc de veci în Călărași? A început plata taxelor pentru 2026. Casieriile sunt deschise și în weekend

Published

on

Vești importante pentru concesionarii locurilor de veci din municipiul Călărași. Administrația Cimitirelor a început încasarea taxelor pentru anul 2026 și îi cheamă pe cetățeni să își achite obligațiile la timp. Pentru a evita aglomerația, programul a fost extins inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

Cei care au locuri de veci concesionate pot merge la casierie aproape toată săptămâna, dimineața, iar în timpul săptămânii programul este complet.

Când se pot plăti taxele:

  • Luni – joi: 07:30 – 16:00
  • Vineri: 07:30 – 13:30
  • Sâmbăta, duminica și sărbătorile legale: 07:30 – 09:30

Pentru înmormântări, programul se prelungește ori de câte ori este nevoie, până la finalizarea tuturor intervențiilor.

Atenție însă: în weekend și în zilele libere nu se fac acte de concesiune, dar se încasează taxe și se desfășoară înmormântări.

Advertisement

Administrația Cimitirelor îi sfătuiește pe călărășeni să nu lase plata taxelor pe ultima sută de metri, mai ales că programul este deja adaptat pentru cei care nu pot ajunge în timpul săptămânii.

Pentru detalii suplimentare, instituția funcționează în Cimitirul Central din municipiul Călărași, pe strada Ion Heliade Rădulescu, iar informații pot fi solicitate și online, prin e-mail.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

1888: Furtuna necruțătoare care a înghețat visurile unei națiuni

Published

on

Pe 12 ianuarie 1888, un eveniment meteorologic de proporții istorice a lovit regiunile Marilor Câmpii din Statele Unite ale Americii, schimbând radical viețile a mii de oameni într-o singură zi. Dimineața aceea părea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, cu temperaturi care urcaseră până la valori primăvăratice în unele zone, ajungând chiar și la peste 15 grade Celsius în anumite părți ale Dakotei și Nebraskăi. Fermierii, coloniștii și familiile lor, obișnuiți cu ierni aspre, au profitat de această pauză neașteptată a frigului pentru a ieși afară, a lucra câmpurile sau a trimite copiii la școală fără haine groase sau echipament de protecție adecvat. Mulți elevi au plecat spre instituțiile de învățământ din zonele rurale, unde școlile erau adesea mici cabane izolate, fără a bănui ce avea să urmeze.

Brusc, în jurul prânzului, un front rece arctic a coborât dinspre nord-vest cu o viteză amețitoare, aducând cu el rafale de vânt care depășeau 100 de kilometri pe oră, zăpadă fină și pulverizată care reducea vizibilitatea la mai puțin de un metru, și o scădere dramatică a temperaturilor până la minus 40 de grade Celsius sau chiar mai jos în unele regiuni. Această schimbare fulgerătoare a transformat peisajul într-un haos alb, unde pământul plat și întins al câmpiilor devenea o capcană mortală. Oamenii prinși afară se dezorientau rapid, incapabili să găsească drumul spre casă sau spre adăposturi. Mulți au încercat să se adăpostească în grămezi de fân sau în gropi săpate în zăpadă, dar frigul pătrunzător și vântul tăios i-au doborât prin hipotermie.

Dezastrul a fost deosebit de tragic în rândul copiilor, de unde și numele de “viscolul școlii”. Elevii care fuseseră eliberați de la ore chiar în momentul în care furtuna lovea s-au rătăcit pe drumul spre casă, unii dintre ei murind la doar câțiva metri de porțile propriilor locuințe. Povești sfâșietoare au ieșit la iveală ulterior: profesori care au încercat să își salveze elevii legându-i cu frânghii pentru a nu se pierde în viscol, familii întregi înghețate în căruțe, sau supraviețuitori care au povestit cum au supraviețuit îngropându-se sub cadavrele animalelor domestice. Estimările numărului de victime variază, dar se crede că între 235 și 500 de persoane și-au pierdut viața în această furtună care a durat doar câteva ore intense, dar ale cărei efecte s-au resimțit zile întregi. Cele mai afectate state au fost Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota și Iowa, unde comunitățile rurale, formate în mare parte din imigranți europeni recent sosiți, au suferit pierderi uriașe în oameni, animale și recolte.

Acest viscol nu a fost doar un capriciu al naturii, ci a avut rădăcini în condițiile meteorologice specifice regiunii. Un sistem de presiune joasă combinat cu un val de aer polar a creat condițiile perfecte pentru o furtună explozivă, iar lipsa unor sisteme de prognoză avansate la acea vreme a amplificat dezastrul. Serviciul meteorologic al armatei americane, care abia începea să se dezvolte, nu a putut emite avertizări eficiente, lăsând populația complet nepregătită. Impactul economic a fost devastator: mii de capete de vite au pierit, distrugând mijloacele de subzistență ale fermierilor, iar reconstrucția a durat ani de zile. Multe familii au fost nevoite să abandoneze fermele și să se mute în orașe, accelerând urbanizarea în regiune.

Advertisement

Lecțiile învățate din această tragedie au fost profunde și de lungă durată. Viscolul din 1888 a subliniat necesitatea unor sisteme mai bune de prognoză și avertizare meteorologică, contribuind la dezvoltarea Serviciului Național de Meteorologie în Statele Unite. A inspirat, de asemenea, povești și legende locale, fiind menționat în literatură și memorii ca un exemplu al rezilienței umane în fața forțelor naturii. Chiar și astăzi, acest eveniment servește ca un memento al vulnerabilității în fața schimbărilor climatice bruște, amintindu-ne că o zi aparent liniștită poate ascunde pericole mortale. Prin suferința sa, viscolul școlii a modelat istoria regiunii, transformând-o dintr-un loc al speranțelor pionierilor într-un simbol al prudenței și pregătirii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading