Știri
Primarul Marius Dulce vorbește despre prioritățile acestui an
Prezent în cadrul conferinței de joi, 18 martie 2021 la sediul PSD Călărași, primarul mun. Călărași, Marius Dulce, a vorbit despre situația actuala a municipiului nostru, prin prezentarea stradiului al diferitelor proiecte demarate sau continuate dupa fost administrație. Dulce a vorbit despre prioritățile stabilite ale primului mandat cât și despre alte obiective stabilite pentru anul 2021.
Primarul Marius Dulce: Toată lumea este interesată de bugetul județului Călărași în acest an, de ce vrem să facem cu el, unde direcționăm sumele. Vreau să vă spun de la început că acest buget va pleca undeva cu 20% diminuat, față de anul trecut. Vreau să vă spun că avem sume de recuperat de la Guvern, undeva la un milion, un milion cinci sute de mii, toată cheltuiala pe care o avem în zona de COVID. Așa cum spunea domnul deputat, avem sume de plată la cei care sunt în centrele de vaccinare, începând de la doctori, asistenți, registratori, undeva la 240.000 care nu sunt plătiți. Nu noi suportăm aceste sume, trebuie să vină prin DSP, Ministrul Sănătății, și după aceea noi facem plățile oamenilor. Avem certitudinea că la un moment dat se va rezolva și acest impediment. Vrem ca aceste centre să funcționeze și funcționează bine. Încercăm să nu fie aglomerat, toată lumea e programată, chiar avem liniște și totul funcționează bine. Încercăm să le punem la dispoziție și să aibă acolo tot ce le trebuie din ceea ce ne privește pe noi ca administratori. Trebuie să recuperăm și banii din aceste zone, pentru că trebuie să investim în Călărași.
UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN JUDEȚUL CĂLĂRAȘI VOR FI EXPERTIZATE PRIVIND GRADUL DE RISC SEISMIC
De asemenea, este aceea discuție despre cine plătește transportul copiilor la școală. Este clar că nu putem să suportăm noi, Municipiul Călărași, transportul pentru copiii care vin de la comune, de la sate. Da, este clar că trebuie să definească Guvernul această sursă de finanțare și să vină către noi, iar, mai mult, deja au mai dat o ordonanță prin care ne obligă UAT-urile să expertizăm toate școlile, toate liceele, tot ce înseamnă toate clădirile din administrarea învățământului pe risc seismic. Am făcut o primă evaluare în legătură cu cât ne-ar costa. Anul acesta, ne costă undeva la un milion de lei să facem toate aceste expertize. Așa cum spune Ordonanța respectivă, sursa de finanțare este de la Guvern, dar până acum nu este niciun semn că ar aloca ceva. Ceea ce vă spun acum este estimativ, pentru că nu am primit nici de la județ ce ne se cuvine pe zona asta de taxe și impozite – Guvern, Consiliul Județean, Primăria Călărași, dar nu am primit nici de la Finanțe toate aceste sume care vin de la Guvern. Drept urmare, pot să repet, este clar, nu am uitat pe nimeni din Călărași.
INFRASTRUCTURA PIETONALĂ ȘI RUTIERĂ, O PRIORITATE PENTRU MARIUS DULCE
Prioritar pentru noi, în anul acesta, este infrastructura rutieră și pietonală. Ați văzut că am deschis o serie de șantiere. Mai mult de atât, vrem să extindem creșa. Este un proiect european. Avem o mare necesitate de locuri pentru copii mici în creșele noastre. Deja urcăm spre zona portocalie, ieri eram la 1.98 și cred că o să crească. Atunci, suntem obligați să diminuăm această incidență. Lucrăm doar la 80% din capacitatea creșei.
CETĂȚENII MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI VOR LOCURI DE PARCARE
Nu am uitat parcările, toată lumea ne solicită să facem parcări. O serie de cetățeni ne-au spus să facem parcări în zona Școlii 10 și Liceului Eminescu. Așa vom face, deja o să avem o ședință în Comisia de Siguranță a Circulației în care decretăm acea zonă să fie de debarcare – îmbarcare. Mai avem o problemă acolo, pentru că părinții intră pe acea alee care ajunge la Centrul Copiilor cu Dizabilități, și atunci o să securizăm și acea zonă ca să nu avem evenimente. Încercăm să fluidizăm acolo și prin deplasarea unui echipaj de poliție în zona respectivă până începe lumea să se educe. De asemenea, lucrăm și la un regulament și încercăm să încheiem un contract, după cum ne permite votarea bugetului, pentru a ridica mașinile abandonate din oraș. De asemenea, importante mai sunt parcările de reședință și parcările în general. Modificăm regulamentul, pentru că am observat anumite inadvertențe. Ba mai mult, sunt în discuții ca să fac o parcare, sau două supraterane, cu un sistem liftat pentru a mări suprafața și numărul de locuri de parcări în zonele aglomerate. Cu siguranță, o vom face.
MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI TREBUIE SĂ AJUNGĂ LA 60% RECICLABIL
Trebuie să începem să reciclăm. Vreau să vă aduc la cunoștință că în loc să construim ceva în Călărași, am avut o penalizare pe anii din urmă, 2015-2020, de două milioane de lei de la Fondul de Mediu pentru neîndeplinirea obligațiilor de reciclare. Dacă noi astăzi, conform Legislației în vigoare, trebuie să ajungem la 60% reciclabil, noi, din datele pe care le avem, cred că suntem undeva la 5%. O să existe și pe zona de compost, pe verde, tomberoane separate ca să putem crește gradul de reciclabil, pentru că altfel, o să vedeți, împreună o să plătim multe penalități. Nu trebuie să uitam, cred că daca nu, la sfârșitul lunii Mai o să plătim în plus 120 de lei pe tona de gunoi menajer, pentru că nu îndeplinim acești parametrii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Rata șomajului continuă să lovească județul Călărași, iar datele oficiale pentru luna octombrie 2025 arată un tablou sumbru: 4374 de persoane nu au un loc de muncă. Mai mult, aproape jumătate sunt femei (2162), iar rata șomajului a ajuns la 5,97%, în creștere față de luna anterioară.
Cei mai loviți? Tinerii și grupa 40-49 de ani, unde cifrele sunt alarmante.
🔥 Cine sunt șomerii din Călărași?
Din totalul de peste 4.300 de șomeri:
-
427 sunt tineri sub 25 de ani – generația care ar trebui să pună bazele viitorului.
-
Doar 240 au între 25 și 29 de ani.
-
835 sunt în grupa 30-39 ani.
-
1068, cei mai mulți, provin din segmentul 40-49 de ani – oameni aflați în plină maturitate profesională.
-
809 sunt între 50 și 55 de ani.
-
995 au peste 55 de ani.
Ruralul domină categoric: 3299 provin din mediul rural, în timp ce doar 1075 locuiesc în urban.
📌 Câte indemnizații se plătesc?
Doar 427 de persoane primesc indemnizație de șomaj.
3947 – adică o majoritate covârșitoare – trăiesc fără nicio formă de sprijin financiar.
⚠️ Cel mai grav: lipsa studiilor
Cifrele AJOFP arată clar dezastrul educațional:
-
43,85% dintre șomeri au doar studii primare sau sunt fără studii.
-
35,05% au studii gimnaziale.
-
Doar 11% au terminat liceul.
-
Iar absolvenții de facultate sunt aproape inexistenți: 1,10%.
Cu alte cuvinte, peste 4 din 5 șomeri au un nivel scăzut de educație, ceea ce explică dificultatea integrării lor pe piața muncii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ion Samoilă: „Două proiecte majore de infrastructură feroviară au primit votul final. România merge înainte cu fonduri europene”
Deputatul PSD Ion Samoilă anunță: Camera Deputaților a adoptat pachet legislativ important în ședința din 3 decembrie
