Știri
Deputatul Emil Dumitru (PNL) explică votul negativ acordat Comisiei de Agricultură privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii pentru despăgubiri în caz de secetă
Președintele organizației județene a Partidului Național Liberal Călărași, deputatul Emil Dumitru, a explicat în cadrul unei conferințe de presă care au fost motivele ce au stat la baza votului acordat în cadrul Comisiei de Agricultură ce a avut loc joi, 25 Februarie 2021, ce privea suplimentarea Bugetului Ministerului Agriculturii, fonduri destinate despăgubirilor în caz de secetă.
Deputatul PNL Emil Dumitru: Vreau să fac câteva clarificări și să explic votul pe care l-am exprimat ieri în Comisia de Agricultură de la Camera Deputaților, comisie decizională, referitor la suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu un miliard de lei pentru despăgubirile la secetă. Din păcate, resursele bugetare pe care le are la dispoziție Ministerul Agriculturii, astăzi, când discutăm, nu prevede și sumele necesare despăgubirii fermierilor care au înființat culturi agricole în primăvara anului 2020, și anume la culturile de porumb și floarea soarelui, motiv pentru care nu puteam să votez un amendament care nu avea și identificată suma de unde am putea să avem alocările respective. Asta nu înseamnă că eu, în calitatea mea de deputat din Călărași, nu voi încerca să găsim soluții, așa cum am găsit și anul 2020 când eram secretar de stat. Dacă vă aduceți aminte, la începutul anului 2020 am avut aceleași discuții legate de sumele nesatisfăcătoare aflate în bugetul Ministerului Agriculturii, și la sfârșitul anului, când ne uităm în execuția bugetară a Ministerului, am constatat că am plătit peste 2,5 miliarde de lei despăgubiri în cuantumul de 940 de milioane de lei la culturile de toamnă și alte forme de sprijin sectoarelor aflate în dificultate ca urmare a pandemiei COVID-19.
Din discuțiile tehnice pe care le-am purtat cu Ministrul Agriculturii, cât și cu Primul Ministru al României, se caută o soluție pentru a găsi sume de bani necesare pentru ca fermierii să fie despăgubiți, legat de calamitățile pe care le-au suferit în 2020.
Trebuie să vă spun ce le-am spus și colegilor din cadrul Comisiei de Agricultură. Din perspectiva altor state membre, acest mecanism de gestionare a riscurilor este cu totul diferit. Dacă în fiecare an vom sta să apelăm la bugetul de stat, cu siguranță nu vom avea sume necesare pentru despăgubiri. În Europa este un mecanism mult avansat prin care pe baza unui fond mutual, unde fermierii plătesc contribuții la acest fond mutual în raport cu culturile pe care le înființează, statele membre despăgubesc fermierii – la un Euro plătit, 60 de Euro cenți sunt plătiți din bugetul european. Asta este o soluție cu adevărat fezabilă pe care România ar fi trebuit să o adopte încă din 2014. Am avut un fond mutual și există legislație specifică pe fondul mutual. În data de 26 iulie 2018, fostul ministru al agriculturii a luat din sumele destinate fondului mutual care era bugetat la aproximativ 400 de milioane de euro și le-a alocat către alte măsuri. Adică, dacă astăzi am fi avut acest mecanism de gestionare a riscurilor viabil, practic sarcina administrativă a statului n-ar fi fost un miliard de lei, ar fi fost doar 40% din sume pe care o parte din ele le plăteau fermierii cu titlul de contribuție la fondul mutual, o parte asiguratorii, și o parte veneau din bugetul FEADR de la Uniunea Europeană.
Ca soluție de compromis pentru anul acesta avem două mecanisme pe le vom pune, unul, mai repede în aplicare, și anume sistemul Agri Invest destinat exclusiv fermierilor cu o garantare de un miliard de lei a creditelor pe care aceștia le contractează și vor avea prioritate acei fermierii care se află în dificultate și fac dovada că au procese verbale de calamitate, adică credite garantate 100% de FGC, IMM, cu dobândă subvenționată și, pe de altă parte, un mecanism de eliberarea unor adeverințe din partea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru suprafețele pe care sunt procese verbale de calamitate pe credite de angajament, ulterior urmând ca printr-un acord tripartit – bănci, fond de garantare, Ministerul Agriculturii prin APIA să li se vireze băncilor sumele cu care au creditat fermierii. Practic, să găsim o soluție în care pe perioada anului când se întregesc resursele bugetare să fie alocate sumele pentru despăgubiri, dar pe un astfel de mecanism.
Am vrut să spun lucrurile astea pentru că în spațiul public au apărut foarte multe supoziții, eu sunt un om asumat, nu vreau să vând iluzii fermierilor, nu vreau să mă fac că nu votez. Să știți că și abținerea înseamnă tot un vot împotrivă, și nu cred că este sănătos dacă oameni tineri, sau noi în politică, doar fac niște calcule politicianiste ieftine din a ieși bine dintr-o situație conjuncturală care, sigur, mie nu-mi este comodă și trebuie să recunosc că aș fi votat cu două mâini să avem mai mulți bani la agricultură.
În acel comitet de monitorizare, din 26 iulie 2018, șeful agenției de finanțare a investițiilor rurale era chiar președintele Comisiei de Agricultură de la Camera Deputaților, domnul Chesnoiu. Dânsul a fost de acord la acel moment, și conducerea Ministerului de la acel moment, să ia banii de la fondul mutual și să-i ducă în altă direcție.
Cauza este lipsa de strategie, de investiții în infrastructura de irigații. Dacă noi am despăgubit în 2020 cu aproximativ 200 de milioane de Euro fermierii pentru culturile înființate în toamna anului 2019, și am avut alocări bugetare pentru reabilitarea infrastructurii de irigații din acel vestit miliard de Euro de doar 50 de milioane de Euro, trageți dumneavoastră concluziile. Prima dată trebuie să ne asigurăm că vom putea să avem un sistem de irigații funcțional, să reabilităm infrastructura de irigații fiindcă oricâte despăgubiri vom avea din cauza repetabilității incidentelor climatice, lucrurile nu vor sta bine din perspectiva bugetară.
Am cerut la ANIF Călărași să-mi spună care sunt stațiile de pompare, altele față de cele pe care le-am repornit anul trecut, care pot fi repuse în funcțiune. E vorba de SRPA 1623 Dor Mărunt, e stație de repompare care va deservi aproximativ 22.238 de hectare; SRPA 1214 de la Șeinoiu, dinspre Fundulea, care va deservi 13.356 de hectare, și SRP Vlad Țepeș, de 74.000 de hectare.
Județul Călărași a avut o suprafață de calamitate la culturile de primăvară de 117.489 de hectare, o suprafață foarte mare. Călărași, Constanța, Ialomița, Galați, Brăila, sunt județele cele mai afectate. Eu nu puteam să mă prefac că mă abțin și să știu că de fapt resurse bugetare pe mecanismul propus de opoziție nu sunt și doar că dădeam bine în fața presei. N-am voie să vând iluzii fermierilor pentru că fermierii își fac niște calcule pentru reînceperea activității de însămânțare din primăvara acestui an.
Bugetul este un buget construit pe investiții, pe absorbție de fonduri europene, inclusiv bugetul Ministerului Agriculturii cunoaște o creștere de aproximativ 14% pe ce înseamnă rambursări și decontări, pentru că am ajuns la finalul de programare, pe fonduri europene. Pe perioada de tranziție sunt alocate 2,8 miliarde de Euro, adică în 2021 și 2021, pentru a se lansa sesiuni noi de proiecte de investiții în mediul rural, în activități agricole și în activități non-agricole.
Am simțit să spun toate lucrurile astea ca să nu simțiți că fug de răspunderea pe care o am în Parlament și că votul meu a fost un vot care a fost dictat de nu știu cine sau pur și simplu că sunt un politician doar în campanie promit lucruri pentru fermieri, după care uit de fermieri. Nici pe departe. Inclusiv eu am purtat numeroase discuții cu conducerea Ministerului să găsim o soluție și soluția cred că asta este, cea pe care v-am explicat-o.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Amelia Giurcan critică lipsa toaletelor publice din centrul Călărașiului: „Un oraș civilizat nu își ascunde mizeria după garduri”
Lipsa toaletelor publice din centrul Călărașiului, o „lecție de civilizație” eșuată. Amelia Giurcan critică dur administrația locală
În municipiul Călărași, problema toaletelor publice revine în atenția opiniei publice, după ce președinta USR Călărași, Amelia Giurcan, a semnalat într-o postare pe rețelele sociale situația „absurdă” din zona Piața Cuza Vodă, unde accesul la fostele grupuri sanitare este blocat, iar alternative decente lipsesc complet.
„În Călărași trăim paradoxul unei civilizații care funcționează cu program redus: toaletele publice se închid devreme, exact când orașul începe să se miște mai mult. În multe zone aglomerate nu există nicio toaletă publică, astfel că oamenii, neavând alternative decente, sunt împinși să caute soluții prin boscheți”, transmite Amelia Giurcan.
🚧 Toaleta din Piața Cuza Vodă, blocată de o construcție apărută „fix în fața ușii”
Potrivit acesteia, în zona centrală a orașului, lipsa grupurilor sanitare este accentuată de o situație bizară: vechea toaletă publică de lângă Primărie nu mai este accesibilă, pentru că în fața ușii a fost amplasată o construcție provizorie, ridicată pe un teren închiriat de administrație.
„Rezultă o combinație de batjocură urbanistică și dispreț față de oameni, care ridică semne serioase de întrebare privind legalitatea și logica deciziilor administrative din zonă”, a mai adăugat lidera USR Călărași.
🌳 Copaci tăiați, toalete blocate și lipsă de respect față de spațiul public
Giurcan a criticat și tăierea recentă a doi copaci mari și sănătoși din apropierea fostei toalete, considerând acțiunea „un semn clar al disprețului față de mediu și față de locuitori”.
Totodată, aceasta acuză administrația locală de „improvizații și favoruri post-electorale” și susține că problema igienei publice ar trebui tratată cu seriozitate, nu ignorată.
🏛️ Soluțiile propuse de USR
În finalul mesajului, Amelia Giurcan solicită Primăriei Călărași:
-
să deblocheze accesul la fosta toaletă publică din Piața Cuza Vodă;
-
să verifice legalitatea construcției amplasate în fața acesteia;
-
să replanteze copacii tăiați;
-
și să extindă programul de funcționare al toaletelor existente, inclusiv seara și în weekend.
„Fără aceste minime condiții nu putem vorbi nici despre civilizație, nici despre un oraș care se respectă pe sine și pe locuitorii lui”, a conchis Giurcan.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 10 octombrie a fost martora unor momente cruciale în istoria globală, de la evenimente politice și militare până la descoperiri științifice și culturale. Această dată reflectă o diversitate de întâmplări care au influențat cursul istoriei.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1465 – S-a născut sultanul turc Selim I (poreclit Viteazul, d. 22 septembrie 1520). A condus Imperiul Otoman intre anii 1512 -1520.
1636 – Bătălia de la Salonta turcii sunt înfrânți de principele transilvănean Gheorghe Rákóczi I.
1731 – S-a născut Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului. A anticipat legea lui Culon despre interacțiunea sarcinilor electrice.
1813 – S-a născut în localitatea Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai teatrului liric.
1830 – S-a născut Regina Isabella a II-a Spaniei; (d. 9 aprilie 1904).
1841 – S-a născut Ion Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României; (d. 1888).
1857 – A început construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. În amintirea acestui eveniment important a fost emisa o medalie comemorativă. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecția numismatică a Academiei Române.
1859 – S-a născut la Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, (azi Recea, județul Brașov), Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1949 la Sibiu).
1865 – John Wesley Hyatt obține brevetul pentru inventarea celuloidului.
1870 – S-a născut Ivan Alexeievici Bunin, ( s.v 22 octombrie), scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pe anul 1933; (d. 8 octombrie 1953).
1872 – Ion Creangă a fost exclus definitiv din rândurile clerului ortodox.
1896 – La București apare săptămânal revista literară “Povestea vorbei”, din 10 octombrie 1896 până în 4 mai 1897.
1901 – Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont; (n. 1873– d. 1932).
1901 – S-a născut sculptorul elvețian Alberto Giacometti; (d. 11 ianuarie 1966).
1903 – Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor engleze – Women’s Social and Political Union (WSPU); (n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928).
1903 – Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său.
1913 – A fost deschis Canalul Panama.
1914 – A încetat din viată regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, încoronat rege al României la data de 10 mai 1881, unul dintre principalii făuritori ai Statului Roman independent ( n. 10.04.1839 la Sigmaringen).
1914 – Majestatea Sa Ferdinand I succede la tronul României.
1916 – Începe prima bătălie de la Târgu Jiu intre armata romana si trupele germano- austro-ungare. Intre 10-16 octombrie trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Jiu.
1920 – În urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni rămâne in componenta Austriei. Plebiscitul a stabilit granița dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaților şi slovenilor. In Tratatul de la Saint-Germain din 10 Sept.1919, un teritoriu de 331 km 2 din Carinthia de sud împreună cu orașul Dravograd, au fost atașate la Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei).
1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război în al doilea razboi mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.
1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război in al doilea război mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.
1926 – A fost înființat Partidul Național Țărănesc (PNŢ) din România, prin fuziunea Partidului Țărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Național Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu.
1928 – Chiang Kai-Shi devine președinte al Republicii China.
1930 – S-a născut Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005; (d. 24.12.2008).
1930 – Demisia guvernului național-țărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930. Se formează un guvern național-țărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.
1931 – S-a constituit Federația Româna de Handbal.
1933 – Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.
1933 – Waldo L. Semon a inventat vinilul.
1938 – În urma Acordului de la Munchen, Cehoslovacia este silita sa cedeze regiunea sudetă Germaniei naziste.
1942 – S-a născut politicianul Radu Vasile, fost prim-ministru.
1946 – Conferința de Pace de la Paris a aprobat proiectul de Tratat de Pace cu România.
1954 – A început procesul torționarilor de la Pitești în frunte cu Eugen Țurcanu.
1957 – Incendiul de la Windscale – una dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt eliberate cantități mari de materiale radioactive.
1963 – A murit populara cântăreața franceza Édith Piaf; (n.19 decembrie 1915).
1964 – La cea de-a XVIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaș și Mihaela Peneş cuceresc medaliile de aur. În total România a obținut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).
1967 – A intrat în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.
1970 – Fiji a obținut independența față de Regatul Unit.
1973 – Vicepreședintele american Spiro Agnew a demisionat din funcție după ce a fost implicat într-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscala. A fost al doilea vicepreședinte SUA care a renunțat la post, însa primul care a fost forțat de împrejurări sa plece din post. A făcut echipa cu președintele Richard Nixon.
1980 – Un cutremur de 7,7 pe scara Richter distruge Chlef, Algeria, omorând în jur de 20.000 de oameni.
1989 – Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă“, căruia i-a oferit un interviu ad-hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce-ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto-ceaușist.
1992 – A fost constituită in România, Liga Profesională din Divizia Națională de Fotbal.
2001 – Președintele american George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști. Organizația Al–Qaeda, i-a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le-a cerut să atace „interesele americane din lume”.
2008 – A apărut noul canal TVR 3.
2010 – Antilele Olandeze nu mai există ca țară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten și Curaçao s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos.
2019 – Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis de Parlamentul României în urma unei moțiuni de cenzură pentru care au votat 238 de parlamentari, pragul minim fiind de 233 de voturi.
2019 – Premiul Nobel pentru Literatură pentru anul 2018 a fost decernat scriitoarei Olga Tokarczuk, „pentru imaginația narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucișarea unor limite ca forme de viață”,
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Doi bărbați reținuți la Dragalina după un accident rutier: unul conducea fără permis, celălalt a încercat să-l acopere
Polițiștii din cadrul Secției 4 Poliție Rurală Dragalina au reținut doi bărbați în urma unui accident rutier produs în comuna Dragalina, județul Călărași, după ce investigațiile au arătat că șoferul aflat la volan nu deținea permis de conducere, iar un alt participant la incident a încercat să-l favorizeze.
Incidentul a avut loc pe 20 septembrie 2025, în jurul orei 15:10, când un bărbat de 47 de ani, din comuna Chiajna, județul Ilfov, a sesizat, prin S.N.U.A.U. 112, că a fost implicat într-un eveniment rutier în Dragalina. În urma impactului dintre cele două autoturisme au rezultat doar pagube materiale.
Inițial, din declarațiile celor implicați reieșea că la volanul unuia dintre vehicule s-ar fi aflat o tânără de 22 de ani, însă verificările polițiștilor au scos la iveală neconcordanțe privind modul de producere a accidentului.
În urma cercetărilor desfășurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, s-a stabilit că un tânăr de 26 de ani a fost, de fapt, cel care a condus autoturismul implicat, fără a deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. Totodată, bărbatul de 47 de ani ar fi oferit declarații menite să-l favorizeze pe tânăr, încercând să-l scape de răspundere penală.
Ca urmare, polițiștii au dispus urmărirea penală pentru:
-
Conducerea unui vehicul fără permis de conducere – în cazul tânărului de 26 de ani;
-
Favorizarea făptuitorului – în cazul bărbatului de 47 de ani.
Pe 7 octombrie 2025, ambii au fost reținuți pentru 24 de ore și introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași.
Cercetările continuă pentru stabilirea completă a circumstanțelor producerii evenimentului și a eventualei implicări a altor persoane.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Micul erou peticit” – film pentru toată familia la Cinema Călărași
Captură record: 1.000.000.000 € în bancnote false, descoperită pe teritoriul României
BUDEȘTI: CONSILIER LOCAL, LA ȘEDINȚĂ CU PISTOLUL LA BRÂU!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
