Știri
Deputatul Emil Dumitru (PNL) explică votul negativ acordat Comisiei de Agricultură privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii pentru despăgubiri în caz de secetă
Președintele organizației județene a Partidului Național Liberal Călărași, deputatul Emil Dumitru, a explicat în cadrul unei conferințe de presă care au fost motivele ce au stat la baza votului acordat în cadrul Comisiei de Agricultură ce a avut loc joi, 25 Februarie 2021, ce privea suplimentarea Bugetului Ministerului Agriculturii, fonduri destinate despăgubirilor în caz de secetă.
Deputatul PNL Emil Dumitru: Vreau să fac câteva clarificări și să explic votul pe care l-am exprimat ieri în Comisia de Agricultură de la Camera Deputaților, comisie decizională, referitor la suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu un miliard de lei pentru despăgubirile la secetă. Din păcate, resursele bugetare pe care le are la dispoziție Ministerul Agriculturii, astăzi, când discutăm, nu prevede și sumele necesare despăgubirii fermierilor care au înființat culturi agricole în primăvara anului 2020, și anume la culturile de porumb și floarea soarelui, motiv pentru care nu puteam să votez un amendament care nu avea și identificată suma de unde am putea să avem alocările respective. Asta nu înseamnă că eu, în calitatea mea de deputat din Călărași, nu voi încerca să găsim soluții, așa cum am găsit și anul 2020 când eram secretar de stat. Dacă vă aduceți aminte, la începutul anului 2020 am avut aceleași discuții legate de sumele nesatisfăcătoare aflate în bugetul Ministerului Agriculturii, și la sfârșitul anului, când ne uităm în execuția bugetară a Ministerului, am constatat că am plătit peste 2,5 miliarde de lei despăgubiri în cuantumul de 940 de milioane de lei la culturile de toamnă și alte forme de sprijin sectoarelor aflate în dificultate ca urmare a pandemiei COVID-19.
Din discuțiile tehnice pe care le-am purtat cu Ministrul Agriculturii, cât și cu Primul Ministru al României, se caută o soluție pentru a găsi sume de bani necesare pentru ca fermierii să fie despăgubiți, legat de calamitățile pe care le-au suferit în 2020.
Trebuie să vă spun ce le-am spus și colegilor din cadrul Comisiei de Agricultură. Din perspectiva altor state membre, acest mecanism de gestionare a riscurilor este cu totul diferit. Dacă în fiecare an vom sta să apelăm la bugetul de stat, cu siguranță nu vom avea sume necesare pentru despăgubiri. În Europa este un mecanism mult avansat prin care pe baza unui fond mutual, unde fermierii plătesc contribuții la acest fond mutual în raport cu culturile pe care le înființează, statele membre despăgubesc fermierii – la un Euro plătit, 60 de Euro cenți sunt plătiți din bugetul european. Asta este o soluție cu adevărat fezabilă pe care România ar fi trebuit să o adopte încă din 2014. Am avut un fond mutual și există legislație specifică pe fondul mutual. În data de 26 iulie 2018, fostul ministru al agriculturii a luat din sumele destinate fondului mutual care era bugetat la aproximativ 400 de milioane de euro și le-a alocat către alte măsuri. Adică, dacă astăzi am fi avut acest mecanism de gestionare a riscurilor viabil, practic sarcina administrativă a statului n-ar fi fost un miliard de lei, ar fi fost doar 40% din sume pe care o parte din ele le plăteau fermierii cu titlul de contribuție la fondul mutual, o parte asiguratorii, și o parte veneau din bugetul FEADR de la Uniunea Europeană.
Ca soluție de compromis pentru anul acesta avem două mecanisme pe le vom pune, unul, mai repede în aplicare, și anume sistemul Agri Invest destinat exclusiv fermierilor cu o garantare de un miliard de lei a creditelor pe care aceștia le contractează și vor avea prioritate acei fermierii care se află în dificultate și fac dovada că au procese verbale de calamitate, adică credite garantate 100% de FGC, IMM, cu dobândă subvenționată și, pe de altă parte, un mecanism de eliberarea unor adeverințe din partea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru suprafețele pe care sunt procese verbale de calamitate pe credite de angajament, ulterior urmând ca printr-un acord tripartit – bănci, fond de garantare, Ministerul Agriculturii prin APIA să li se vireze băncilor sumele cu care au creditat fermierii. Practic, să găsim o soluție în care pe perioada anului când se întregesc resursele bugetare să fie alocate sumele pentru despăgubiri, dar pe un astfel de mecanism.
Am vrut să spun lucrurile astea pentru că în spațiul public au apărut foarte multe supoziții, eu sunt un om asumat, nu vreau să vând iluzii fermierilor, nu vreau să mă fac că nu votez. Să știți că și abținerea înseamnă tot un vot împotrivă, și nu cred că este sănătos dacă oameni tineri, sau noi în politică, doar fac niște calcule politicianiste ieftine din a ieși bine dintr-o situație conjuncturală care, sigur, mie nu-mi este comodă și trebuie să recunosc că aș fi votat cu două mâini să avem mai mulți bani la agricultură.
În acel comitet de monitorizare, din 26 iulie 2018, șeful agenției de finanțare a investițiilor rurale era chiar președintele Comisiei de Agricultură de la Camera Deputaților, domnul Chesnoiu. Dânsul a fost de acord la acel moment, și conducerea Ministerului de la acel moment, să ia banii de la fondul mutual și să-i ducă în altă direcție.
Cauza este lipsa de strategie, de investiții în infrastructura de irigații. Dacă noi am despăgubit în 2020 cu aproximativ 200 de milioane de Euro fermierii pentru culturile înființate în toamna anului 2019, și am avut alocări bugetare pentru reabilitarea infrastructurii de irigații din acel vestit miliard de Euro de doar 50 de milioane de Euro, trageți dumneavoastră concluziile. Prima dată trebuie să ne asigurăm că vom putea să avem un sistem de irigații funcțional, să reabilităm infrastructura de irigații fiindcă oricâte despăgubiri vom avea din cauza repetabilității incidentelor climatice, lucrurile nu vor sta bine din perspectiva bugetară.
Am cerut la ANIF Călărași să-mi spună care sunt stațiile de pompare, altele față de cele pe care le-am repornit anul trecut, care pot fi repuse în funcțiune. E vorba de SRPA 1623 Dor Mărunt, e stație de repompare care va deservi aproximativ 22.238 de hectare; SRPA 1214 de la Șeinoiu, dinspre Fundulea, care va deservi 13.356 de hectare, și SRP Vlad Țepeș, de 74.000 de hectare.
Județul Călărași a avut o suprafață de calamitate la culturile de primăvară de 117.489 de hectare, o suprafață foarte mare. Călărași, Constanța, Ialomița, Galați, Brăila, sunt județele cele mai afectate. Eu nu puteam să mă prefac că mă abțin și să știu că de fapt resurse bugetare pe mecanismul propus de opoziție nu sunt și doar că dădeam bine în fața presei. N-am voie să vând iluzii fermierilor pentru că fermierii își fac niște calcule pentru reînceperea activității de însămânțare din primăvara acestui an.
Bugetul este un buget construit pe investiții, pe absorbție de fonduri europene, inclusiv bugetul Ministerului Agriculturii cunoaște o creștere de aproximativ 14% pe ce înseamnă rambursări și decontări, pentru că am ajuns la finalul de programare, pe fonduri europene. Pe perioada de tranziție sunt alocate 2,8 miliarde de Euro, adică în 2021 și 2021, pentru a se lansa sesiuni noi de proiecte de investiții în mediul rural, în activități agricole și în activități non-agricole.
Am simțit să spun toate lucrurile astea ca să nu simțiți că fug de răspunderea pe care o am în Parlament și că votul meu a fost un vot care a fost dictat de nu știu cine sau pur și simplu că sunt un politician doar în campanie promit lucruri pentru fermieri, după care uit de fermieri. Nici pe departe. Inclusiv eu am purtat numeroase discuții cu conducerea Ministerului să găsim o soluție și soluția cred că asta este, cea pe care v-am explicat-o.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
27 noiembrie ocupă un loc special în istoria României prin două momente cu semnificații opuse. La 27 martie/9 aprilie 1918 (stil nou), Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea condiționată a Basarabiei cu Regatul României – primul pas major al Marii Uniri din 1918. Exact 29 de ani mai târziu, la 27 noiembrie 1947, regimul comunist a proclamat „Ziua Republicii”, transformând această dată într-o sărbătoare oficială a Republicii Populare Române (ulterior RSR), celebrată până la Revoluția din 1989. Astfel, 27 noiembrie rămâne o zi cu dublă încărcătură istorică: simbol al actului de unire a Basarabiei în 1918 și, în același timp, al instaurării definitive a regimului comunist în România după abdicarea forțată a Regelui Mihai I (30 decembrie 1947).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1095 – La Conciliul de la Clermont, Papa Urban al II-lea a declarat Prima Cruciadă.
1127 – S-a născut împăratul chinez Xiaozong ( Zhao Shen), din dinastia Song; (d. 1194). A fost un descendent îndepărtat al fondatorului dinastiei, Taizu si domnit din anul 1162 pana in anul 1189.
1640 – Domnitorul Matei Basarab a emis o lege prin care a limitat posibilitatea de închiriere a mânăstirilor românești aflate pe Muntele Athos ori a altor locuri sfinte.
1701 – S-a născut fizicianul și astronomul Anders Celsius, cel care a inventat scara termometrică centesimală, Scara Celsius. Este fondatorul, în 1731, al primului Observator Astronomic din Suedia; (m. 25 aprilie 1744).
1815 – În urma Congresului de la Viena este adoptata Constituția regatului Poloniei, aflat sub autoritatea Rusiei.
1818 – S-a născut omul de cultură Aron Pumnul, unul dintre fruntașii Revoluției din Transilvania de la 1848, profesor al lui Mihai Eminescu, la Cernăuți;(m. 12 ianuarie 1866).
1867 – S-a născut Grigore Antipa, biolog, oceanolog si zoolog, membru al Academiei Romane si cel care a reorganizat Muzeul de Istorie Naturala din București, instituție ce azi ii poarta numele.
1884 – S-a născut Vasile Voiculescu, poet, dramaturg și prozator român (d. 1963)
1885 – S-a născut Liviu Rebreanu, academician, prozator și dramaturg român (d. 1944)
1895 – Inventatorul dinamitei, Alfred Nobel, si-a semnat testamentul in care a specificat ca își cedează averea pentru crearea unor premii care sa recompenseze descoperirile cele mai importante in domeniul fizicii, chimiei și în medicină.
1895 – A murit Alexandre Dumas–fiul, romancier și dramaturg francez.
1912 – S-a născut actrița Dina Cocea. A fost profesoară la IATC, avându-i ca studenți, printre alții, pe Gheorghe Dincă, Marin Moraru, Ion Fiscuteanu; (d. 28.10.2008 ).
1913 – Se constituie “România“, prima societate națională de navigație maritimă care începe să funcționeze la 1 martie 1914. Președinte a societății a fost Anghel Saligny.
1918 – Are loc ultima ședință a Sfatului Țârii din Republica Democrată Moldovenească (succesoarea Guberniei Basarabiei), in care acesta s-a autodizolvat.
1921 – La București are loc Congresul Partidului Național Liberal din România, la care se adoptă noul statut şi program al partidului ce prevedea modificarea Constituției, unificarea legislativă şi administrativă, etc.
1924 – S-a născut Nina Cassian, poetă, prozatoare şi traducătoare (volumele de poezie: “Dialogul vântului cu marea”, “Confidențe fictive”).
1931 – Are loc la Paris o Conferință a dezarmării, la care au participat delegații din 30 de țări printre care și România.
1934 – A murit Baby Face Nelson (Lester Joseph Gillis ), celebru în SUA pentru jafurile asupra băncilor. Declarat inamic public numărul 1 de către FBI, a fost împuscat de către agenți FBI; (n.06.12.1908).
1940 – Au fost asasinați Virgil Madgearu şi Nicolae Iorga. La 27 noiembrie 1940 este asasinat de legionari în pădurea Snagov, de lângă București, Virgil Madgearu, fost ministru Național-Țărănist (n. 14 decembrie 1884 Galați), economist, sociolog și om politic român.
1940 – A murit Mihail Moruzov, șeful Serviciului Secret al Armatei, asasinat de legionari la închisoarea Jilava; (n. 08.11.1887).
1940 – S-a născut actorul american de origine chineza Bruce Lee, maestru în Arte Marțiale, fondator al stilului Jeet Kune Do ; (d. 20.07.1973).
1942 – S-a născut Jimi Hendrix (James Marshall), solist vocal și compozitor, unul dintre cei mai mari chitariști rock ;(d. 18.09.1970).
1971 – Sonda spațială sovietică Marte 2 aflată pe orbita planetei Marte lansează modulul de coborâre. Acesta funcționează defectuos și se prăbușește, însă este primul obiect făcut de om care ajunge pe suprafața planetei Marte.
1972 – A încetat din viață poetul Victor Eftimiu. A fost directorul Teatrului Național din București, al Teatrului Național și al Operei din Cluj; membru al Academiei Române (“Înșir’te, mărgărite”, “Omul care a văzut moartea”); (n.24.01.1889).
1975 – Ross McWhirter, editorul si co-fondatorul Guinness Book of Records, a fost împuşcat mortal la Londra.
1978 – Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este înființat în orașul de Riha (Urfa), în Turcia si devine principala formațiune kurda care lupta pentru independenta Kurdistanului.
1979 – A murit Dona Dumitru Siminică, solist vocal român. (n. 1926, Târgoviște).
1984 – În conformitate cu Acordul semnat la Bruxelles între guvernele din Marea Britanie și Spania, s-a convenit începerea discuțiilor privitoare la viitorul coloniei britanice Gibraltar, inclusiv acordarea suveranității acestui teritoriu.
1986 – A fost demolată Biserica Doamna Oltea din București.
1986 – Izbucnesc local incidente, proteste, în centre industriale importante, cum ar fi Turda și Cluj.
1989: Revoluția de Catifea din Cehoslovacia: Are loc o grevă generală de două ore, în toate sectoarele economiei, pe tot cuprinsul tarii.
1998 – A avut loc la București premiera filmului „Terminus Paradis“, în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneția.
2004 – Revoluția Portocalie – Parlamentul ucrainean a invalidat rezultatul alegerilor prezidențiale.
2005 – Au loc alegeri în Cecenia, în condiții stricte de securitate.
2009 – Președintele CE, Jose Manuel Barroso, a anunțat la Bruxelles lista comisarilor europeni desemnați. Din partea României a fost desemnat pentru portofoliul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria Comunei Ulmeni a anunțat că joi, 27 noiembrie 2025, între orele 08:00 – 16:00, Inspectoratul Județean de Jandarmi Călărași va efectua trageri cu muniție de război în Poligonul „Gumelnița”, situat pe raza teritorială a municipiului Oltenița.
Autoritățile locale avertizează populația că, pe durata exercițiilor, circulația va fi interzisă pe drumurile din imediata vecinătate a poligonului, măsură necesară pentru prevenirea oricărui risc de accident.
Primăria Ulmeni recomandă locuitorilor și celor care tranzitează zona să respecte indicațiile personalului aflat în teren și să evite deplasarea în proximitatea poligonului pe tot parcursul desfășurării tragerilor.
Reprezentanții administrației locale subliniază că astfel de antrenamente sunt activități standard pentru structurile militare, iar restricțiile sunt impuse exclusiv pentru siguranța publicului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Percheziții în Călărași și București într-un dosar de trafic de droguri. Mai multe persoane, audiate de DIICOT
Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Călărași și procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Călărași au desfășurat, miercuri, 26 noiembrie, o amplă acțiune în două dosare penale ce vizează trafic de droguri de risc și mare risc, precum și operațiuni ilegale cu substanțe psihoactive.
Potrivit informațiilor oficiale, anchetatorii au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară, atât în județul Călărași, cât și în municipiul București. Suspecții ar fi acționat pe parcursul anului 2025, timp în care ar fi procurat, deținut și comercializat droguri precum canabis și substanțe cristaline către consumatori din zonă.
Persoanele vizate au fost conduse la sediul DIICOT – BT Călărași pentru audieri, unde procurorii urmează să stabilească următorii pași în anchetă.
Acțiunea a fost sprijinită de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și de un echipaj canin al IPJ Călărași, precum și de jandarmii Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași și ai Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Autoritățile amintesc faptul că, până la finalizarea procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege și de prezumția de nevinovăție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Magazinele PPC Energie din judeţele Călărași, Constanța, Ialomița și Tulcea vor fi închise în data de 1 Decembrie 2025
INCENDIU PUTERNIC LA O LOCUINȚĂ DIN GĂLĂȚUI | POMPIERII AU LUPTAT PESTE 5 ORE CU FLĂCĂRILE
Percheziții masive DIICOT în portul Constanța: Rețea transfrontalieră de contrabandă cu motorină, protejată de un gigant de stat
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
