La zi
VIDEO. Frăsinet | Primarul Alin Ploieșteanu: “Îmi voi onora toate promisiunile făcute în fața cetățenilor”
Noul primar al comunei Frăsinet, Alin Ploieșteanu, a vorbit, într-un interviu acordat site-ului Călărași PRESS, despre obiectivele primului mandat câștigat și de modalitățile identificate pentru rezolvarea probelemelor lăsate nerezolvat de fosta conducere. Muncește ca fermier de peste 20 de ani, iar prin muncă și sârguință a ajuns unul dintre cei mai respectați fermieri din zonă și unul dintre cei mai atenți lideri la problemele comunității din Frăsinet implicându-se și sprijinind rezolvarea nenumăratelor probleme al cetățenilor din Frăsinet.
https://youtu.be/2ljWA1pnB34
Cele mai importante probleme au fost identificate, iar cu ajutorul echipei din primărie vor aduce comuna Frăsinet pe direcția dezvoltării și a prosperității.
Fosta administrație a mimat interesul pentru cetățeni, iar acest lucru a fost vizibil în urma alegerile locale câștigate de Ploiesteanu. Cele mai importante obiective au fost stabilite pe lista priorităților.
Prioiect depus pentru asfaltarea a 7 km în satul Luptători și Curătești, alți 5,5 km de asalt vor ajunge în satul Dănesti din comuna Frăsinet
Un alt proiect important și necesar ce urmează a fi depus este acela de introducere a sistemului de canalizare în toată localitate Frăsinet și satele aparținătoare, apoi demararea amplului proiect de asfaltare
Un Parc Temeric – “Pescuit” va fi realizat în satul Dănesti, alături de acesta va fi și un teren sintetic pe care sportivii/ elevii vor putea desfășura activități sportive. In următorii 3 ani, toate satele ( Dănesti m, Frăsinet și Luptetori, Pupăza) acestei comune vor avea parcuri cu spatii verzi generoase…
CALARASIPRESS.RO: Sunteți noul primar al localității, v-ați preluat scrutinul în urma alegerilor din 27 septembrie, scrutin pe care l-ați câștigat la o diferență considerabilă față de fostul primar. Astăzi discutăm despre lucrurile pe care le-ați găsit în localitatea pe care ați preluat-o. Mă refer aici la administrație, partea financiară, perspectivele localității, și ce doriți dumneavoastră să faceți în această comună.
Alin Ploieșteanu: În primărie lucrurile sunt ok din toate punctele de vedere, nu sunt datorii. Am găsit o primărie cât de cât bine pusă la punct.
CALARASIPRESS.RO: Ce v-ați propus pentru anul 2021 ca dezvoltare?
Alin Ploieșteanu: În primul rând, am făcut SF-ul pentru Luptători și Curătești pentru asfaltare, urmând să depunem acest proiect la CNI. Am depus un proiect pentru un parc pe Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) în satul Luptători. Proiectele vor fi destul de numeroase fiindcă asta mi-am propus de când am venit la primărie, să accesăm proiecte europene, naționale, deoarece fără ele nu putem avea o comună dezvoltată.
CALARASIPRESS.RO: Puteți face o sinteză a ceea ce ați găsit în localitate de când ați preluat mandatul? Ce lucruri s-au realizat din cele promise în ultimul mandat al fostului primar?
Alin Ploieșteanu: Nu s-au realizat prea multe, doar 7 kilometri de asfaltare de care au beneficiat toate comunele din județ și din țară. În afară de aceste lucruri, fostul primar s-a gândit să reabiliteze doar căminele culturale, școlile sunt într-o stare deplorabilă. Au promis alei pietonale din 2016 care nu s-au realizat, au promis parcuri pentru copiii din comună care nu s-au realizat. Pentru mine, copiii au prioritate și pentru asta am venit la primărie.
CALARASIPRESS.RO: În perioada campaniei electorale v-ați plimbat prin localitate și ați discutat cu oamenii. Care erau cele mai mari probleme pe care vi le aduceau la cunoștință?
Alin Ploieșteanu: Depinde de localitate. De exemplu, în Frăsinet și Luptători apa era de o calitate mizerabilă. La Frăsinet am reușit să reabilităm, urmează și la Luptători. Așteptăm să se încălzească vremea și vom efectua și acolo reabilitarea rețelei de apă, așa fel încât apa să fie potabilă pentru locuitori.
Din păcate fostul primar nu a reușit să ducă la bun sfârșit tot ce și-a propus…
Nu știu de ce, lucrurile pe care le-am făcut eu au fost simple pentru reabilitarea acestor sate. În Dănești, Curătești, Pupăza e ok. Prioritatea mea a fost să redeschid farmacia. Iată că în ziua în care filmăm acest material ați reușit acest lucru. Am avut destul de multe discuții cu doamna farmacistă, până la urmă a înțeles că pentru comuna Frăsinet farmacia este o prioritate. A avut și ea destul de multe pretenții, dar am reabilitat farmacia, cabinetul domnului doctor arată altfel iar locuitorii pot vedea asta. Eu zic că începem să ne mișcăm și că suntem pe drumul cel bun.
Astăzi, oamenii pot veni în localitate cu rețete compensate pentru a-și putea lua medicamentele de care depind.
Pentru oamenii din comuna noastră, eu spun că aceasta este principala prioritate. Asta și-au dorit, farmacia. Avem o comună destul de îmbătrânită, sunt oameni cărora le este greu să se duca la Lehliu-Gară pentru o rețetă. Aici găsesc tot – rețete compensate, absolut tot.
CALARASIPRESS.RO: Ce proiecte sperați să realizați în acest an și în primul dumneavoastră mandat?
Alin Ploieșteanu: Cum am spus, în 2016, împreună cu primarul am realizat împreună agenda. Ce trebuie să facem pentru comuna asta? Facem parcul pentru copii, facem alei pietonale astfel încât copii să nu mai fie nevoiți să meargă pe șosea. Am avut cazuri în care și-au rupt mâini, picioare. Apoi școlile, sunt într-o stare deplorabilă. Am început reabilitarea școlii cu clasele I-VIII din comuna Frăsinet. De 60 de ani nu era schimbată tabla. Am betonat toată curtea școlii. Urmează anveloparea școlii. Vrem să facem toalete interioare, căldura să nu mai fie de la sobele cu care eu învățam acum 40 de ani. Gaze există? Nu există. Știți foarte bine că există un proiect la nivel național pentru gaze în care sper să fim incluși. V-ați gândit la asocieri cu mai multe localități? Am avut discuții cu Valea Argovei, am încercat la Mânăstirea. Acolo sunt comune care fac parte din PSD. Eu sper să ajung la o înțelegere cu dânșii pentru că sunt niște primari cu care te poți înțelege.
Prioritar pentru dumneavoastră este nevoie cetățeanului, nu neapărat dorința politică.
Avem o relație bună între noi, primarii vecini. Nu avem probleme și sper că putem realiza o asociere.
CALARASIPRESS.RO: Dispensarul din localitate?
Alin Ploieșteanu:Trebuie neapărat depus proiect și o să-l depunem cât de curând. În maxim o lună o să fie depus proiectul pentru dispensar. Am ambiții multe, sper ca măcar 70% să le realizăm. Până acum, cel puțin în ultimii patru ani, când au fost fonduri europene și naționale, degeaba. Nici măcar nu ne-am gândit la ele.
Vorbeați despre modernizarea sediului primăriei.
Nu e o prioritate absolută, întâi să realizăm pe celelalte și pe urmă modernizarea sediului primăriei.
CALARASIPRESS.RO: Aveți aprobat un proiect de amenajare a Parcului din curtea școlii Luptători.
Alin Ploieșteanu: Este un proiect de 170.000 de Euro, sper să fim eligibili și să ne apucăm cât mai curând de treabă.
CALARASIPRESS.RO:Despre asfaltare din localitate, ce puteți spune?
Alin Ploieșteanu: E un subiect sensibil. Dacă o să fim ajutați de Guvernul României și de Uniunea Europeană, după cum se tot zvonește, înseamnă ca putem face și asfaltarea. Eu sper să reușim. Oricum, satele Luptători, Dănești și Curătești nu rămân așa. O sa fie pietruite, vor avea toate condițiile, fără niciun fel de problemă.
CALARASIPRESS.RO: Care este colaborarea dumneavoastră cu administrația județeană, cu Consiliul Județean Călărași?
Alin Ploieșteanu: Nu am niciun fel de problemă, îl respect pe domnul președinte Iliuță, nu am avut niciodată vreo contră cu dânsul, sunt deschis la orice discuție. Nu am o problemă cu absolut nimeni.
CALARASIPRESS.RO: Cum funcționează Consiliul Local din Frăsinet?
Alin Ploieșteanu: Consilierii locali au înțeles că sutem aici pentru cetățenii acestei comune, însă unul singur, fostul primar Sandu Mihăiță, face ambiții, nu dorește să participe la ședințe și este contra acțiunilor noastre.
CALARASIPRESS.RO: Ce mesaj aveți pentru locuitorii comunei Frăsinet?
Alin Ploieșteanu: Să aibă încredere și știu ca eu am venit aici să-i ajut. Ușa mea este deschisă pentru fiecare și stiu. De trei, patru luni vin la primărie și intră la mine în birou oricând și la orice oră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În pădurile de conifere din Europa de Nord și Asia, unde crengile bradului șoptesc secretele vântului rece, trăiește o creatură minuscule care sfidează grandoarea naturii cu o prezență regală. Este tiranul pigmeu cu cap rufos, cunoscut științific sub numele de Regulus regulus sau, în limbajul comun, pitulice regală ori regele păsărilor. Cu o lungime de doar 8-9 centimetri – mai mic decât degetul mare al unui adult – și o greutate de circa 5-7 grame, această pasăre este una dintre cele mai mici din familia Regulidae, un grup de “regi” ai arborilor care populează continentele Eurasia și America de Nord. Numele său latin, Regulus, derivă din cuvântul “rex” – rege –, un omagiu adus crestei sale aurii strălucitoare, care pare o coroană împărătească ridicată în momente de exaltare.
Imaginează-ți o zi de toamnă târzie în Carpații noștri: frunzele se înroșesc, iar aerul e încărcat de mirosul rășinii. Sus, în vârful unui molid bătrân, un fâlfâit abia perceptibil zdruncină acele verzi. Este tiranul pigmeu, cu penajul său de un verde-oliv subtil, presărat cu dungi fine pe aripile și coada scurtă. Capul, acel “cap rufos” care i-a atras atenția ornitologilor, e încununat de o pată galben-aurie vibrantă, mărginită de două linii negre subțiri, ca niște sprâncene regale. Masculii afișează uneori un galben mai intens, aproape fosforescent, ridicând creasta în ritualuri de curtare sau teritorialitate, transformându-se pentru o clipă într-un mic suveran al crengilor. Ochii lor negri, mici și vii, scanează febril frunzișul, iar ciocul subțire, ascuțit ca o săgeată, sondază scoarța în căutarea hranei.
Habitatul său preferat sunt pădurile dese de conifere – brazi, molizi și pini – unde își construiește cuibul atârnat, ca o pungă de mușchi și licheni, suspendat sub o creangă, protejat de privirile prădătorilor. Iarna, când gerul mușcă din ramuri, coboară mai jos, în tufișuri sau garduri vii, uneori migrând spre sud în căutarea căldurii relative. Aici, în România, îl poți întâlni în munții Apuseni sau în Delta Dunării, mai ales toamna, când valuri de indivizi din nordul Europei populează regiunea noastră. Este o pasăre rezistentă, capabilă să suporte temperaturi de sub -40°C, formând mici bande mixte cu alte specii – pițigoi, mierle sau vânturei – pentru a-și spori șansele de supraviețuire. Curiozitatea sa e legendară: nu se sperie de prezența omului, ci deseori se apropie, fluturând agil printre crengi, ca un spiriduș al pădurii.
Comportamentul său e un dans perpetuu de supraviețuire și farmec. Hrănindu-se aproape exclusiv cu insecte – afide, păduchii de plantă, licurici minusculi ascunși în scoarța copacilor –, tiranul pigmeu explorează frunzișul cu o agilitate acrobatică. Îl vezi atârnând cu capul în jos, ca un leneș zburător, sau planând de pe o ramură pe alta într-un zbor haotic, dar precis. Cântecul său, un tril subțire și înalt, ca un fluier de sticlă, răsună primăvara în păduri: “tsi-tsi-tsi-tuyu”, un imn teritorial care poate dura minute întregi, deși plămânii săi mici abia îl susțin. Femela depune 7-10 ouă albe-măslinii, pe care le clocește cu o devotare maternă, în timp ce masculul patrulează teritoriul, gonind intrușii cu creasta ridicată ca o flamură de luptă.
Dar ce îl face cu adevărat un “tiran”? În lumea sa microscopică, este un despot neîndurător al crengilor înalte. Apără cu ferocitate cuibul și hrana, alungând vecinii cu atacuri fulgerătoare, deși statura sa minusculă îl face vulnerabil la pisici, șoimi sau chiar vânturi puternice. Legendele europene îl numesc “regele păsărilor” după o poveste veche: într-o competiție a zborului, vrabia l-a purtat pe umeri până la lună, dar greierele l-a detronat la întoarcere, lăsându-l pe creangă ca suveran umil. Totuși, în realitate, este un supraviețuitor tenace, cu o speranță de viață de până la 8 ani în sălbăticie, rezistând presiunilor habitatului fragmentat prin adaptabilitate.
Astăzi, în era schimbărilor climatice, tiranul pigmeu cu cap rufos ne amintește de fragilitatea echilibrului natural. Defrișările reduc pădurile sale de conifere, iar iernile blânde alterează migrațiile. Totuși, populațiile sale rămân stabile, un semn că micii regi ai naturii pot învăța lecții de reziliență. Următoarea dată când auzi un tril cristalin în vârful unui brad, oprește-te: acolo domnește un împărat pigmeu, tiran al frunzelor, rege al invizibilului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Panica a cuprins regiunile Marmara și Marea Egee după un cutremur puternic de 6,0 grade pe scara Richter, care a lovit Turcia luni seară, la ora locală 22:48. Cel puțin 22 de persoane au fost rănite, iar mai multe clădiri s-au prăbușit în zonele afectate, provocând scene de haos în orașe precum Istanbul și Izmir. Seismul a fost resimțit puternic și în țările vecine, declanșând alarme și evacuări masive.
În doar o oră, autoritățile au înregistrat 26 de replici, intensificând teama locuitorilor. Camerele de supraveghere au captat momente dramatice: oameni alergând în stradă și în parcuri pentru siguranță, lustre legănându-se violent în locuințe, valuri de apă revărsându-se dintr-o piscină și rafturi întregi de magazine prăbușindu-se sub impactul undelor seismice. Școlile din zonele afectate au fost închise imediat pentru evaluarea riscurilor, iar echipele de salvatori continuă să verifice structurile deteriorate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria comunei Independența reamintește cetățenilor că, potrivit Legii nr. 260/2008, toate locuințele din România trebuie să fie asigurate obligatoriu împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.
Anunțul vine în contextul intensificării fenomenelor meteo extreme din ultimii ani, care au provocat pagube majore în mai multe localități, inclusiv în județul Constanța.
Reprezentanții administrației locale atrag atenția că nerespectarea acestei obligații poate atrage sancțiuni contravenționale. În plus, conform Hotărârii de Guvern nr. 663/2025, ajutoarele de urgență în caz de calamități vor fi acordate diferențiat, în funcție de existența poliței PAD. Proprietarii care nu au locuința asigurată nu vor putea primi compensații integrale.
Primăria recomandă tuturor locuitorilor să verifice valabilitatea polițelor existente și, dacă este cazul, să reînnoiască polița PAD cât mai curând. Aceasta asigură protecția financiară în caz de dezastre naturale și evitarea sancțiunilor legale.
O poliță PAD are un cost anual accesibil, de 20 sau 10 euro, în funcție de tipul locuinței, și oferă despăgubiri de până la 20.000 de euro în cazul producerii unor riscuri asigurate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Povestea „Regelui Auriu” al pădurilor de conifere
De ce timpul pare să se accelereze pe măsură ce îmbătrânim?
Cutremur devastator în Turcia: 22 răniți, clădiri prăbușite și 26 de replici în doar o oră!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
