Astăzi, la sediul Instituției Prefectului – Județul Călărași, a avut loc o nouă ședință a Comisiei de Dialog Social, condusă de prefectul județului, Laurențiu State.

Pe ordinea de zi au fost incluse două teme principale.
Prima a vizat informarea Casei Județene de Pensii Călărași privind structura numărului de pensionari și nivelul veniturilor din pensii, pe categorii, pentru perioada ianuarie–septembrie 2025. Raportul a fost prezentat de Eugenia Pavel, director executiv al instituției.

Cea de-a doua temă a fost prezentarea proiectului Danube4SEcosystem, susținută de Daniela Traian, director în cadrul Direcției Dezvoltare a ADR Sud Muntenia.

Pentru luna noiembrie, au fost propuse spre dezbatere teme legate de scoaterea terenurilor din circuitul agricol, temporar sau definitiv, și de introducerea în intravilan a terenurilor agricole.

Advertisement

Discuțiile au urmărit consolidarea colaborării între instituțiile județene și identificarea celor mai eficiente soluții pentru dezvoltarea comunității călărășene.

Fundația Județeană pentru Tineret Călărași, în parteneriat cu Fundația Națională pentru Tineret și Asociația Act for Tomorrow, a lansat oficial proiectul „Youth Mode: ON”, o inițiativă care sprijină tinerii din județul Călărași să devină activi, informați și conectați la comunitatea lor.

Proiectul, cofinanțat din bugetul Consiliului Județean Călărași, aduce împreună peste 500 de tineri din orașe și comune ale județului, implicați în consultări interactive, online și față în față. Scopul este ca aceștia să își exprime nevoile, ideile și viziunea pentru un județ mai activ și mai sustenabil.

„Youth Mode: ON” răspunde direct provocărilor cu care se confruntă tinerii – lipsa oportunităților locale, nevoia de dialog și implicare, dar și preocupările legate de mediu și schimbări climatice. Prin acest proiect, ideile tinerilor sunt transformate în soluții concrete, iar vocea lor devine auzită acolo unde contează.

În lunile următoare, vor fi organizate 10 consultări locale și vor fi formați 30 de ambasadori Youth ON, care vor participa la două sesiuni de training în Călărași dedicate participării civice și acțiunii climatice. Totodată, aceștia vor merge într-o vizită de studiu la București, pentru a descoperi cum funcționează principalele instituții decizionale din România.

Advertisement

Proiectul include și o campanie digitală interactivă, care va promova implicarea civică și inițiativa tinerilor din județ, inspirând alte comunități să urmeze exemplul.

Fundația Județeană pentru Tineret Călărași îi invită pe toți tinerii să urmărească paginile oficiale de social media:

• @actfortomorrow.ro

• @fnt_romania

• @fjt_calarasi

Pentru că fiecare idee contează, fiecare voce merită ascultată, iar energia tinerilor poate transforma planurile în realitate.

Advertisement

Nu doar medicii au făcut victime în rândul pacienților, ci și asistenții medicali. Anders Hansson este considerat cel mai prolific ucigaș în serie al Suediei. Între octombrie 1978 și ianuarie 1979, Hansson a otrăvit 27 de pacienți vârstnici în timpul programului de lucru. El se află în prezent în tratament psihiatric închis.

Anders Hansson, născut în 1955, lucra ca asistent medical la Spitalul Universitar din Linköping, un centru medical de renume din sudul Suediei. La doar 23 de ani, el părea un tânăr dedicat meseriei sale, îngrijind pacienți vârstnici cu afecțiuni cronice în secția de geriatrie. Nimeni nu bănuia că, în spatele zâmbetului profesionist, se ascundea un monstru capabil de crime în masă. În doar patru luni – de la mijlocul lui octombrie 1978 până la începutul lui ianuarie 1979 –, Hansson a injectat doze letale de medicamente în 27 de pacienți, majoritatea femei în vârstă de peste 70 de ani, care sufereau de boli incurabile precum demența sau insuficiența cardiacă. Victimele sale mureau rapid și aparent “natural”, ceea ce a întârziat descoperirea ororilor sale.

Metoda sa era simplă, dar diabolică: folosea clorură de potasiu, un medicament comun în spitale pentru tratarea dezechilibrelor electrolitice, dar administrat în doze masive, provoca stop cardiac instantaneu. Hansson acționând în timpul turelor de noapte, când supravegherea era minimă, injecta substanța direct în venele pacienților adormiți. El însuși a mărturisit ulterior că simțea o “plăcere ciudată” văzându-i murind, un impuls pe care psihiatrii l-au legat de tulburări psihopatice profunde, posibil moștenite din copilăria sa marcată de abuzuri și instabilitate familială.

Alarma s-a dat pe 9 ianuarie 1979, când un coleg asistent a observat un tipar suspect: un val neobișnuit de decese în secție, toate în nopțile în care Hansson era de serviciu. Investigația poliției a început imediat, iar autopsiile au relevat urme de potasiu în sângele victimelor – o concentrație imposibil de atins natural. Hansson a fost arestat în aceeași zi, după ce a recunoscut totul într-un interogatoriu de 12 ore. “Nu mă puteam opri”, le-a spus investigatorilor, dezvăluind că plănuise să continue până când ar fi fost prins.

Advertisement

Procesul său, desfășurat în 1979 la Tribunalul din Linköping, a șocat întreaga țară. Nu a fost condamnat la închisoare pe viață, ci declarat “nevăzut penal” din cauza schizofreniei acute. În loc de pușcărie, a fost internat pe viață într-o clinică psihiatrică securizată din Suedia, unde primește tratament intensiv cu medicamente antipsihotice. Astăzi, la 70 de ani, Hansson trăiește izolat, sub supraveghere strictă, fără șanse de eliberare. Cazul său a dus la reforme majore în sistemul medical suedez: protocoale stricte pentru administrarea medicamentelor, supraveghere video în secții și training obligatoriu pentru detectarea comportamentelor suspecte la personalul medical.

Povestea lui Anders Hansson rămâne un capitol negru în istoria medicinei suedeze, un avertisment că moartea poate veni chiar de la cei în care pacienții au cea mai mare încredere. Cum un tânăr asistent a transformat un spital în cameră de execuții? Răspunsul zace în mintea sa bolnavă, dar lecția este clară: vigilența salvează vieți.