Știri
Noul primar al Orașului Budești, Ilie Mihai, a depus jurământul și și-a început activitatea
Primăria Orașului Budești are, în sfârșit, primar ales prin vot. Încrederea cetățenilor a fost pusă, pentru următorii patru ani, pe Ilie Mihai, candidat din partea PPUSL. Moștenirea grea a administrației din Budești a fost preluată de noul primar, care are ca sarcină rezolvarea tuturor problemelor ce n-au putut fi rezolvate de foștii primari.
Ceremonia de depunere a jurământului de investire a fost emoționantă pentru toți participanții. Consilierii locali și primarul Ilie Mihai au fost validați de Tribunalul Călărași, iar prefectul Marian Stoica ar fi decis ca investirile acestora să fie prioritare, decizie valabilă pentru localitățile unde sunt probleme în rândul aleșilor locali suspendați din funcțiile publice. Subprefectul Stan Ion a asigurat desfășurarea și prezența la ceremonie.
Noul edil a mulțumit în primul rând cetățenilor din Budești, Aprozi, Buciumeni și Gruiu pentru votul și încrederea acordată pe 27 septembrie 2020. A declarat că dorește să aibă o relație foarte bună cu Consiliul local și că va sprijini toate proiectele de dezvoltare a localităților pe care aceștia le vor aduce spre dezbatere Consiliului local. Ilie Mihai și-a propus să facă lucruri importante pentru Orașul Budești.
Ilie Mihai a moștenit una dintre cele mai sărace primării din județ, pentru că, an de an acestor localități nu li s-au alocat fonduri suficiente dezvoltării. În satul Gruiu s-a finalizat canalizarea, s-au adus la starea inițială unele străzi. Din declarația fostului primar, lucrarea nu s-a plătit, însă s-a lucrat pe încredere. La Aprozi s-a extins o parte a rețelei de apă și s-a pietruit. Urmează lucrări de asfaltare. La Buciumeni totul este uitat de timp. Lucrările de canalizare s-au oprit din lipsa plăților.
Drumul de legătură cu alte localități necesită reparație urgentă. O altă prioritate a primarului Ilie Mihai după ce va reuși să obțină finanțare, salubrizarea localităților. Edilul-șef are de continuat multe lucruri solicitate de cetățenii din Budești. Aceștia sunt speriați de ploile și apa care le pun în pericol gospodăriile. Nu rare sunt cazurile când pompierii stau cu zilele printre străzile acestui oraș… pentru a scoate apa din locuințele celor loviți de necaz.
Ilie Mihai își dorește din tot sufletul să realizeze o Piață Agroalimentară modernă în locul celei degradate. Teren sintetic și stadion, alte două aspecte ce au fost luate în vedere de edilul proaspăt ales. Din păcate, în Budești nu există Cămin Cultural. Sistemul medical a fost pus la pământ în anul 2011, când Spitalul Orășenesc Budești a fost închis. În anul 2013 s-a încercat o reinventare a unității medicale care ar fi încercat să funcționeze ca centru de asistenţă medicală. Zero! Nu a funcționat nimic. La acel moment, președintele CJC Călărași, Răducu Filipescu, declara că decizia de închidere a spitalului este cea mai convenabilă soluție:
36.000 de oameni se tratau anual la spitalul Budeşti. Pe lângă aceştia, au mai beneficiat de serviciile spitalului şi locuitorii din comunele apropiate: Vasilaţi, Şoldanu, Fundeni şi Sohatu. Spitalul Orăşenesc Budeşti avea o capacitate de 89 de paturi şi 70 de angajaţi. La medicină internă erau 28 de paturi, la pediatrie 25 şi existu două compartimente pentru bolnavii cronici. Primul compartiment avea 30 de paturi pentru bolnavii cronici, iar al doilea 16 paturi pentru bolnavii TBC. Mai erau incluse şi patru paturi pentru spitalizarea de o zi. În 2010 au fost desfiinţate secţiile de obstetrică-ginecologie şi chirurgie.
Taxele și impozitele nu se plătesc de o bună parte din populație, iar funcționarii primăriei nu reușesc să le strângă. Cea mai mare provocare – introducerea de gaze naturale în localități. Pentru rezolvarea acestor multe probleme, noul primar are nevoie de o echipă ambițioasă, bine stimulată, care să muncească pentru a aduce pe linia de plutire administrația de mult scufundată de interese ascunse negre.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Uniunea Europeană pregătește noi directive care ar putea schimba regulile jocului în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru dezvoltare urbană. Una dintre condițiile aflate în discuție vizează pragul minim de populație: orașele cu sub 100.000 de locuitori riscă să fie eliminate din categoria eligibilă pentru proiectele mari de finanțare.
Municipiul Călărași, care conform ultimului recensământ are în jur de 59.000 de locuitori, ar putea fi direct afectat de această modificare. În lipsa unei strategii proactive, orașul riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale pentru infrastructură, mobilitate urbană, mediu sau digitalizare.
O soluție este înființarea unei zone metropolitane, un demers care ar permite Călărașiului să se asocieze cu comunele învecinate și să depășească artificial, dar legal, pragul de 100.000 de locuitori
„Dacă vrem să câștigăm proiecte mari, municipiul trebuie să aibă peste 100.000 de locuitori. Trebuie să înființăm o asociație pentru zona metropolitană”, a explicat edilul Călărașiului într-un interviu recent.
Zona metropolitană ar permite nu doar atragerea de fonduri mai consistente, ci și o abordare coordonată a dezvoltării regionale – de la transport public integrat până la politici de mediu și locuire. Pentru moment, Primăria Călărași nu a făcut publice pași concreți pentru constituirea unei astfel de structuri asociative, însă surse din administrație confirmă că discuțiile au fost demarate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Centrul Cultural Poșta Veche a fost, zilele acestea, gazda unei noi serii de ateliere de Upcycling, unde materialele simple au prins viață prin imaginația și mâinile dibace ale copiilor. Activitățile, desfășurate de marți până vineri, între orele 09:00 – 17:00, au îmbinat creativitatea, reciclarea și distracția.
Primul atelier a adus la viață dorința mai veche a participanților – construirea unui circuit spectaculos pentru bile din carton, celuloză și pahare de plastic. Într-un alt atelier, copiii au realizat titirezi transformați în zburători, pe care i-au testat cu entuziasm în curte, dar și brelocuri colorate și personalizate.
Imaginația a continuat să fie pusă la încercare cu marionete origami haioase și titirezi în forme și culori variate, iar ultima zi a adus joacă senzorială prin realizarea de baloane lipicioase umplute cu făină.
„A fost încă o săptămână plină de creativitate, reciclare cu sens și multă veselie”, transmit organizatorii.
Cei interesați se pot înscrie la următoarele ateliere sunând la 0720 024 519 – Alina Anghelache.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În decembrie 1900, un eveniment misterios a avut loc pe insula Eilean Mòr, parte a arhipelagului Flannan Isles din largul coastei de nord-vest a Scoției. Trei paznici ai farului maritim, James Ducat, Thomas Marshall și Donald McArthur, au dispărut brusc de la posturile lor, lăsând în urmă o poveste care continuă să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.
Farul, construit în 1899 de David Alan Stevenson pentru Northern Lighthouse Board, era o structură solidă, situată la peste 45 de metri deasupra nivelului mării, menită să ghideze navele prin apele periculoase ale Atlanticului de Nord. Cei trei paznici lucrau în ture, izolați pe insula aridă, unde singurele alte „locuitoare” erau păsările marine. Viața lor era una dură, marcată de condiții meteorologice extreme și de o rutină strictă.
Primul semn al problemei a apărut pe 15 decembrie 1900, când nava transatlantică Archtor a trecut pe lângă insule și a observat că farul era stins, deși vremea era nefavorabilă. Totuși, din cauza condițiilor dificile, nu s-a putut investiga imediat. Abia pe 26 decembrie, nava Hesperus, care aducea un paznic de rezervă, Joseph Moore, a ajuns la insulă. La sosire, nu a fost întâmpinată de nimeni, iar Moore a urcat cele 160 de trepte spre far, descoperind o scenă tulburătoare: ușa principală era închisă, paturile nefăcute, ceasul oprit, iar o masă cu mâncare neatinsă sugera o întrerupere bruscă a activităților zilnice. Cei trei bărbați pur și simplu dispăruseră.
O investigație condusă de superintendentul Robert Muirhead a relevat urme de daune provocate de furtuni pe partea de vest a insulei: balustradele de fier erau îndoite, o șină de cale ferată era smulsă din beton, iar un bolovan de peste o tonă fusese deplasat. Muirhead a concluzionat că cei trei ar fi putut ieși pentru a securiza echipamente în timpul unei furtuni neașteptat de violente și ar fi fost surprinși de un val uriaș care i-a măturat în mare. Totuși, absența furtunilor raportate în zonă în zilele precedente a alimentat alte teorii: de la un conflict intern care a dus la căderea lor de pe stânci, la scenarii fantastice precum atacul unui monstru marin sau influența unor spirite.
Niciun corp nu a fost găsit vreodată, iar ultimele însemnări din jurnalul farului, datate 13 decembrie, menționau doar condiții meteo dificile, fără indicii clare despre soarta lor. Misterul rămâne nerezolvat, transformând povestea paznicilor din Flannan într-o legendă maritimă care a inspirat poezii, filme și opere.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cât valorează grâul, porumbul și floarea-soarelui în 2025? Consilierii județeni din Călărași au stabilit prețurile
Municipiul Călărași riscă să piardă accesul la fonduri europene majore dacă nu depășește pragul de 100.000 de locuitori
Cinema Călărași / Băieții răi revin la Călărași cu o misiune imposibil de… cuminte!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
