După ce Florin Cîțu a început să îndatoreze masiv România, încă de la preluarea mandatului, probabil că liberalii au sperat că ne vom obișnui cu stilul lor de pseudo-guvernare și că vom închide ochii la modalitatea perfidă în care țara ajunge să plătească dobânzi imense pentru împrumuturi care nu erau necesare.
Interpelat în Parlament, ministrul Finanțelor a refuzat să ofere explicații coerente în ceea ce privește justificarea împrumuturilor pe bandă rulantă pe care le accesează. Nici măcar moțiunea de cenzură nu a reușit să îl îndepărteze pe Cîțu din funcție, deși a picat testul moțiunii nu o dată, ci de două ori.
Aflăm astăzi însă că nimic nu îl poate opri pe Florin Cîțu să îndatoreze în continuare România. Un nou împrumut gigantic, de 3,3 miliarde de euro, se adaugă împrumuturilor deja făcute până acum.
Pentru a vă lămuri pe deplin, trebuie să știți că numai dobânda la acest împrumut este de 1 miliard de euro, dobânzi care vor fi plătite din banii noștri, ai tuturor românilor.
Fiecare zi la guvernare cu PNL a însemnat, în medie, contractarea unui împrumut de 77 de milioane de euro. Zilnic! Bani care atrag dobânzi imense!
Ce a făcut Cîțu cu acești bani? NIMIC.
Acești bani ar fi putut finanța construcția a 10 km de autostradă ZILNIC sau ar fi putut asigura plata ZILNICĂ a 250.000 de pensii medii.
Mai mult, minciuna privind dobânzile ”avantajoase” la care se împrumută Guvernul PNL are picioare foarte scurte: dobânzile la care România se împrumută în guvernarea Iohannis-Orban sunt imense, de trei ori mai mari decât Polonia (1.34%), dublu față de Ungaria (1.88%) ori Grecia (1.84%) și de 20 de ori mai mult decat Bulgaria.
Cam despre aceasta este vorba în ceea ce privește ”eficiența” guvernării liberale. Restul sunt povești de adormit copiii, spuse de Iohannis sau Orban la ceas de seară.
Să ne-auzim cu bine!
Președintele PSD Călărași
Iulian Iacomi
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
