Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 26°C | Anul XI Nr. 524

Știri

R. Pațurcă: Economia României duduie din pix. Pixul lui Florin Cîțu

Published

on

Ministrul care a picat de două ori în Parlament testul moțiunii de cenzură, pică și testul bunului simț, alături de cel al cunoașterii normelor elementare de economie.
Florin Cîțu ne spune că economia României duduie și că a întrecut statele vestice, între care Franța, Italia și Spania. Nu întâmplător, în comparația PNL, liberalii au ales cele mai lovite state de pandemia de COVID-19.
Trecând peste încercarea liberalilor de a manipula opinia publică, trebuie văzută realitatea de fapt, și anume:

– creșterea economică care constituie acum fala lui Cîțu, de 2,7% este de fapt o scădere a ritmului de creștere față de trimestrul I al anului 2019, atunci când economia României creștea cu 5%, după o creștere de 4,1% și în trimestrul I 2018.
– trimestrul I înseamnă lunile ianuarie, februarie și martie. În luna martie, pe data de 16, România decreta starea de urgență și abia apoi intra în măsurile de izolare care au prăbușit economia, adică două săptămâni.
– cele 2 săptămâni în care s-a oprit producția industrială au prilejuit creșterea exponențială a consumului intern. Din păcate, din cauza comunicării defectuoase a auto-intitulatului Grup de Comunicare Strategică, românii și-au făcut provizii de alimente și apă, supermarketurile golindu-se rând pe rând. Consumul intern încă deține o pondere însemnată în economia României și, scriptic, a suplinit scăderea producției. În țări precum Franța, Italia sau Spania, orpirea producției în luna martie a contribuit decisiv la scăderea economiei. În România, ponderea producției fiind mai mică și fiind suplinită de consumul intern în creștere, economia nu a suferit la fel de mult.

În concluzie, cu o scăderea a ritmului de creștere economică și cu o statistică ce cuprinde nici două săptămâni din momentul opririi economiei, cu o creștere masivă a consumului intern, Florin Cîțu încearcă să ne facă să credem că economia țării duduie. Din pix, pentru că în realitate lucrurile stau total diferit.

Îl invit pe ministrul liberal să încerce această manipulare cu cei peste 900.000 de români aflați în șomaj tehnic și cu cei 300.000 care și-au pierdut locurile de muncă definitiv.
Îl mai invit pe același ministru Cîțu să încerce manipularea ordonată de la partid cu cele peste 96.000 de firme românești care au depus dosarele în cadrul mult prea lăudatului proiect IMM Invest în urma căruia au fost aprobate doar 12 (doisprezece) dosare pentru împrumuturile cu dobândă zero.
Abia apoi poate să vină și la noi și să încerce să ne mintă cu creșterea economică și cu economia care duduie. Până atunci, mai ales după ce a picat de două ori la moțiune în Parlament, ar fi mai bine pentru toți românii ca ministrul de Finanțe să ia decizia cea mai bună pentru țară: să demisioneze.

Advertisement

Președinte executiv al PSD Călărași
Senator Roxana-Natalia Pațurcă

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul 2 Mai

Published

on

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei. 

„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol

Published

on

Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.

Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.

🔹 În cadrul acțiunii:

  • au fost legitimate 10 persoane;
  • au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
  • nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.

Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”

Published

on

În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.

Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile

Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.

Advertisement

Printre acestea:

  • Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
  • Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
  • Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
  • Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.

„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.

În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.

Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading