Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 38°C | Anul X Nr. 521

Știri

Senatorul Roxana Pațurcă, despre moțiunea de cenzură depusă împotriva ministrului finanțelor Florin Cîțu

Published

on

Guvernarea PNL a distrus în 6 luni toate lucrurile bune făcute în ultimii trei ani de PSD pentru oameni și economie. Unul dintre cei mai vinovați pentru acest dezastru este ministrul Finanțelor Forin Cîțu, împotriva căruia PSD a depus o moțiune simplă pentru a determina înlocuirea sa. Dezbaterea moțiunii simple împotriva ministrului Cîțu are loc astăzi în Parlament, începând cu ora 17.30.

Datele dezastrului guvernării PNL pentru care ministrul Finanțelor Florin Cîțu trebuie să fie înlocuit pot fi rezumate în următoarele 9 puncte:

1. Politica financiară dezastruoasă promovată de ministrul de Finanțe a generat scăderea dramatică a PIB-ul României; cu 6% estimează Comisia Europeană că va scădea PIB până la finalul acestui an și cu 9% anticipează Consiliul Fiscal, adică de cinci ori mai mare decât prognoza Guvernul PNL

2. Crearea unui deficit bugetar uriaș: 9% din PIB apreciază Comisia Europeană, 10% evaluează Consiliul Fiscal.

Advertisement

3. Contractarea unor împrumuturi într-un ritm fără precedent la costuri din ce în ce mai mari. 58 de miliarde de lei în 6 luni! Adică peste 12 miliarde de euro, cea mai mare parte fiind împrumuturi luate din ianuarie și până acum. Mai mult, împrumuturile nu se regăsesc în investiții, dar nici nu sunt justificate în vreun fel de Guvernul PNL. Tot ce știm este că România a făcut plăți care nu erau urgente: achitarea rachetelor americane încă din 2019, deși termenul de plată era 2020 sau achitarea datoriei către frații Micula, deși în instanță s-a demonstrat că statul român avea dreptate.

4. Creșterea datoriei publice la un nivel fără precedent. Comisia Europeană estimează că datoria publică a României va ajunge în acest an la 46,2% din PIB! Inadmisibil!

5. Investiții străine în scădere abruptă – minus 70% în primele 2 luni ale anului, adică înainte ca pandemia de Covid-19 să ajungă în România.

6. Șomaj în creștere accelerată. Peste 320.000 de mii de oameni au rămas deja fără locuri de muncă. Peste 900.000 sunt în șomaj tehnic. Comisia Europeană anticipează o creștere cu 66% a ratei șomajului în 2020 – 6,5% față de 3,9% în 2019, cât o lăsase guvernarea PSD.

7. Retrogradarea ratingului de țară de către agențiile internaționale, România scăzând astfel ca stabilitate din punctul de vedere al investitorilor internaționali.

Advertisement

8. Lipsa de măsuri eficiente a guvernului PNL ca răspuns la criza COVID a produs închiderea a zeci de mii de firme și a afectat peste un milion de angajați.

9. România a alocat printre cele mai puține resurse din Europa, ca pondere în PIB, pentru sprijinirea economiei. Totalul măsurilor luate de cabinetul Orban abia dacă se ridică la 3,5% din PIB, față de 6,5% Serbia, 11,7 Bulgaria, 18% Ungaria, ca să ne rezumăm doar la țările vecine României.

Toate aceste motive fac ca ministrul Cîțu să fie unul dintre miniștrii care trebuie să fie înlăturați din funcția pe care o îndeplinesc și acest lucru cât mai curând cu putință.

PSD va continua să își facă datoria față de români în Parlament, acolo unde, alături de celelalte forțe care ni s-au alăturat, putem impune măsuri care să repare răul făcut de liberali.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Semnificația istorică a zilei de 26 iulie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1324 – Basarab I, voievodul Țării Românești (1310-1352), este numit într-un act emis de Cancelaria maghiară, „Bazarab, woyvodam nostrum Transalpinum” („voievodul nostru transalpin”).

1401 – Iosif Mușat a fost recunoscut de Patriarhia Constantinopolului mitropolit al Moldovei, iar scaunul mitropolitan a fost mutat din 1401 de la Rădăuți, la Suceava.

1469 – Războiul celor Două Roze – În Bătălia de la Edgecote Moor forțele conduse de Richard Neville, conte de Warwick se opun celor conduse de Eduard al IV-lea al Angliei.

Advertisement

1476 – A avut loc Bătălia de la Valea Albă (Războieni), un eveniment important din istoria medievală a Moldovei.

1533 – Francisco Pizarro îl execută pe Atahuallpa, al treisprezecelea și ultimul împărat al incașilor.

1721 – S-a născut baronul Samuel Brukenthal, guvernatorul austriac al Transilvaniei, colecționar de artă (d. 1803). Palatul lui din Sibiu, azi Muzeul “Brukenthal”, adăpostește colecția sa de artă.

1741 – A fost descoperita Peninsula Alaska, când exploratorul Vitus Behring a condus o expediție a marinei ruse la bordul navei Sf. Petru. Echipajul s-a întors în Rusia cu blănuri de vidră, blănuri care au fost considerate a fi cele mai bune din lume.

1830 – A izbucnit Revoluția Franceză de la 1830 (26 – 29 iulie 1830), care s-a soldat cu înlocuirea casei de Bourbon restaurate cu Monarhia din Iulie.

Advertisement

1847 – Liberia își declara independenta. Istoria Liberiei ca entitate politică de sine stătătoare, începe cu sosirea negrilor americani care vor fi cunoscuți ca americano-liberieni. Sub egida „Societății Colonizatoare Americane”, ei au pus bazele unei colonii în vestul Africii în 1822.

1891 – Franța anexează Tahiti, o insula situata in Oceanul Pacific care face parte din Polinezia Franceza cu o suprafață de 1042 km2 si o populație de 184000 locuitori in prezent.

1908 – Procurorul general al Statelor Unite a înființat organizația care a stat la baza FBI- ului din ziua de astăzi. Biroul Federal de Investigații, în engleză Federal Bureau of Investigation (FBI) ,este o agenție federală de investigații a crimelor și mâna dreaptă a Departamentului de Justiție american.

1914 – Serbia și Bulgaria rup relațiile diplomatice.

1917  – A început Bătălia de la Oituz (26 iulie/8 august – 9/22 august 1917) – Parte a Campaniei românești din Primul Război Mondial.

Advertisement

1924 – În România a fost adoptata Legea pentru învățământul primar al statului român; aceasta prevedea între altele, obligativitatea si gratuitatea învățământului.

1940 – La Salzburg/Austria a avut loc o întrevedere între Ion Gigurtu (prim-ministru) și Mihail Manoilescu (ministru de externe), pe de o parte, și Adolf Hitler și Joachim von Ribbentrop, de cealaltă parte; Guvernului român i s-a recomandat să răspundă revendicărilor Ungariei horthyste prin propuneri și negocieri directe.

1941 – A fost cucerită Cetatea Albă. S-a încheiat campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și Basarabiei.

1944 – Prima rachetă germană V2 lovește Anglia.

1945 – Al doilea război mondial – Ultimatumul anglo-chino-american care solicită capitularea Japoniei.

Advertisement

1952 – Ahmad Fuad, în vârstă de 5 luni devine rege al Egiptului în urma abdicării tatălui său, Farouk.

1952 – A murit Eva Peron, actriță argentiniană, a doua soție a generalului Juan Domingo Peron, președintele Argentinei intre 1946 -1955 si 1973 -1974; (n.07.05. 1919).

1953 – Prin lansarea unui atac nereușit împotriva unei baze militare din Santiago de Cuba, Fidel Castro a declanșat Revoluția Cubaneză (26 iulie 1953 – 1 ianuarie 1959).

1953 – În URSS, ziarul partidului comunist sovietic „Pravda” a anunțat arestarea lui Lavrentii Beria, fost șef al poliției politice sovietice KGB.

1956 – Egiptul a naționalizat Canalul Suez.

Advertisement

1957 – Carlos Castillo Armas, dictator al Guatemalei, a fost asasinat.

1974 – Prim-ministrul grec Konstantinos Karamanlis formează primul guvern civil din țară, după șapte ani de conducere militară.

1976 – Primul card VISA a fost utilizat pentru prima oara , la Thompson Travel, în Burlington, Vermont, SUA, fiind emis de Howard Bank. Suma tranzacționată a fost de 178 USD, fiind folosită pentru cumpărarea unor bilete de avion.

2010 – Un elicopter israelian de transport tip Sikorsky CH-53, care lua parte la exercițiul aerian româno-israelian ‘‘Blue Sky 2010”, s-a prăbușit la Fundata-Brașov, fără a exista supraviețuitori.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ciprian Pandea, replică tăioasă pentru conducerea CJ Călărași: „Vreți să discutăm pe documente? Atunci haideți, dar fără blur!”

Published

on

Scandalul legat de gestionarea fondurilor europene de către compania Ecoaqua Călărași continuă să alimenteze războiul politic dintre liderii PNL și cei ai administrației județene PSD. După ce președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a lansat noi acuzații publice în legătură cu problemele de la operatorul regional de apă și canal, deputatul Ciprian Pandea vine cu o reacție dură, în care demontează acuzațiile și cere explicații clare pe fapte și documente.

„Pentru început, aș vrea să vă întreb dacă nu cumva ar fi fost corect să spuneți și faptul că ministrul PNL al MIPE și secretarul de stat au încercat să găsească soluții împreună cu dumneavoastră, ieri? Ar fi fost frumos să spuneți că PNL nu pune piedici cu nimic”, transmite liderul liberal.

Într-un ton ironic, Pandea face apel la „rânduri scurte, pentru a nu ocupa prea mult din timpul” președintelui CJ, apoi trece la două acuzații punctuale:

„1. Vorbiți despre angajări fictive ca și cum ar fi fost făcute de mine, nu de cel pe care l-ați girat. Încercați să induceți ideea că din acest motiv se pierde finanțarea POIM. Ați anunțat organele abilitate? Și, apropo, câți angajați avea EcoAqua în 2020 și câți are acum?”

„2. Prezentați o mărire de salariu ca pe o ilegalitate. Dacă știți că e ceva în neregulă, de ce nu informați autoritățile? Altfel, s-ar putea crede că tăinuiți.”

Pandea reamintește și de conflictul cu primarul din Budești, insinuând că Iliuță ar avea un obicei de a controla abuziv administrațiile locale, pierzând însă constant în instanță.

Advertisement

„Călărășenii nu au nicio vină că cel în care și-au pus încrederea a vrut puterea absolută și și-a prins degetele în ea”, afirmă Pandea în încheiere.

Deputatul PNL publică și două documente de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cereri de rambursare respinse, susținând că acestea sunt ținute „ascunse” de conducerea CJ Călărași: „Să discutăm pe documente, dacă asta doriți. Dar neblurate, astfel încât oamenii să vadă adevărul!”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

COD GALBEN de vreme severă în localitatea Belciugatele: vijelii, grindină și ploi torențiale în această după-amiază

Published

on

Atenție, vremea se schimbă! Cod galben de instabilitate atmosferică în județul Călărași

Meteorologii au emis o avertizare de COD GALBEN pentru localitatea Belciugatele, valabilă astăzi, 25 iulie 2025, între orele 16:30 și 18:00.

Potrivit prognozei, zona va fi afectată de intensificări puternice ale vântului, cu viteze cuprinse între 50 și 70 km/h, însoțite de averse torențiale care pot acumula între 15 și 20 l/mp, descărcări electrice frecvente și căderi de grindină, cu diametre de sub 2 cm.

Autoritățile le recomandă locuitorilor din Belciugatele să evite deplasările în timpul manifestărilor severe, să-și adăpostească animalele, bunurile din curți și să nu se adăpostească sub copaci sau stâlpi în timpul descărcărilor electrice.

Rămâneți vigilenți și urmăriți alertele transmise de autorități!

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading