Știri
Amenzile pentru încălcarea ordonanțelor militare sunt neconstituționale
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Ordonanța de Urgență 34/2020, prin care au fost majorate amenzile date pentru încălcarea ordonanțelor militare. De asemenea, articolul din OUG 1/1999, prin care au fost introduse amenzi pentru încălcarea stării de urgență, a fost declarat neconstituțional.
Curtea Constituțională a admis sesizarea Avocatului Poporului, care susține că ordonanța de urgență nu este clară și previzibilă, iar faptele pentru care se pot da amenzi nu sunt individualizate.
Decizia CCR nu anulează automat amenzile date. Ele trebuie contestate în instanță de către cei care au fost amendați, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte CCR, la Digi24.
De la începutul stării de urgenţă, în România au fost aplicate peste 300.000 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de peste 600 milioane lei (120 milioane euro) pentru nerespectarea restricţiilor instituite prin ordonanţele militare, în perioada stării de urgenţă.
Curtea Constituțională anunță într-un comunicat că OUG 34/2020, care majorează nivelul amenzilor pentru încălcarea ordonanțelor militare, „este neconstituțională, în ansamblul său”, pentru că, legiferând în zona restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale, trebuia să fie adoptată sub formă de lege, conform Constituției.
De asemenea, dispozițiile art.28 din OUG 1/1999 (articol care stabilește amenzi pentru încălcarea stării de urgență), sunt neconstituționale, pentru că nu definesc faptele care sunt pedepsite și ni nu stabilesc clar nivelul amenzilor, lăsând la latitudinea agentului constatator să decidă ce amendă dă.
Pe de altă parte, dispozițiile art.14 lit.c1 ) – f) din OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, precum și ordonanța de urgență, în ansamblul său, sunt constituționale.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 9, art. 14 lit. c1) – f) și art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, în ansamblul său, a anunțat joi instituția într-un comunicat de presă.
„Din analiza întregului act normativ, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020, remarcăm faptul că Guvernul nu a prevăzut vreo faptă contravenţională care să poată fi sancţionată, ci s-a limitat să reglementeze (…) că nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie (…) Este de remarcat că, prin formularea generică utilizată la art. 9 (a cărui nerespectare atrage răspunderea contravenţională) fapta nu este configurată prin lege (…). Or, în ipoteza contravenţiilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale (…)”, se arată în sesizarea formulată de Avocatul Poporului.
Decizia CCR privind amenzile date în starea de urgență
Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.9, art.14 lit.c1 )-f) și art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, în ansamblul său. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:
I. A respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.14 lit.c1 ) – f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, precum și ordonanța de urgență, în ansamblul său, sunt constituționale în raport de criticile formulate.
II. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale.
III. A admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este neconstituțională, în ansamblul său.
1. Din analiza cadrului normativ constituțional și legal, Curtea a constatat că, în domeniul instituirii stării de urgență, autoritățile statului exercită competențe partajate: Parlamentul are competența de legiferare, prin lege organică, a regimului stării de urgență, în vreme ce Președintele are atribuția constituțională de a institui starea de urgență și de a pune în executare dispozițiile legale ale regimului stării de urgență, astfel cum acestea au fost stabilite de legiuitor. Legea organică, transpunând art.93 din Constituție, dă în competența Președintelui instituirea, prin decret prezidențial, a stării de urgență, care presupune inclusiv stabilirea măsurilor concrete de primă urgenţă care urmează a fi luate și identificarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale al căror exerciţiu va fi restrâns. Decretul Președintelui nu este decât un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară, care pune în executare un act de reglementare primară. Restrângerea exercițiului unor drepturi nu se realizează prin decretul Președintelui, dispozițiile art.14 lit.d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 constituind norma prin care legiuitorul primar abilitează autoritatea administrativă (Președintele României) să dispună executarea legii, respectiv a dispozițiilor art.4 din același act normativ care prevăd expres posibilitatea restrângerii exercițiului drepturilor fundamentale. În speță, Președintele, acționând în limitele competențelor sale legale, a identificat drepturile și libertățile al căror exercițiu urma să fie restrâns.
În schimb, măsurile pe care Președintele le-a apreciat drept ”de primă urgenţă cu aplicabilitate directă” (achiziționarea directă de bunuri de către autorităţile publice, suspendarea din funcţiile de conducere a unor funcționari publici, neînceperea cursului prescripţiilor şi termenelor de decădere, suspendarea prescripţiilor şi termenelor de decădere, suspendarea de plin drept a cauzelor civile și penale, întreruperea termenele de exercitare a căilor de atac etc.) constituie, în mod expres sau implicit, derogări de la legislația în vigoare la momentul instituirii stării de urgență. Președintele a dispus, pe de o parte, suspendarea sau neaplicarea unor dispoziții legale, sau, pe de altă parte, modificarea și completarea unor legi, dispozițiile sale având impact asupra unor drepturi și libertăți fundamentale (dreptul la muncă, libertatea economică, accesul liber la justiție etc.). Curtea a observat că modul în care Președintele și-a exercitat atribuția legală, cu depășirea cadrului legal, nu este consecința vreunui viciu de neconstituționalitate a actului normativ de reglementare primară în virtutea și în limitele căruia autoritatea publică era abilitată să acționeze. Așa fiind, întrucât nicio dispoziție a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 nu îl îndrituiește pe Președinte să acționeze dincolo de competențele sale constituționale, instanța constituțională nu poate sancționa, în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl efectuează în procedura instituită de art.146 lit.d) din Constituție referitoare la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, normele legale criticate de autorul excepției. Având în vedere, însă, natura juridică a decretului Președintelui de act administrativ normativ supus încuviințării Parlamentului, Curtea a constatat că forul legiuitor avea obligația de a-l supune controlului parlamentar, iar prin hotărârea adoptată să sancționeze exercitarea ultra vires a competențelor legale de către Președintele României, doar o atare hotărâre fiind susceptibilă de contestare la Curtea Constituțională, în baza art.146 lit.l) din Constituție.
2. Curtea a reținut că dreptul contravenţional, asemenea dreptului penal, are un caracter subsidiar, intervenind doar acolo unde alte mijloace juridice nu sunt suficiente pentru protejarea anumitor valori sociale. În aceste condiţii, actele normative cu putere de lege și actele administrative cu caracter normativ prin care se stabilesc și se sancţionează contravenţii trebuie să întrunească toate condițiile de calitate ale normei: accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate. Or, Curtea constată că dispozițiile art.28 alin.(1) prin sintagma ”nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie” califică drept contravenție încălcarea obligaţiei generale de a respecta și de a aplica toate măsurile stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite, fără a distinge expres actele, faptele sau omisiunile care pot atrage răspunderea contravenţională. În mod implicit, stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul însuşi nu dispune de reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, cu prilejul soluţionării plângerii îndreptate asupra procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
Mai mult, prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 stabilesc în mod nediferențiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeași sancțiune contravențională principală. În ceea ce privește sancţiunile contravenţionale complementare, deși legea prevede ca acestea se aplică în funcţie de natura şi gravitatea faptei, atâta vreme cât fapta nu este circumscrisă, evident că nu se poate determina nici natura sau gravitatea sa pentru a stabili în mod just sancțiunea complementară aplicabilă. În concluzie, Curtea a constatat că prevederile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum și principiul restrângerii proporționale a exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituție.
3. Actul normativ care reglementează regimul juridic al stării de asediu și al stării de urgență are ca scop crearea cadrului legal al măsurilor excepționale impuse de gestionarea situației de criză, măsuri care, prin ele însele, afectează drepturi și libertăți ale cetățenilor. Cu alte cuvinte, rațiunea legii este tocmai aceea de a constitui temeiul legal al restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, în acord cu imperativul constituțional stabilit în art.53 alin.(1), precum și temeiul legal al măsurilor excepționale care pot viza inclusiv atribuții ale instituțiilor fundamentale ale statului.
Reținând că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituție, Curtea a constatat că, în actualul cadru constituțional, un atare act nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului, adoptată cu respectarea dispozițiilor art.73 alin.(3) lit.g) din Constituție, în regim de lege organică.
Având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 a fost adoptată în temeiul art.114 alin.(4) din Constituția României din 1991, deci anterior revizuirii Constituției prin Legea nr.429/2003 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 29 octombrie 2003) care a introdus dispozițiile art.115 alin.(6), Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 a fost adoptată cu respectarea cadrului constituțional în vigoare la acea dată, care nu limita prerogativa legislativă a Guvernului în sensul neafectării regimului instituţiilor fundamentale ale statului sau a drepturilor și libertăţilor fundamentale.
În schimb, în ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999, Curtea constată că aceasta a fost adoptată cu încălcarea art.115 alin.(6) din Constituție, întrucât prin conținutul său normativ a vizat restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale (dreptul de proprietate, dreptul la muncă și protecție socială, dreptul la informare, libertatea economică).
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deși comuna Jegălia se confruntă cu dificultăți financiare majore, există și o parte pozitivă pentru elevi și cadrele didactice. Potrivit primarului Vasile Aurel, unitățile de învățământ din localitate au beneficiat, în ultimii ani, de dotări moderne prin proiecte cu finanțare europeană.
„Am avut două proiecte europene, prin PNRAS și PNDR, care au permis dotarea școlilor cu mobilier și echipamente noi. Din acest punct de vedere, școlile sunt foarte bine pregătite”, a declarat edilul.
Investițiile vizează săli de clasă moderne, echipamente didactice și condiții mai bune pentru procesul de învățământ. Aceste proiecte vin ca o gură de oxigen într-un context general marcat de lipsa fondurilor pentru funcționarea de zi cu zi a primăriei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primăria Jegălia funcționează cu doar 8 angajați: restul sunt pe proiecte și posturi temporare
Criza financiară din comuna Jegălia nu se resimte doar în buget, ci și la nivelul resursei umane. Primarul Vasile Aurel a atras atenția că, în toată primăria, există doar 8 funcționari permanenți, restul posturilor fiind ocupate de personal angajat pe proiecte europene sau în funcții temporare.
„Avem doar 8 funcționari care duc greul administrației. Restul sunt 24 de persoane care au grijă de servicii conexe, plus 4 gardieni și 5 angajați pe proiecte europene. Suntem obligați să îi angajăm pentru proiecte, dar nu avem resurse să consolidăm schema de bază a primăriei”, a explicat edilul.
Situația este cu atât mai complicată cu cât, din lipsă de bani, administrația locală nu reușește să își plătească angajații la timp. În unele cazuri, personalul este nevoit să preia sarcini suplimentare, precum curățenie sau lucrări de întreținere, pentru ca instituțiile din comună să rămână funcționale.
„Cel care face curățenie este pus și ca fochist. Trebuie să facem reduceri, dar nu mai știm de unde, pentru că oricum schema este foarte redusă”, a mai declarat primarul Vasile Aurel.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 9 septembrie 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins la sediul central al Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de energie termică al Capitalei, într-o operațiune de amploare ce vizează suspiciuni de corupție. Perchezițiile, desfășurate în baza unui mandat emis de autoritățile, au inclus opt locații din București și județul Ilfov, dintre care una este sediul ELCEN, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile unor societăți comerciale.
Potrivit comunicatului oficial al ELCEN, procurorii au solicitat documente și informații relevante pentru investigație, compania asigurând cooperarea deplină pentru a facilita verificările. Surse judiciare au dezvăluit că acuzațiile se referă la luare și dare de mită, fiind vizate șapte persoane, inclusiv figuri-cheie din conducerea companiei, precum directorul general Claudiu Crețu și directorul comercial. Ancheta se concentrează pe fapte de corupție presupus comise în cursul anului 2025 de funcționari publici din cadrul companiei de stat.
ELCEN, deținută în proporție de 97,51% de Ministerul Energiei și 2,49% de SNGN Romgaz, este cel mai mare producător de energie termică din România, asigurând 90% din necesarul Bucureștiului și 40% la nivel național. Compania a subliniat că perchezițiile nu afectează continuitatea activității sale și aprovizionarea cu energie electrică și termică pentru consumatorii din București și Sistemul Energetic Național.
Surse apropiate anchetei au indicat că procurorii au ridicat documente din birourile administrative și comerciale ale ELCEN, cercetările vizând în special tranzacții și contracte suspecte. Deși detaliile oficiale sunt limitate, operațiunea ridică semne de întrebare cu privire la integritatea managementului companiei și posibilele implicații asupra sectorului energetic românesc.
Conducerea ELCEN a reiterat angajamentul față de transparență și respectarea legii, precizând că va comunica informații suplimentare în limitele permise de anchetă. Până la finalizarea investigației, rămâne de văzut ce impact vor avea aceste acuzații asupra companiei și a încrederii publicului în funcționarea sistemului energetic al Capitalei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școlile din Jegălia, în criză: fără bani pentru fochiști și cu o clădire degradată în așteptarea reabilitării
Cipru – România: Cine transmite meciul din preliminariile CM 2026
Israelul zguduie Doha: Atac aerian asupra liderilor Hamas declanșează condamnări vehemente din partea Qatarului
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
