Riscul ca Rusia să încerce noi atentate, sabotaje sau acțiuni de spionaj pe teritoriul României se menține ridicat, avertizează Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale și probleme de securitate. Declarația vine în contextul în care serviciile speciale din România și Polonia au dejucat recent o tentativă de atac cu colete-capcană.
Conținut:
Claudiu Degeratu, profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București, a explicat într-un interviu pentru News.ro că România se află pe linia frontului războiului hibrid purtat de Rusia împotriva țărilor NATO. Acțiunile de spionaj, sabotaj și propagandă vor continua să se intensifice, spune expertul, ca parte a strategiei Moscovei de destabilizare a flancului estic al Alianței.
„Tentativa de plasare a coletelor-capcană cu bombe incendiare nu este un caz izolat. Astfel de operațiuni vor continua, la fel ca acțiunile de propagandă și manipulare care vizează societățile europene”, a precizat Degeratu.
În analiza sa, expertul a explicat și schimbarea bruscă a direcției propagandei ruse, care, din ianuarie 2025, a început să atace violent Franța și pe președintele Emmanuel Macron. Motivul: Parisul a devenit liderul european al „Coaliției de voință”, alianța formată pentru susținerea Ucrainei, preluând misiunea militară și financiară a SUA.
„Franța și-a dat seama că riscă să devină irelevantă în NATO și în UE dacă nu își asumă un rol activ. A profitat de schimbarea de direcție de la Washington și a preluat inițiativa sprijinirii Ucrainei. Această decizie a surprins nu doar Moscova, ci și administrația Trump”, a spus Claudiu Degeratu.
Donald Trump ar fi dorit, potrivit expertului, să testeze solidaritatea europeană prin organizarea unui summit cu Vladimir Putin la Budapesta. Planul a eșuat, după ce Uniunea Europeană, prin vocea comisarului Kaja Kallas, a transmis clar că nu se pot începe negocieri de pace înainte de încetarea focului pe frontul din Ucraina.
Europa a răspuns unitar, iar Franța, Marea Britanie și Germania au arătat că sprijinul pentru Kiev rămâne ferm.
„Trump credea că europenii se vor certa între ei. În realitate, s-au solidarizat. Rusia și-a dat seama că Franța devine liderul european al sprijinului politic și militar pentru Ucraina, ceea ce a provocat furia Kremlinului”, a spus Degeratu.
Potrivit expertului, această schimbare de echilibru s-a simțit și în România, unde rețelele de influență pro-ruse au început să intensifice mesajele anti-occidentale. În ultimul an, propaganda a lansat narațiuni false despre „apa furată de francezi de la Vidraru”, „aurul monoatomic exportat în Franța” sau „jandarmii francezi trimiși să bată românii”, încercând să alimenteze ura împotriva partenerilor occidentali.
„Este un model clasic de război informațional. Se încearcă slăbirea încrederii în parteneriatele strategice și în valorile democratice occidentale”, a explicat Degeratu.
România se află, în acest moment, într-un punct strategic crucial, susține expertul. Sprijinul SUA, Marii Britanii, Franței și Germaniei este fără precedent, iar interesul acestor țări este ca România să rămână stabilă și sigură, în timp ce Rusia se află într-o fază de pre-colaps geopolitic.
„Momentul este astral pentru România, dar trebuie apărat de influențele toxice care vin din Est”, a concluzionat Claudiu Degeratu.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
