Știri
Roxana Pațurcă, despre avizul NEGATIV pe care l-a primit Florin Cîțu din partea comisiei
Audierea în Parlament a ministrului desemnat pentru a prelua (din nou) portofoliul Finanțelor, Florin Cîțu, mi-a oferit prilejul de a-i pune câteva întrebări. După cele 3 luni în care a demonstrat că politica PNL înseamnă de fapt AUSTERITATE pentru români, am ținut să-l întreb pe domnul Cîțu următoarele:
– de ce a ținut, la finalul anului trecut, să facă plăți în avans pentru firmele private, deși multe dintre acestea aveau termen de plată în 2020, și în felul acesta să crească artificial deficitul bugetar? De ce s-a grăbit să facă plățile către frații Micula, într-un cuantum în jur de 170 milioane de Euro într-un moment în care această plată a atârnat greu în balanța deficitului bugetar? De ce s-a grăbit să plătească ÎN AVANS sistemul de rachete Patriot, achiziționat pentru 3,9 miliarde de dolari, când știa că și această plată va contribui la creșterea deficitului bugetar?
Răspunsul acestuia la întrebări a fost unul cât se poate de sincer – dl. Cîțu a spus că ”se simte foarte apropiat de mediul privat” și că acesta este motivul pentru care a procedat în asemenea mod.
”Apropierea” ministrului Cîțu de mediul privat a costat România enorm – zeci de miliarde de lei împrumutate, un deficit peste limita de 3% convenită prin tratatul de aderare și care a generat acum declanșarea unei proceduri de deficit excesiv împotriva țării noastre, cu efecte extrem de grave asupra economiei și cursului de schimb valutar, dar și asupra nivelului inflației și în final asupra puterii de cumpărare a românilor.
– dacă tot s-a grăbit să facă plăți către mediul privat, de ce nu s-a grăbit să recupereze și arieratele, pentru a echilibra și aduce sub 3% deficitul bugetar? La această întrebare domnul Cîțu nu a mai avut răspuns, evitând să ofere o explicație.
M-am gândit că, dacă tot îi plac anticipatele, atât plățile anticipate, cât și alegerile anticipate, poate domnul ministru ne va răspunde și de ce nu s-a grăbit ”anticipat” cu arieratele. Nu a făcut-o.
În schimb, a avut răspuns la toate întrebările pe care i le-au pus parlamentarii PNL. Probabil că a ”anticipat” foarte bine întrebările, altfel nu mi-am explicat de ce la fiecare întrebare pe care i-o puneau colegii de partid, ministrul desemnat mergea direct la sursa răspunsului pe foile pe care le avea în față.
În mod așteptat, după prestația sa de astăzi Florin Cîțu a primit aviz NEGATIV.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Procurorii DNA l-au pus sub acuzare pe Claudiu Crețu, directorul general al ELCEN, care a fost audiat marți seară la sediul Direcției Naționale Anticorupție și a primit interdicție de a-și exercita funcția, conform surselor judiciare citate de Digi24.
Crețu este suspectat că ar fi primit o mită de 40.000 de lei pentru a facilita plata rapidă a trei facturi în valoare totală de peste 7 milioane de lei. Suma ar fi fost oferită de fratele unui om de afaceri din Republica Moldova, Valeriu Slivinschi, cu interese economice și în Rusia. Compania controlată de aceștia ar fi obținut, în ultimii ani, contracte în sectorul energetic de sute de milioane de lei.
Potrivit surselor, directorul comercial al ELCEN ar fi avut rol de intermediar în tranzacția de mită, fiind plasat sub control judiciar.
Marți, procurorii DNA au efectuat percheziții la opt locații din București și Ilfov, inclusiv la sediul ELCEN, la domiciliile suspecților și la sediile unor firme implicate. Au fost ridicate documente și probe pentru a clarifica implicarea fiecărui suspect în presupusele acte de corupție din acest an.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deși comuna Jegălia se confruntă cu dificultăți financiare majore, există și o parte pozitivă pentru elevi și cadrele didactice. Potrivit primarului Vasile Aurel, unitățile de învățământ din localitate au beneficiat, în ultimii ani, de dotări moderne prin proiecte cu finanțare europeană.
„Am avut două proiecte europene, prin PNRAS și PNDR, care au permis dotarea școlilor cu mobilier și echipamente noi. Din acest punct de vedere, școlile sunt foarte bine pregătite”, a declarat edilul.
Investițiile vizează săli de clasă moderne, echipamente didactice și condiții mai bune pentru procesul de învățământ. Aceste proiecte vin ca o gură de oxigen într-un context general marcat de lipsa fondurilor pentru funcționarea de zi cu zi a primăriei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primăria Jegălia funcționează cu doar 8 angajați: restul sunt pe proiecte și posturi temporare
Criza financiară din comuna Jegălia nu se resimte doar în buget, ci și la nivelul resursei umane. Primarul Vasile Aurel a atras atenția că, în toată primăria, există doar 8 funcționari permanenți, restul posturilor fiind ocupate de personal angajat pe proiecte europene sau în funcții temporare.
„Avem doar 8 funcționari care duc greul administrației. Restul sunt 24 de persoane care au grijă de servicii conexe, plus 4 gardieni și 5 angajați pe proiecte europene. Suntem obligați să îi angajăm pentru proiecte, dar nu avem resurse să consolidăm schema de bază a primăriei”, a explicat edilul.
Situația este cu atât mai complicată cu cât, din lipsă de bani, administrația locală nu reușește să își plătească angajații la timp. În unele cazuri, personalul este nevoit să preia sarcini suplimentare, precum curățenie sau lucrări de întreținere, pentru ca instituțiile din comună să rămână funcționale.
„Cel care face curățenie este pus și ca fochist. Trebuie să facem reduceri, dar nu mai știm de unde, pentru că oricum schema este foarte redusă”, a mai declarat primarul Vasile Aurel.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pitulicea cu cap albastru: O bijuterie colorată a Himalayei
Recomandare de carte – „Neînțelegerea” – de Irene Nemirovsky
Recomandare de carte – „Murind când vine primăvara” de Ralf Rothmann
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
