Știri
Despre Sarbatorile Pascale
Paştele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi.
La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim (de Florii), Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente au avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede Învierea.
Scopul acestei sărbători creştine este amintirea vie a patimii, a morţii şi a Învierii lui Iisus Hristos. Sfânta Scriptură a Noului Testament spune că Iisus Hristos, înainte de a pătimi, a prezis de mai multe ori că va fi răstignit, dar a treia zi va învia. De teama aceasta, iudeii au pus soldaţi de pază la mormântul lui Iisus Hristos. Totuşi, minunea s-a întâmplat.
După intrarea solemnă în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt, iar după trei zile a înviat din morţi. Duminică dis-de-dimineaţă, Iisus Hristos a înviat ca un biruitor, cu puterea dumnezeirii Sale, ca să împlinească Scriptura şi cele hotărâte de iconomia divină pentru mântuirea neamului omenesc, explică părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
La Cina cea de Taină, în noaptea când a fost trădat de unul dintre apostoli, Iuda Iscarioteanul, înainte de a fi prins şi arestat, Iisus a instituit sărbătoarea Paştelui nou testamental, după porunca ce I-a fost dată de Dumnezeu.
Duminica – a treia zi după Scripturi – femeile purtătoare de mir au găsit mormântul Mântuitorului gol. Împotriva tuturor a celor care L-au acuzat şi batjocorit, numindu-l în derâdere Regele Iudeilor, rege încoronat cu spini, rege al cărui tron era o Cruce, părăsit de ai săi, păzit sub grea şi rece lespede de piatră, Hristos a izbândit cea mai strălucită biruinţă ce s-a văzut vreodată: biruinţa asupra morţii şi asupra răutăţii omeneşti. Această biruinţă nu putut fi tăgăduită şi nu i-a putut fi smulsă niciodată, a spus părintele Stoica.
Împreună cu duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică. În conştiinţa Bisericii, Învierea Domnului nu este doar cea mai veche sărbătoare creştină, ci şi începutul şi culmea tuturor sărbătorilor şi a praznicelor. Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, praznic al praznicelor, este şi sărbătoare a sărbătorilor.
Paştele este precedat de 40 de zile de post aspru, apoi o altă săptămână, a şaptea, cea a patimilor.
Un rol deosebit în determinarea şi fixarea duratei Postului Mare l-a avut, probabil, numărul 40 care apare în Vechiul Testament de mai multe ori. Principalele evenimente care implică acest număr ar fi cele patruzeci de zile ale potopului, cele patruzeci de zile petrecute de Moise pe muntele Sinai, cele patruzeci de zile în care iscoadele evreilor au cercetat pământul Canaanului, în care aveau să intre, cele patruzeci de zile parcurse de Sfântul Prooroc Ilie spre a ajunge la muntele Hore, cele patruzeci de zile pe care Dumnezeu le pune înaintea poporului din Ninive, spre a se pocăi.
În Noul Testament există anumite pasaje-cheie unde se aminteşte de numărul de patruzeci de zile – cele patruzeci de zile petrecute de Mântuitor în pustiul Carantanie, cele patruzeci de zile de la Înviere şi până la Înălţare, timp în care Mântuitorul le dă Sfinţilor Apostoli ultimele învăţături.
Un ultim indiciu la fel de important ar fi cei patruzeci de ani petrecuţi de poporul lui Israel în pustiu. Simbolismul acestei perioade este unul forte şi reprezintă cu siguranţă timpul în care Dumnezeu încearcă lealitatea fiilor lui Israel, în vederea renaşterii unei noi generaţii fidele lui.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri, cea care precede Învierea, are în cultul ortodox slujbe şi rânduieli speciale. Astfel, luni, marţi şi miercuri se săvârşeşte Liturghia darurilor mai înainte Sfinţite, iar joi şi sâmbătă Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia.
La Liturghia Sfântului Vasile cel Mare din Sfânta şi Marea Joi se scoate, la Proscomidie, un Sfânt Agneţ special care este sfinţit şi va fi uscat şi sfărâmat a treia zi de Paşti la Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, într-o rânduială specială, miridele rezultate fiind folosite ca Împărtăşanie pentru bolnavi, copii şi în situaţii speciale. Această Sfântă Împărtăşanie este păstrată în Chivotul din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.
Tot joi, la sfârşitul Sfintei Liturghii, există rânduiala spălării picioarelor, în amintirea gestului făcut de Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Taină, când a spălat picioarele celor 12 apostoli. Această rânduială se săvârşeşte în unele mănăstiri din Patriarhia Română şi este oficiată de stareţul mănăstirii, care spală picioarele a 12 dintre vieţuitorii mănăstirii pe care o conduce.
În Sfânta şi Marea Vineri, în Biserica Ortodoxă se săvârşesc Ceasurile Împărăteşti, în cadrul cărora se citesc textele evanghelice legate de patimile Domnului Iisus Hristos. Aceste ceasuri se numesc împărăteşti deoarece în Bizanţ participa şi împăratul la ele.
Tot în Sfânta şi Marea Vineri, după ceasurile împărăteşti se săvârşeşte slujba Vecerniei Mari, în cadrul căreia se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, pe care este reprezentată punerea în mormânt a Mântuitorului. Sfântul Epitaf rămâne în mijlocul bisericii până la sfârşitul slujbei Deniei Prohodului Domnului de vineri seară, când este dus de preoţi în Sfântul Altar după ce a fost purtat în procesiune în jurul bisericii.
În Sfântul Altar, Epitaful este aşezat pe Sfânta Masă, unde rămâne în toată perioada pascală până în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, când va fi aşezat la locul său în biserică.
Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai mărită, îmbucurătoare şi solemnă dintre sărbătorile anului. Duminica Învierii guvernează întocmirea întregului ciclu mobil de sărbători al anului bisericesc, amintindu-ne de trecerea noastră de la întuneric la lumină şi de la moarte la viaţă.
Potrivit tradiţiei liturgice vechi a Bisericii, conservată în Tipicele de origine studită (constantinopolitană), anul liturgic începea, ca şi astăzi, în noaptea Paştilor. De data Paştilor erau legate succesiunea şi denumirea duminicilor şi a săptămânilor de peste an.
Paştele a fost sărbătorit încă de la început în toată lumea creştină, însă nu peste tot la fel. Izvoarele amintesc că în Biserica primară au existat mari diferenţe regionale în ceea ce priveşte data şi modul sărbătoririi Paştelui. Creştinii din părţile Asiei Mici şi ale Siriei, care aveau ca temei practica veche moştenită de la Sfinţii Apostoli Ioan şi Filip, luau în calcul ziua anuală sau lunară şi sărbătoreau mai întâi moartea Domnului (“Paştile Crucii”) la 14 Nisan, apoi Învierea (“Paştile Învierii”) la 16 Nisan, indiferent de ziua din săptămână în care cădea această dată.
Partizanii acestei practici iudaizante mai erau numiţi şi “quartodecimani”, fiindcă sărbătoreau Paştile la 14 Nisan, adică în aceeaşi zi cu iudeii.
Iudaizanţii mai moderaţi (“protopashiţii”) sărbătoreau Paştile duminica, însă întotdeauna legau această duminică de Paştile iudaic, chiar dacă de multe ori sărbătoarea cădea înaintea datei reglementare.
Cea mai mare parte a creştinătăţii însă (Apusul, Egiptul, Grecia şi Palestina) lua drept normă ziua săptămânală. Ei sărbătoreau, aşadar, moartea Domnului întotdeauna în Vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan, iar Învierea – în duminica următoare, care cădea totdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină, după echinocţiul de primăvară.
Moartea Domnului sau “Paştile Crucii” era zi de întristare şi era sărbătorită cu post prelungit până în ziua Învierii. Învierea Domnului sau “Paştile Învierii” era zi a bucuriei şi se sărbătorea, ca şi astăzi, prin agape şi cine. Practica aceasta era fondată pe învăţătura Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.
O parte dintre creştinii din Galia sărbătorea Paştile la o dată fixă: 25 martie sau chiar 27 martie.
Cele două denumiri originare ale Paştelui creştin (“Paştile Crucii” şi “Paştile Învierii”) au fost conservate de către Biserica Romano-Catolică, ce foloseşte doi termeni diferiţi pentru a indica atât “Paştile Crucii” (Pasqua di Passione), cât şi “Paştile Învierii” (Pasqua di Resurrezione).
Lumina Învierii de la Sfântul Mormânt din Ierusalim se aprinde, însă, numai la Paştele ortodox.
Indiferent cum este serbată sau câte tentative de denigrare a celei mai importante sărbători a creştinilor au existat, Hristos a izbutit cea mai strălucită biruinţă ce nu i-a putut fi luată.
Învierea din morţi a lui Iisus Hristos este semnul biruinţei sale, iar comemorarea acestei Învieri rămâne de milenii una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Amelia Giurcan critică lipsa toaletelor publice din centrul Călărașiului: „Un oraș civilizat nu își ascunde mizeria după garduri”
Lipsa toaletelor publice din centrul Călărașiului, o „lecție de civilizație” eșuată. Amelia Giurcan critică dur administrația locală
În municipiul Călărași, problema toaletelor publice revine în atenția opiniei publice, după ce președinta USR Călărași, Amelia Giurcan, a semnalat într-o postare pe rețelele sociale situația „absurdă” din zona Piața Cuza Vodă, unde accesul la fostele grupuri sanitare este blocat, iar alternative decente lipsesc complet.
„În Călărași trăim paradoxul unei civilizații care funcționează cu program redus: toaletele publice se închid devreme, exact când orașul începe să se miște mai mult. În multe zone aglomerate nu există nicio toaletă publică, astfel că oamenii, neavând alternative decente, sunt împinși să caute soluții prin boscheți”, transmite Amelia Giurcan.
🚧 Toaleta din Piața Cuza Vodă, blocată de o construcție apărută „fix în fața ușii”
Potrivit acesteia, în zona centrală a orașului, lipsa grupurilor sanitare este accentuată de o situație bizară: vechea toaletă publică de lângă Primărie nu mai este accesibilă, pentru că în fața ușii a fost amplasată o construcție provizorie, ridicată pe un teren închiriat de administrație.
„Rezultă o combinație de batjocură urbanistică și dispreț față de oameni, care ridică semne serioase de întrebare privind legalitatea și logica deciziilor administrative din zonă”, a mai adăugat lidera USR Călărași.
🌳 Copaci tăiați, toalete blocate și lipsă de respect față de spațiul public
Giurcan a criticat și tăierea recentă a doi copaci mari și sănătoși din apropierea fostei toalete, considerând acțiunea „un semn clar al disprețului față de mediu și față de locuitori”.
Totodată, aceasta acuză administrația locală de „improvizații și favoruri post-electorale” și susține că problema igienei publice ar trebui tratată cu seriozitate, nu ignorată.
🏛️ Soluțiile propuse de USR
În finalul mesajului, Amelia Giurcan solicită Primăriei Călărași:
-
să deblocheze accesul la fosta toaletă publică din Piața Cuza Vodă;
-
să verifice legalitatea construcției amplasate în fața acesteia;
-
să replanteze copacii tăiați;
-
și să extindă programul de funcționare al toaletelor existente, inclusiv seara și în weekend.
„Fără aceste minime condiții nu putem vorbi nici despre civilizație, nici despre un oraș care se respectă pe sine și pe locuitorii lui”, a conchis Giurcan.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 10 octombrie a fost martora unor momente cruciale în istoria globală, de la evenimente politice și militare până la descoperiri științifice și culturale. Această dată reflectă o diversitate de întâmplări care au influențat cursul istoriei.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1465 – S-a născut sultanul turc Selim I (poreclit Viteazul, d. 22 septembrie 1520). A condus Imperiul Otoman intre anii 1512 -1520.
1636 – Bătălia de la Salonta turcii sunt înfrânți de principele transilvănean Gheorghe Rákóczi I.
1731 – S-a născut Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului. A anticipat legea lui Culon despre interacțiunea sarcinilor electrice.
1813 – S-a născut în localitatea Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai teatrului liric.
1830 – S-a născut Regina Isabella a II-a Spaniei; (d. 9 aprilie 1904).
1841 – S-a născut Ion Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României; (d. 1888).
1857 – A început construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. În amintirea acestui eveniment important a fost emisa o medalie comemorativă. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecția numismatică a Academiei Române.
1859 – S-a născut la Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, (azi Recea, județul Brașov), Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1949 la Sibiu).
1865 – John Wesley Hyatt obține brevetul pentru inventarea celuloidului.
1870 – S-a născut Ivan Alexeievici Bunin, ( s.v 22 octombrie), scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pe anul 1933; (d. 8 octombrie 1953).
1872 – Ion Creangă a fost exclus definitiv din rândurile clerului ortodox.
1896 – La București apare săptămânal revista literară “Povestea vorbei”, din 10 octombrie 1896 până în 4 mai 1897.
1901 – Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont; (n. 1873– d. 1932).
1901 – S-a născut sculptorul elvețian Alberto Giacometti; (d. 11 ianuarie 1966).
1903 – Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor engleze – Women’s Social and Political Union (WSPU); (n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928).
1903 – Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său.
1913 – A fost deschis Canalul Panama.
1914 – A încetat din viată regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, încoronat rege al României la data de 10 mai 1881, unul dintre principalii făuritori ai Statului Roman independent ( n. 10.04.1839 la Sigmaringen).
1914 – Majestatea Sa Ferdinand I succede la tronul României.
1916 – Începe prima bătălie de la Târgu Jiu intre armata romana si trupele germano- austro-ungare. Intre 10-16 octombrie trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Jiu.
1920 – În urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni rămâne in componenta Austriei. Plebiscitul a stabilit granița dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaților şi slovenilor. In Tratatul de la Saint-Germain din 10 Sept.1919, un teritoriu de 331 km 2 din Carinthia de sud împreună cu orașul Dravograd, au fost atașate la Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei).
1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război în al doilea razboi mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.
1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război in al doilea război mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.
1926 – A fost înființat Partidul Național Țărănesc (PNŢ) din România, prin fuziunea Partidului Țărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Național Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu.
1928 – Chiang Kai-Shi devine președinte al Republicii China.
1930 – S-a născut Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005; (d. 24.12.2008).
1930 – Demisia guvernului național-țărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930. Se formează un guvern național-țărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.
1931 – S-a constituit Federația Româna de Handbal.
1933 – Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.
1933 – Waldo L. Semon a inventat vinilul.
1938 – În urma Acordului de la Munchen, Cehoslovacia este silita sa cedeze regiunea sudetă Germaniei naziste.
1942 – S-a născut politicianul Radu Vasile, fost prim-ministru.
1946 – Conferința de Pace de la Paris a aprobat proiectul de Tratat de Pace cu România.
1954 – A început procesul torționarilor de la Pitești în frunte cu Eugen Țurcanu.
1957 – Incendiul de la Windscale – una dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt eliberate cantități mari de materiale radioactive.
1963 – A murit populara cântăreața franceza Édith Piaf; (n.19 decembrie 1915).
1964 – La cea de-a XVIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaș și Mihaela Peneş cuceresc medaliile de aur. În total România a obținut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).
1967 – A intrat în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.
1970 – Fiji a obținut independența față de Regatul Unit.
1973 – Vicepreședintele american Spiro Agnew a demisionat din funcție după ce a fost implicat într-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscala. A fost al doilea vicepreședinte SUA care a renunțat la post, însa primul care a fost forțat de împrejurări sa plece din post. A făcut echipa cu președintele Richard Nixon.
1980 – Un cutremur de 7,7 pe scara Richter distruge Chlef, Algeria, omorând în jur de 20.000 de oameni.
1989 – Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă“, căruia i-a oferit un interviu ad-hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce-ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto-ceaușist.
1992 – A fost constituită in România, Liga Profesională din Divizia Națională de Fotbal.
2001 – Președintele american George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști. Organizația Al–Qaeda, i-a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le-a cerut să atace „interesele americane din lume”.
2008 – A apărut noul canal TVR 3.
2010 – Antilele Olandeze nu mai există ca țară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten și Curaçao s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos.
2019 – Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis de Parlamentul României în urma unei moțiuni de cenzură pentru care au votat 238 de parlamentari, pragul minim fiind de 233 de voturi.
2019 – Premiul Nobel pentru Literatură pentru anul 2018 a fost decernat scriitoarei Olga Tokarczuk, „pentru imaginația narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucișarea unor limite ca forme de viață”,
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Doi bărbați reținuți la Dragalina după un accident rutier: unul conducea fără permis, celălalt a încercat să-l acopere
Polițiștii din cadrul Secției 4 Poliție Rurală Dragalina au reținut doi bărbați în urma unui accident rutier produs în comuna Dragalina, județul Călărași, după ce investigațiile au arătat că șoferul aflat la volan nu deținea permis de conducere, iar un alt participant la incident a încercat să-l favorizeze.
Incidentul a avut loc pe 20 septembrie 2025, în jurul orei 15:10, când un bărbat de 47 de ani, din comuna Chiajna, județul Ilfov, a sesizat, prin S.N.U.A.U. 112, că a fost implicat într-un eveniment rutier în Dragalina. În urma impactului dintre cele două autoturisme au rezultat doar pagube materiale.
Inițial, din declarațiile celor implicați reieșea că la volanul unuia dintre vehicule s-ar fi aflat o tânără de 22 de ani, însă verificările polițiștilor au scos la iveală neconcordanțe privind modul de producere a accidentului.
În urma cercetărilor desfășurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, s-a stabilit că un tânăr de 26 de ani a fost, de fapt, cel care a condus autoturismul implicat, fără a deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. Totodată, bărbatul de 47 de ani ar fi oferit declarații menite să-l favorizeze pe tânăr, încercând să-l scape de răspundere penală.
Ca urmare, polițiștii au dispus urmărirea penală pentru:
-
Conducerea unui vehicul fără permis de conducere – în cazul tânărului de 26 de ani;
-
Favorizarea făptuitorului – în cazul bărbatului de 47 de ani.
Pe 7 octombrie 2025, ambii au fost reținuți pentru 24 de ore și introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași.
Cercetările continuă pentru stabilirea completă a circumstanțelor producerii evenimentului și a eventualei implicări a altor persoane.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
BUDEȘTI: CONSILIER LOCAL, LA ȘEDINȚĂ CU PISTOLUL LA BRÂU!
Horoscop Săptămânal: 10 -16 Octombrie 2025
Recomandare de carte – „Casa numelor” – Colm Toibin
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
