Știri
Dinei Petre: “DJ 302 este reabilitat de Consiliul Județean Călărași, nu de Primăria Belciugatele”
Consiliul Județean Călărași a început, de aproape 2 săptămâni, reabilitarea Drumului Județean 302 dintre localitatea Belciugatele și satul Măriuță. Un drum foarte greu de practicat, chiar dacă este folosit în special de utilaje agricole și mașinile te teren.
Drumul are o lungime de 6 kilometri, iar în trecut, drumul acesta era încadrat în drum agricol. Fostul primar Dinei a reușit să transforme drumul agricol în drum județean. Timp de mai mulți ani, fostul edil Dinei Petre a întreținut drum agricol prin depunerea periodică a mai multor straturi de piatră, care an de an era tasată și adusă la nivel. Acum, după an de zile, Consiliul Județean Călărași a preluat munca depusă de fostul primar și s-au început lucrările de asfaltare, care se întind pe mai multe luni.
COMPANIA DIMAR A CÂȘTIGAT LICITAȚIA PENTRU DRUMUL JUDEȚEAN 302
Contractul pentru realizarea lucrărilor a fost semnat în data de 3 august 2017, iar durata pentru implementarea acestuia se întinde pe doi ani. Proiectul poartă denumirea “Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene DJ 402 – tronson DN4 – Curcani – Măriuța- limita județului Ialomița – km 0+000 – 53+700 și DJ 302 DN3 – Belciugatele – Măriuța, limita județului Ialomița, km 0+000 – km 15+365”.
Fostul edil al localității Belciugatele, Dinei Petre, a făcut precizări importante privind procesul de reabilitare a drumului județean 302 care face legătura dintre localitatea Belciugatele și satul Drăgoești, sat aparținător localității cu același nume din județul Ialomița.
DJ 302, REABILITAT DE CONSILIUL JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI
Dinei Petre: “DJ 302 este un drum foarte important, care face legătura între satul de reședință Belciugatele și satul Măriuța. Cei care sunt nevoiți să ajungă în Belciugatele și care vin prin localitatea Fundulea ocolesc peste 30 de kilometri. Drumul care a intrat în reabilitare are o lungime de doar 6 km. În iarna anului 2012 am fost nevoit să intru cu snow-mobilul pe acel drum pentru aduce mâncare familiilor din satul Măriuța pentru că nu se putea circula altfel. Am făcut demersuri în fiecare mandat pentru a rezolva această problemă de o importanță deosebită. Primăria Belciugatele nu a putut face nimic, aceștia nefiind proprietari asupra drumului. Mă bucur de acestă lucrare care a început în localitatea Belciugatele. Pe această cale vreau să mulțumesc Consiliului Județean Călărași și președintelui instituției, Vasile Iliuță, care acordă sprijin de fiecare dată. Fondurile folosite la reabilitarea drumului județean provin din fonduri guvernamentale, adică bani din Guvernul PSD. În sfârșit au început să facă acest drum pe care l-am întreținut în mandatele mele de primar. Am turnat sute de tone de piatră, am dat un nivel și l-am făcut practicabil, atât cât s-a putut. Dumnezeu este alături de noi și iată cu ne-a ajutat. Perioada de finalizare a acestui obiectiv este de dou ani. Precizez faptul că acest drum nu este realizat de Primăria Belciugatele, niciodată nu poate fi făcut de administrația din comună, pentru că nu este proprietarul acestui drum. Drumul are “zestre”, iar constructorul are un avantaj în acest sens, lucrarea va fi de bună calitate. Mulțumesc domnului președinte al CJ Călărași, Vasile Iliuță pentru acest lucru bun pe care îl face. Drumul face legătura între Curcani și Măriuța, un drum direct asfaltat care ajunge direct în Oltenița.”
Vasile Iliuţă: „Prin contractul pe care îl semnăm astăzi arătăm încă o dată ca administrația județeană pe care o conduc nu oferă călărășenilor promisiuni și vorbe goale, ci fapte concrete pentru bunăstare! Nu vorbim de bani europeni, aducem bani europeni! Nu scriem proiecte, pe care se pune apoi praful prin sertare, ci realizăm proiecte pentru o viață mai bună! Investițiile în infrastructură reprezintă, pe lângă un indicator al vieții civilizate, o resursă vitală pentru atragerea de investiții în județ!” a spus Iliuţă care a continuat “Știu că vă doriți un județ cu o infrastructură rutieră la standarde europene, așa că multe din investițiile noastre țintesc acest deziderat. Ne dorim cu toții să circulăm pe drumuri mai bune și vom reuși! Împreună! Contractul pe care îl vedeți aici presupune modernizarea a două drumuri județene: DJ 402 și DJ 302. DJ 402 face legătura între Curcani și granița cu județul Ialomița, iar DJ 302, între Belciugatele și granița cu județul Ialomița. Vorbim despre peste 63 de kilometri de drum județean pe care se va turna asfalt, pe care vor fi marcaje rutiere, poduri și podețe și, foarte important, pe care vom construi 32 de stații de autobuz (4 statii pe – DJ 302 si 28 de staţii pe – DJ 402). Valoarea totală a contractului este de 90 de milioane de lei, pe care i-am atras prin POR, iar lucrările propriu – zise vor începe în aproximativ o lună, imediat după ce vom emite ordinul de execuție.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi
Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.
Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.
Proiectele de pe ordinea de zi:
1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;
2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;
3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;
6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;
7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.
8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;
9. Diverse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
