Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Belciugatele: 20 de familii așteaptă să primească, de 10 ani, terenurile oferite de stat pentru ridicarea unei locuințe -VIDEO

Published

on

Din nou în localitatea Belciugatele. Fostul edil al localității, Dinei Petre, care are în total opt mandate de primar, adică 32 de ani de muncă în administrația publică, continuă să scoată la lumină abuzurile, probleme și situațiile pe care actuala administrație nu a reușit să le rezolve până la acest moment. Fostul edil este, chiar dacă la acest moment nu mai are nicio implicare în administrație, un om apreciat în localitate pe care a condus-o atâta vreme.

Locuitorii îl apreciază pe fostul primar ca pe un om gospodar, care s-a implicat și care a muncit mult pentru ca această localitate să prospere. Acum părerile sunt împărțite. Gurile rele din comună mai spun despre actualul primar Gurlui Mihai că n-ar fi făcut nimic bun pentru localitate. Ba mai mult, unii cetățeni din localitate spun că primarul este văzut foarte rar la față prin primărie. Iată că fostul primar Dinei Petre nu se lasă așa ușor doborât și încearcă din răsputeri să scoată la lumină toate lucrurile pe care acesta le consideră ilegale la nivel de administrație locală. Situația relatată mai jos este una pe care nu am mai întâlnit-o, o problemă cu iz penal, care persistă de multă vreme în satul Măriuța din comuna Belciugatele.

FOSTA SECURITATE DIN PORUMBUL CULTIVAT ILEGAL

Iată că acum, la sfârșit de an, fostul edil Dinei Petre descoperă o altă “afacere” pe care actualul primar Gurlui ar avea-o alături de alte persoane apropiate lui. Dinei susține că, implicat în această treabă ar fi și fratele primarului, viceprimarul Gurlui Gabriel (dovedit recent ca fost colaborator al Securității). Fostul edil pune accent pe latura penală când explică situația ce se petrece în localitatea pe care acesta a păstorit-o. Iar acum a rămas un simplu spectator la tot ce se întâmplă la nivelul administrației locale. Vrea să facă dreptate, să ajute cetățenii, chiar dacă s-a retras din administrație.

LOCURI DE CASĂ PENTRU TINERI, CULTIVATE CU PORUMB ȘI LUCERNĂ. DINEI ARE BĂNUIELI PRIVIND MAI MULTE INFRACȚIUNI

Dinei Petre: “Nu credeam că este posibil așa ceva! Am ajuns să fiu martorul la ceva ce nu credeam să văd vreodată. Știu că am dat, pe mandatul meu, mai multe locuri conform Legii 15/2003 care prevede sprijinul tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personala. Acum văd doar porumb plantat și mult tupeu din partea unuia care pretinde că reprezintă cetățenii acestei comune. Locurile au fost date la finele penultimului meu mandat de primar, adică prin anul 2007, dacă îmi amintesc exact. Au fost peste 20 de persoane care au beneficiat la momentul respectiv de această lege care îi încuraja să construiască un cămin. Este bătaie de joc ceea ce se întâmplă acum, aici. Mă uit cu groază și nu îmi vine să cred așa ceva… Oare ce spun acei oameni care dețin aceste terenuri. Ce părere or avea ? Cetățenii stau cu hârtiile în mână și nu pot intra în posesia pământului pentru casă pentru că este folosit de altcineva.

Advertisement

Treaba asta se întâmplă de câțiva ani de zile, nu de acum. Revenind la locuri de casă, suprafața totală acordată pentru cele nu mai puțin de 21 de locuri ar de aproximativ două hectare de pământ. Știu că o parte din acești beneficiari ai Legii 15/2003 sunt prin țară sau prin afară la muncă. Am discutat cu o parte din aceștia, cel puțin 7 -8  pot veni cu adeverințe ce au fost eliberate în anul când s-au dau terenurile pentru a demonstra că aceștia nu au nimic în prezent. Oamenii sunt supărați și nu au unde să stea.”– declara fostul primar din Belciugatele, Dinei Petre pentru calarasipress.ro

Jurnaliștii CĂLĂRAȘIPRESS.RO au încercat să îl contacteze telefonic pe actualul primar din Belciugatele Gurlui Mihai pentru un punct de vedere privind acuzațiile aduse,  însă fără a avea rezultate. Am decis să mergem pe teren pentru a documenta  la fața locului fenomenul din Belciugatele. Dinei Petre s-a oferit să ne însoțească și să ne pună în legătură cu o parte din persoanele care au dreptul legal la suprafețele de teren pe care le-au  primit (n.r. doar în hârtii) în anul 2008 de la administrația din Belciugatele.

Am reușit să discutăm cu o parte din persoanele care ar fi trebuit să aibă casă construită în acest moment. Oamenii se declară total nemulțumiți de faptul că actualul primar Gurlui nu a vrut să îi pună în posesia terenurilor primite conf. Legii 15/2003, aceștia spunând că Gurlui le-a motivat că documentele nu sunt valabile și nu au bază legală. Iar oamenii, de frică, din nesiguranță, nu au mai construit nimic. Doar unul dintre beneficiari a ridicat o parte din fundație, dar a demolat-o în cele din urmă din cauza insistențelor venite din diferite direcții.

PRIMARUL GURLUI MIHAI ARE O ALTĂ PĂRERE: CETĂȚENII AU REFUZAT SĂ CONSTRUIASCĂ LOCUINȚE

Pentru a prezenta acest subiect în spațiul public, am documentat problema din toate perspectivele. Primarul Gurlui are o poziție opusă față de declarațiile cetățenilor și fostului primar Dinei. Gurlui îi găsește vinovați pentru situație chiar pe beneficiarii suprafețelor de teren primit de la primăriei.

Întrebat de jurnaliști de ce s-a ajuns la această situație, primarul Gurlui răspunde: “Să-și facă case și acum. Problema este că ei nu vor să-și facă pe acolo. Știți de ce? Petru că au zis că sunt linii de înaltă tensiune și îi încurcă și nu vor să-și facă… Acesta este motivul pentru ei nu vor să-și facă. Plus că, nu au bani unii din ei să construiască, probabil. A venit vreunul dintre ei cu documentație să spună ‘Dom’le, vreau să mă apuc..’?

Advertisement

Am prezentat primarul Gurlui o parte din adeverințele și documentele eliberate în anul 2008 a terenurilor ce s-au dat în posesia mai multor beneficiari, iar primarul Gurlui comentează:

“Să-și facă case acolo, câte or vrea. Măcar să facă. M-ar bucura.”- Mihai Gurlui și-a exprimat dorința de a-i ajută pe beneficiari să intre în posesia suprafețelor de teren, apoi adaugă: “Nici măcar nu aș ține cont că au trecut atâția ani de când s-au dat aceste terenuri și nu s-a construit nimic pe ele. NU am nicio problemă în a le acorda sprijinul” – concluzionează actualul primar Gurlui Mihai

URMĂRIȚI ÎN REPORTAJUL VIDEO DE MAI JOS REACȚIILE ȘI OPINIILE OAMENILOR DIN BELCIUGATELE CARE AȘTEAPTĂ DE PESTE 10 ANI SĂ INTRE ÎN POSESIA TERENURILOR

POLIȚIA ȘI PROCURATURA A FOST SESIZATĂ

Fostul primar din Belciugatele a dorit să facă cunoscut faptul că, din cauza nenumăratelor situații grave pe care le-a identificat la nivel de administrație și activitate din localitate, a sesizat mai multe instituții abilitate care urmează să desfășoare cercetări și verificări privind situațiile relatate de acesta.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

on

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading