Știri
IGSU, după incidentul nuclear din nordul Rusiei: „Nu există niciun pericol radiologic pentru populație sau pentru mediu”
„Nu există niciun pericol radiologic pentru populație sau pentru mediu”, după incidentul nuclear din nordul Rusiei, din data de 8 august se arată într-un comunicat de presă comun al Inspectoratului pentru Situații de Urgenţă, Comisiei pentru Controlul Activităților Nucleare și Agenției pentru Protecția Mediului. Precizările vin după „informațiile apărute în spațiul public” privind prezența unui posibil nor radioactiv deasupra României.
„În ceea ce privește informațiile apărute în spațiul public, referitoare la posibila prezență a unui nor radioactiv deasupra României, Inspectoratul General pentru Situații de Urgenţă (IGSU), Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) și Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) aduc în atenția opiniei publice faptul că nu există date care să confirme sau să indice existența unor factori de risc radiologic pentru populația de pe teritoriul României sau mediu, care să impună luarea unor măsuri de răspuns”, spune IGSU, duminică, într-un comunicat de presă distribuit și de celelalte două autorități.
IGSU amintește că Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) realizează în permanență monitorizarea radioactivității mediului pe teritoriul României, prin Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM).
Potrivit sursei citate, nu au fost raportate modificări ale nivelului de radioactivitate a mediului nici la nivel internațional.
„În acest sens, ANPM împreună cu CNCAN informează că măsurătorile efectuate pe teritoriul României, în perioada 8 august până în prezent, indică faptul că, în momentul de față, în România nu există nicio modificare a fondului natural din punct de vedere a radioactivității mediului. De asemenea, precizăm că nici la nivel internațional nu au fost raportate modificări ale nivelului de radioactivitate a mediului”, se mai arată în comunicat.
Inspectoratul mai precizează: „CNCAN rămâne în contact permanent cu Centrul de Incidente și Urgenţe din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena și cu statele cu care România are încheiate tratate bilaterale în cadrul Convenției Internaționale de notificare rapidă în cazul urgenţelor radiologice și accidentelor nucleare.”
De asemenea, IGSU „menține permanent legătura cu partenerii noștri la nivel european” și că ANPM raportează datele rezultate în urma monitorizării radioactivității mediului efectuate la nivel național către platforma europeana EURDEP.
„La ora emiterii comunicatului, nivelul radiațiilor măsurate de către ANPM prin RNSRM se încadrează în limitele radioactivității mediului natural. CNCAN, ANPM împreună cu IGSU precizează că nu există niciun pericol radiologic pentru populație sau pentru mediu”, se subliniază în comunicat.
Înttre timp, au apărut noi detalii despre incidentul nuclear din nordul Rusiei, care amintesc tot mai mult de reacţia autorităţilor sovietice, după catastrofa de la Cernobîl.
Angajaţii spitalului la care au fost duşi răniţii susţin că nimeni nu i-a anunţat că aceştia erau iradiaţi. Nu au fost luate măsuri speciale de siguranţă, aşa că acum unul dintre medici a aflat că a fost contaminat. 60 de cadre medicale au acceptat să meargă la Moscova pentru a fi supuse unor teste. Oamenii spun că FSB a distrus dovezile legate de incidentul nuclear şi că i-a pus să semneze contracte de confidenţialitate.
Cinci oameni au murit pe 8 august, în explozia unei rachete cu încărcătură nucleară. Abia la cinci zile de la acel moment, autorităţile au recunoscut că nivelul radioactiv din regiune a depășit de 16 ori limitele recomandate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Drumul județean DJ 311, între Arțari și Nicolae Bălcescu, este finalizat. CJ Călărași actualizează devizul general și indicatorii tehnico-economici pentru etapa finală
Consiliul Județean Călărași va supune votului, în ședința ordinară din 31 iulie 2025, un proiect de hotărâre ce vizează actualizarea devizului general și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Modernizarea drumului județean DJ 311, Arțari km 0+000 – Nicolae Bălcescu km 17+650”. Investiția este finanțată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și a ajuns în faza de finalizare.
Potrivit documentației tehnice, lucrările de modernizare s-au încheiat, fiind executate de Asocierea MEGA EDIL SRL – DIMAR SRL – SPC ELITE CONSULTING SRL, în baza contractului semnat în 2022. Pe traseul de aproape 16 kilometri au fost realizate intervenții majore asupra infrastructurii rutiere, cu impact direct asupra mobilității și dezvoltării zonei.
Valoarea totală actualizată a investiției este de 111.571.214,78 lei (inclusiv TVA), din care lucrările de construcții și montaj însumează peste 104,9 milioane lei. Cofinanțarea din bugetul județean este de 1.202.275,44 lei, reprezentând cheltuieli neeligibile în cadrul programului guvernamental.
Actualizarea este necesară pentru încheierea procesului administrativ și întocmirea documentației finale, în vederea depunerii cererii de suplimentare a contractului de finanțare. Totodată, aceasta reflectă cheltuielile rezultate din aplicarea clauzelor de ajustare a prețurilor, prevăzute de legislația specifică în vigoare.
„Finalizarea acestui obiectiv de infrastructură reprezintă un pas important pentru conectivitatea și dezvoltarea economică a zonei. Ne asigurăm că toate procedurile sunt încheiate corect și transparent, în conformitate cu normele în vigoare”, a declarat președintele CJ Călărași, ec. Vasile Iliuță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Promovări în aparatul Bibliotecii Județene „Alexandru Odobescu”. CJ Călărași va decide modificarea Statului de funcții al instituției
Consiliul Județean Călărași va analiza, în cadrul ședinței ordinare de joi, 31 iulie 2025, un proiect de hotărâre care vizează modificarea Statului de funcții al aparatului de specialitate al Bibliotecii Județene „Alexandru Odobescu” din municipiu.
Proiectul prevede transformarea a două posturi de execuție, ca urmare a promovării personalului contractual în grad profesional superior:
-
un post de referent de specialitate, gradul II, va fi transformat în referent de specialitate, gradul I, în cadrul Compartimentului Resurse Umane;
-
un alt post similar, din cadrul Compartimentului Financiar-Contabil, va fi de asemenea promovat la gradul I.
Potrivit documentelor oficiale, măsura vine în sprijinul dezvoltării carierei personalului din cadrul instituției și urmărește îmbunătățirea activității generale a bibliotecii. Aceasta se dezvoltă constant ca un centru cultural multifuncțional, cu activități educative, instructiv-formative și sociale, adresate întregii comunități.
„Este un pas firesc în parcursul profesional al angajaților, în acord cu reglementările legale și cu necesitățile instituției. O bibliotecă modernă are nevoie nu doar de fond de carte actualizat, ci și de resurse umane bine pregătite și motivate”, se arată în referatul de aprobare semnat de președintele CJ, ec. Vasile Iliuță.
Proiectul a primit avize favorabile din partea comisiilor de specialitate ale Consiliului Județean și urmează să fie supus votului în plen.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Păianjenul săritor (familia Salticidae) este una dintre cele mai fascinante specii de păianjeni, cunoscută pentru agilitatea sa impresionantă și vederea excepțională. Cu peste 6.000 de specii descrise, acești păianjeni sunt răspândiți în întreaga lume, de la pădurile tropicale până la zonele temperate.
Caracteristici fizice
Păianjenii săritori sunt de obicei mici, cu lungimi ale corpului variind între 2 și 22 mm. Au un aspect distinct, cu corp compact, picioare scurte și robuste, și ochi mari, bine dezvoltați. Cei opt ochi, în special perechea frontală mare, le oferă o vedere stereoscopică excelentă, comparabilă cu cea a prădătorilor mari. Această acuitate vizuală îi ajută să detecteze prada de la distanță și să execute sărituri precise.
Comportament și vânătoare
Spre deosebire de alți păianjeni, care folosesc plase pentru a captura prada, păianjenii săritori sunt vânători activi. Ei urmăresc și sar asupra prăzii, folosind un fir de mătase ca „linie de siguranță” pentru a se ancora în caz de cădere. Săriturile lor pot acoperi de până la 50 de ori lungimea propriului corp, o performanță remarcabilă. Prada lor constă în principal din insecte mici, dar pot ataca și păianjeni mai mici.
Inteligență și curiozitate
Păianjenii săritori sunt renumiți pentru comportamentul lor aparent „inteligent”. Studiile au arătat că pot planifica trasee complexe pentru a ajunge la pradă și chiar pot învăța din experiențe. Sunt curioși, observând adesea mediul înconjurător și interacționând cu obiecte noi. Unele specii, precum Portia, demonstrează tactici de vânătoare sofisticate, mimând prada sau folosind strategii de ambuscadă.
Ritualuri de împerechere
Masculii păianjenilor săritori sunt celebri pentru dansurile lor elaborate de curtare. Ei folosesc culori vibrante și mișcări ritmice pentru a atrage femelele. Dacă dansul nu este pe placul femelei, aceasta poate respinge masculul sau, în cazuri extreme, îl poate ataca. Culorile lor strălucitoare, datorate solzilor iridescenți, joacă un rol important în aceste ritualuri.
Habitat și adaptabilitate
Păianjenii săritori se adaptează la o varietate de medii, de la frunzișul pădurilor până la crăpăturile din mediul urban. Unele specii, cum ar fi Salticus scenicus, sunt frecvent întâlnite pe pereții caselor sau pe garduri. Ei preferă zonele însorite, unde vederea lor excelentă poate fi utilizată la maximum.
Interes științific și cultural
Datorită aspectului lor adorabil și comportamentului captivant, păianjenii săritori sunt populari în cultura modernă, fiind adesea fotografiați sau ținuți ca animale de companie. Cercetările asupra lor contribuie la înțelegerea evoluției vederii și a comportamentului complex în regnul animal.
În concluzie, păianjenul săritor este o creatură mică, dar uimitoare, care combină agilitatea, inteligența și frumusețea într-un pachet minuscul. Cu ochii lor mari și personalitatea curioasă, acești păianjeni continuă să fascineze atât oamenii de știință, cât și pasionații de natură.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Investitori interesați de deschiderea unei fabrici la Călărași. Tehnologie inovatoare în construcții, prezentată președintelui CJ Vasile Iliuță
Consultații oftalmologice gratuite pentru locuitorii comunei Grădiștea, oferite de primărie
Drumul județean DJ 311, între Arțari și Nicolae Bălcescu, este finalizat. CJ Călărași actualizează devizul general și indicatorii tehnico-economici pentru etapa finală
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
