Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 21°C | Anul XI Nr. 528

Știri

Câteva lucruri pe care nu le știai despre Imnul României

Published

on

Ziua imnului național al României se sărbătorește anual pe 29 iulie. Iată câteva lucruri pe care nu le știai despre Imnul României.

Pe 29 iulie, românii sărbătoresc  Ziua imnului naţional al României – “Deşteaptă-te române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848. La 29 iulie 1848, imnul a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Prin Legea nr. 99/1998, Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998. Legea prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.

Advertisement

În timpul regimului comunist, ”Deşteaptă-te române!” a fost interzis timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. 

Lucruri pe care nu le știai despre imnul României

1.Poezia ce stă la baza imnului a fost scrisa in contextul evenimentelor de la Blaj, din 3/15 mai 1848. Potrivit Enciclopediei Romaniei, dupa ce a auzit „Din sanul maicii mele”, o romanta publicata pentru prima data in august 1832, Muresanu s-a intors foarte agitat acasa – dupa cum isi amintea sotia sa – si a scris toata noaptea. Duminica urmatoare, a fost cantata pentru prima data, de fata cu alti intelectuali, pe melodia interpretata de Gheorghe Ucenescu.

2. Poemul a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei.

3. Potrivit unei alte ipoteze, melodia era, de fapt, un cantec religios, intitulat „Din sanul maicii mele”, iar George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Pann, ar fi fost cel care ar fi intonat-o la cererea poetului care cauta o melodie pentru versurile sale.

4. Exista o intreaga controversa cu prvire la autorul de drept al melodiei. Desi Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, melodia pe care Andrei Muresanu a pus versurile avea o larga circulatie in epoca. Asa se face ca, nu Anton Pann este cel care a scris acest cantec.

Advertisement

5. Prima inregistrare a melodiei a fost facuta in 1900 in SUA, interpretata de Alexandru Pascu. In 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucuresti reunita cu fanfara Regimentului Stefan cel Mare din Iasi au realizat prima inregistrare instrumentala.

6. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cantata, dar fara versurile originale.

7. Pentru o scurta perioada, „Desteapta-te Romane” a fost si imnul national al Republicii Democratice Moldovenesti (1917 – 1918) si al Republicii Moldova (1991 – 1994). A fost inlocuit in 1994 cu „Limba noastra”.

Sursa: A1.ro


Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Bordea și Cortea aduc la Călărași show-ul de stand-up „Nimic subtil”

Published

on

Călărășenii au parte de o seară de umor autentic! Joi, 2 octombrie 2025, de la ora 20:00, pe scena Sălii „Barbu Știrbei” a Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași, vor urca doi dintre cei mai îndrăgiți comici ai momentului: Cătălin Bordea și Nelu Cortea.

Cei doi artiști vin în fața publicului cu cel mai nou show de stand-up comedy al lor, intitulat sugestiv „Nimic subtil”, o experiență care promite energie, glume savuroase și multă bună dispoziție.

Accesul publicului se va face începând cu ora 19:00, iar spectacolul va începe la ora 20:00 fix.

👉 Evenimentul este organizat de Centrul de Cultură și Creație Călărași, care aduce constant pe scena locală spectacole și producții culturale de top, oferind publicului ocazia să se bucure de show-uri la nivel național chiar la Călărași.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Bursa Locurilor de Muncă pentru absolvenții promoției 2025, organizată la Călărași și Oltenița

Published

on

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași anunță organizarea Bursei Locurilor de Muncă pentru absolvenții promoției 2025, un eveniment dedicat sprijinirii tinerilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

📅 Data: vineri, 10 octombrie 2025
Ora: 10:00
📍 Locații:

  • sediul AJOFM Călărași, Str. 13 Decembrie nr. 12

  • Agenția Locală Oltenița, Str. Argeșului nr. 111

Evenimentul se adresează absolvenților promoției 2025, dar și tuturor persoanelor care își caută un loc de muncă sau doresc să își reorienteze cariera. De asemenea, angajatorii sunt invitați să participe pentru a-și prezenta ofertele și a intra în dialog direct cu potențialii candidați.

Pe lângă oportunitățile de angajare, bursa va include și sesiuni de consiliere profesională, precum și sprijin pentru redactarea CV-ului.

Advertisement

„Scopul evenimentului este integrarea tinerilor absolvenți pe piața muncii și facilitarea legăturii directe dintre angajatori și cei aflați în căutarea unui loc de muncă”, transmit reprezentanții AJOFM Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

2002 – Tragedia din Taiwan: Catastrofa zborului China Airlines 611

Published

on

Pe 25 mai 2002, cerul senin deasupra Strâmtorii Taiwan a fost sfâșiat de un uragan de metal și durere. Zborul China Airlines 611, un Boeing 747-209B cu însemnele companiei taiwaneze, decola liniștit de pe Aeroportul Internațional Chiang Kai-shek din Taoyuan, îndreptându-se spre Hong Kong. La bord se aflau 225 de suflete – pasageri obișnuiți, familii în vacanță, oameni de afaceri grăbiți spre destinații îndepărtate. Cursa, cunoscută ca “Ruta de Aur” datorită traficului intens, părea o banală traversare de o oră. Nimeni nu bănuia că, la doar 20 de minute după decolare, la o altitudine de peste 9.000 de metri, avionul avea să se dezintegreze în aer ca o jucărie spartă.

Totul a început cu un zgomot surd, perceput ca un tunet îndepărtat de către controlorii de trafic aerian. Radarul a detectat brusc dispariția semnalului – avionul nu a mai răspuns la apeluri, nu a transmis semnale de distress. În doar secunde, fuselajul a cedat sub presiunea acumulată a anilor, provocând o decompresie explozivă. Bucăți uriașe de aeronavă – aripi, coadă, fuzelaj – s-au împrăștiat ca niște confetti mortale peste apele liniștite ale Strâmtorii, la aproximativ 43 de kilometri nord-est de insulele Penghu. Martorii de pe insulă au raportat un nor uriaș de fum și resturi plutind pe valuri, în timp ce navele de pescuit din zonă au fost primele care au observat dezastrul.

Investigația ulterioară, condusă de Consiliul de Siguranță Aviației din Taiwan, a dezvăluit o eroare fatală din trecut: în 1980, la doar un an după intrarea în serviciu a avionului (livrarea din 1979), un incident de “tailstrike” – lovirea cozii de pistă în timpul unei aterizări greșite – a deteriorat secțiunea inferioară a fuselajului. Reparația efectuată atunci a fost superficială și incorectă: sudurile au fost executate defectuos, lăsând zgârieturi profunde în metal și expunând structura la coroziune. De-a lungul a peste 64.000 de ore de zbor, ciclurile repetate de presurizare și depresurizare au agravat fisurile invizibile, transformându-le într-o crăpătură gigantică de peste 1,8 metri. Exact 22 de ani mai târziu, pe aceeași dată cu reparația defectuoasă, slăbiciunea structurală a cedat complet.

Ironia sorții a fost crudă: acel Boeing 747 era programat să fie ultimul zbor sub pavilionul China Airlines, urmând să fie vândut către Orient Thai Airlines pentru 1,45 milioane de dolari. Contractul a fost anulat în haosul imediat următor. Debrisurile au fost recuperate din adâncuri cu greu, iar autopsiile au confirmat că pasagerii nu au avut timp să conștientizeze tragedia – decompresia rapidă a provocat o pierdere instantanee a conștienței. Printre victime s-au numărat cetățeni taiwanezi, chinezi continentali și străini, lăsând în urmă un val de doliu care a zguduit Asia.

Advertisement

Această catastrofă nu a fost izolată; amintea de dezastrul Japan Airlines Flight 123 din 1985, unde o reparație similară defectuoasă a cauzat 520 de morți. China Airlines, deja marcată de nouă accidente fatale între 1970 și 2002, a suferit un stigmat greu, dar tragedia a accelerat reforme globale în aviație. Inspecțiile pentru aeronave “îmbătrânite” au devenit mai stricte, programele de prevenire a coroziunii – obligatorii, iar Boeing a revizuit protocoalele de reparații. Un avertisment sumbru că, în cer, o eroare uitată poate costa sute de vieți, amintindu-ne că siguranța zborului se clădește pe vigilență eternă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading