Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 548

Știri

Ministrul sănătății Sorina Pintea va trimite pacienți sub acoperire pentru a depista spăgarii din spitale

Published

on

Ministrul Sãnãtãţii, Sorina Pintea, a anunţat cã va trimite în spitale pacienţi sub acoperire pentru a depista cadrele medicale care iau şpagi de la bolnavi. Aceasta susţine cã a primit nenumãrate plângeri de la oameni care spun cã dau în continuare bani pentru serviciile medicale prestate în unitãţile sanitare.

Salariile foarte mari pe care le iau medicii, dar şi asistentele nu au reuşit sã diminueze în niciun fel fenomenul şpãgilor. Ministrul Sãnãtãţii, Sorina Pintea, ne spune cã, odatã cu majorãrile semnificative ale veniturilor cadrelor medicale, banii daţi de pacienţi doctorilor sau asistentelor “nu se mai numesc plãţi informale, ci pur şi simplu şpãgi”. Ministrul ne mai spune cã bolnavii sunt nemulţumiţi cã trebuie sã plãteascã şi recunosc cã au dat bani, în schimb nu vor sã facã plângeri oficiale. Explicaţia este aceea cã oamenii se tem cã, pe viitor, medicii nu o sã-i mai trateze dacã fac astfel de denunţuri. “Luarea de mitã este pedepsitã, pentru cã vorbim de mitã în acest moment. Important este sã conştientizãm pacienţii sã nu mai dea bani şi, dacã li se cer, sã spunã. În chestionarul de feedback spun cã li s-au pretins sume de bani, iar când îi întrebãm dacã vor sã facem plângere mai departe, spun nu. Evident, se tem sã facã acest lucru. În consecinţã, în perioada urmãtoare, vom trimite pacienţi care, sub acoperire, vor verifica dacã fenomenul şpãgii în spitale s-a diminuat sau încã existã. Pentru cã sunt semnale, din ceea ce avem noi, analizând chestionarele de feedback, cã acest fenomen nu a scãzut, cã încã afecteazã nivelul de satisfacţie a pacientului, prin urmare, va trebui sã luãm mãsuri. Pacientul este obişnuit sã meargã la doctor cu atenţii, având senzaţia cã dacã nu dã sau cineva nu primeşte, actul medical pe care îl solicitã nu va fi cel de calitatea pe care şi-o doreşte. Pacientul trebuie sã înţeleagã cã medicii au salarii mari în acest moment şi cã nu este nevoie sã le suplimenteze cu aceste şpăgi”, ne-a declarat Sorina Pintea, ministrul Sãnãtãţii.

Afişe anticorupţie

În scurt timp, la intrarea în spitale, pe pereţii acestuia, dar şi pe uşile cabinetelor medicale vor apărea afişe împotriva mitei, ne spune ministrul Sorina Pintea. Totodatã, chestionarele de feedback, completate pânã acum doar de bolnavii internaţi la Fundeni, vor fi extinse la nivelul tuturor spitalelor din ţarã. “Avem un termen limitã de aplicare a unei strategii anticorupţie în sãnãtate. A început prin acele chestionare, doar cã au fost foarte multe discuţii. Vom continua însã pe toate spitalele şi vom impune şi obligativitatea afişelor anti-şpagã”, ne-a mai precizat ministrul Sãnãtãţii. Chestionarul de feedback conţine întrebãri legate de calitatea serviciilor medicale, de modul în care pacientul a fost tratat de cãtre medici, asistente şi infirmiere, de condiţiile din spitale, precum şi de plata medicamentelor şi a materialelor sanitare. Totodatã, în formular pacienţii sunt întrebaţi dacã au dat bani cadrelor medicale şi dacã au fost determinaţi, într-un fel sau altul, sã dea bani.

Advertisement

Sursa: www.national.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Elevii Liceului Agricol „Sandu Aldea”, în vizită educativă la bibliotecă și Palatul Socio-Cultural

Published

on

Biblioteca Județeană “Alexandru Odobescu” a găzduit recent o activitate educativă dedicată elevilor de la Liceul Agricol „Sandu Aldea”, desfășurată cu sprijinul profesorului Mirela Enache, a cărei implicare a contribuit la buna organizare a întâlnirii.

În cadrul vizitei, elevii au avut ocazia să descopere serviciile oferite de bibliotecă, să afle mai multe despre posibilitățile de implicare în activități culturale și educative și să participe la o lecție interactivă despre protecția mediului. Discuțiile s-au axat pe rolul fiecăruia în conservarea naturii și pe importanța implicării tinerei generații în protejarea mediului înconjurător.

Totodată, reprezentanții bibliotecii și elevii au discutat despre viitoare proiecte și activități comune, menite să consolideze legătura dintre instituțiile de cultură și mediul educațional.

După activitatea desfășurată la bibliotecă, elevii au vizitat Palatul Socio-Cultural, unde le-au fost prezentate spațiile recent inaugurate. Această etapă a completat experiența printr-o perspectivă mai amplă asupra ofertei culturale și educative din comunitate.

Advertisement



Organizatorii consideră că astfel de inițiative contribuie la apropierea tinerilor de educație, lectură și cultură, oferindu-le contexte moderne de învățare și dialog.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Foc și sânge în ținuturile Bosniei – Ultima campanie a lui Vlad Țepeș

Published

on

Anul 1476 a fost pentru Vlad Țepeș un timp al întoarcerii în luptă, al speranței și al sfârșitului apropiat. După ani de pribegie, alianțe schimbătoare și încercări de a-și recâștiga tronul, domnul Țării Românești a fost chemat din nou la arme. De data aceasta, teatrul confruntării nu era doar în Valahia, ci și în ținuturile Bosniei, unde Imperiul Otoman își întinsese dominația, iar rezistența locală era zdrobită cu o cruzime rece.

În vara acelui an, forțele creștine conduse de regele Ungariei și de Ștefan cel Mare au pornit o campanie amplă împotriva otomanilor din Bosnia. Vlad Țepeș, repus pentru scurt timp în fruntea oștilor sale, a fost chemat să participe la această expediție. Pentru el, era o ocazie de a-și dovedi din nou loialitatea față de aliați și de a-și reafirma reputația de conducător neînduplecat.

În satele bosniace aflate sub administrație otomană, rezistența era slabă, dar ura mocnea. Trupele lui Țepeș au pătruns în zone unde populația locală era forțată să plătească biruri grele și să trimită tineri în oastea sultanului. În fața lor, garnizoane mici, formate din soldați otomani și colaboratori locali, încercau să mențină ordinea. Când au întâlnit opoziție, oamenii lui Vlad au răspuns cu aceeași metodă care îl făcuse temut în toată Peninsula Balcanică: pedeapsa exemplară.

Cronicile vremii vorbesc despre sate arse, despre prizonieri executați fără ezitare și despre o atmosferă de teroare menită să zdruncine controlul otoman. În câteva zile, regiuni întregi au fost curățate de garnizoane, iar drumul oștilor creștine s-a deschis spre cetăți mai mari. Pentru Vlad, această campanie a fost o continuare firească a luptei sale împotriva Imperiului Otoman, dar și o ultimă dovadă a felului în care înțelegea războiul: rapid, necruțător, fără loc pentru slăbiciune.

Masacrul din Bosnia, deși rar amintit, a fost un episod care a lăsat urme adânci. Localnicii, prinși între două puteri, au suferit cel mai mult. Unii au văzut în oastea lui Țepeș o eliberare, alții doar o altă furtună de foc. În spatele acestor evenimente se ascundea însă o realitate mai dureroasă: lumea balcanică era sfâșiată între imperii, iar fiecare campanie aducea noi valuri de sânge.

La scurt timp după această expediție, Vlad Țepeș avea să se întoarcă în Țara Românească, unde își va găsi sfârșitul într-o ambuscadă. Campania din Bosnia rămâne astfel unul dintre ultimele sale acte militare, o umbră de foc înaintea dispariției sale misterioase.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Hristu Zuba – tânărul aromân care a sfidat Securitatea în iarna lui 1952

Published

on

În urmă cu doar șaptezeci și patru de ani, în dimineața rece de 2 februarie 1952, Dobrogea trăia una dintre acele clipe care aveau să rămână ascunse decenii întregi în dosarele Securității. La Ceamurlia de Sus, un sat aromân din județul Tulcea, tânărul Hristu Zuba era ridicat de agenții regimului. Avea o poziție aparent impecabilă: secretar al organizației locale a Uniunii Tineretului Comunist. Pentru Securitate, însă, tocmai această poziție îl făcea suspect.

Nicolae Popa, unul dintre anchetatorii cunoscuți pentru brutalitatea sa, aflase că Hristu nu era ceea ce părea. În spatele loialității afișate față de structurile comuniste, tânărul sprijinea, cu discreție și risc uriaș, gruparea de rezistență armată condusă de Nicolae Fudulea. Participa la întâlniri, transmitea informații, oferea sprijin logistic și, mai ales, păstra tăcerea acolo unde alții ar fi cedat.

Arestarea lui a fost urmată de zile întregi de tortură. Securitatea voia un singur lucru: locul unde se ascundea Fudulea, liderul care reușise să țină piept autorităților și să mențină vie speranța unei Dobroge neînfrânte. Hristu Zuba a fost bătut, umilit, amenințat, dar nu a rostit numele sau ascunzătoarea celui pe care îl considera un simbol al demnității.

Tăcerea lui a salvat vieți. Curajul lui a devenit, în timp, o mărturie despre rezistența nevăzută a unor oameni simpli, care au ales să nu se plece în fața fricii. Într-o epocă în care teroarea era lege, un tânăr aromân dintr-un sat dobrogean a demonstrat că demnitatea poate fi mai puternică decât orice instrument al represiunii.

Povestea lui Hristu Zuba nu este doar un episod din istoria rezistenței anticomuniste, ci o lecție despre loialitate, sacrificiu și puterea de a rămâne om atunci când totul în jur îți cere să renunți.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading