Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 34°C | Anul XI Nr. 524

La zi

Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași Valentin Barbu – despre proiectul Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice – Sipoca 452/MySmis nr. 118879

Published

on

Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași Barbu Valentin, persoană desemnată cu funcție de conducere în cadrul instituției publice ne-a acordat un interviu cu privire la modul în care s-a desfășurat proiectul ce a vizat formarea profesională a funcționarilor publici din cadrul unității administrative, consilieri juduețeni, vicepreședinți și președinte al CJ.

1. Ce părere aveţi despre tematica abordată în cadrul programului de formare în domeniul eticii şi integrităţii, la care aţi participat?

În cadrul training-ului, la care am participat, au fost abordate conceptele de etică, integritate și anticorupție.

Obiectivele urmărite s-au pliat pe nevoile noastre, ale grupului țintă, format din consilieri județeni și demnitari, şi în paralel și din personal de conducere și execuție din cadrul Consiliului Județean Călărași.

Advertisement

Pentru prima categorie, consilieri judeţeni şi demnitari şi mai ales pentru cei implicaţi în managementul organizaţiei s-a pus accentul pe modalitatea de implementare a codului de conduită etică, pe furnizarea instrumentelor etice necesare pentru a putea judeca moral sistematic şi independent eventuale cazuri de corupţie, și, nu în ultimul rând, pe dobândirea de noi tehnici de creare şi îmbunătăţire a climatului etic al instituţiei.

Pentru  cea de-a doua categorie, accentul s-a pus pe înțelegerea noţiunilor etice de bază, dar și pe semnificaţia prevederilor codului etic al instituției.

Participanții la programele de instruire, organizate prin proiect, au fost sprijiniți să identifice problemele cu care se confruntă instituţia din punct de vedere etic, inclusiv prin identificarea, discutarea şi rezolvarea cazurilor morale reale întâlnite în activitatea profesională.

De asemenea, ni s-au oferit instrumente care să ne sprijine să înţelegem procesele de decizie etică şi să contribuim la acestea prin întărirea capacității de reflecţie etică a fiecăruia dintre cei implicaţi.

Scopul final al acestui program de instruire a fost acela de a dobândi capacitatea de a ne aduce aportul la întărirea climatului etic și moral în cadrul instituției.

Advertisement

Se cunoaște faptul că în cadrul oricărei organizații de succes, cultura organizaţională este cea care orientează în mod hotărâtor comportamentul angajaţilor prin norme specifice organizaţiei.

În acest sens, ne vom preocupa de crearea unei culturi etice a Consiliului Judeţean Călăraşi prin  acceptarea ideii că nu este suficientă morala personală pentru a avea o organizaţie integră şi asta deoarece o cultură morală a instituţiei trebuie să existe şi să stimuleze comportamentul moral al fiecărui angajat în parte.

De asemenea, am deprins faptul că dezbaterea etică e importantă şi e poate singura cale prin care problemele morale pot fi conştientizate şi rezolvate, că etica instituţională poate fi învăţată la orice vârstă şi că redactarea  unui  cod  de etică nu  rezolvă  problemele de comportament neetic.  

De aceea, problema corupţiei a fost de la început situată în centrul agendei noastre de lucru, iar prin implicarea Consiliului Județean Călărași într-un proiect dedicat rezolvării acestei problematici, am arătat precuparea noastră vizavi de creșterea transparenței actului administrativ prin furnizarea unor servicii de cea mai bună calitate, cetățenilor. Ultimii ani au fost marcaţi de o atenţie din ce în ce mai crescută, acordată fenomenului de corupție și eradicarea lui la nivel insituţional.

2.  Care este opinia dvs. în legătură cu prestaţia formatorului?

Advertisement

Prestaţia formatorului a fost una foarte bună, pe măsura aşteptărilor. Abordarea informaţiilor a fost facilă şi uşor asimilabilă. Vorbim de specialişti în acest domeniu, care au înţeles că coroborarea informaţiilor teorertice cu cele practice sunt calea pentru o fundamentare eficientă a informaţiilor furnozate, astfel încât fiecare participant să dobândească cunoştinţe în acest domeniu de actualitate şi contribuie, personal, la furnizarea unui comportament integru şi moral, deoarece fiecare dintre noi reprezentăm interfaţa Consiliului Judeţean Călăraşi în relaţia cu cetăţenii şi în relaţiile de serviciu.

3. În continuarea demersurilor privind formarea, întreprindeţi la nivel instituţional vreo acţiune menită a veni în sprijinul alinieii Consiliului Judeţean Călăraşi la Strategia Naţională Anticorupţie?

Cu siguranţă, da. Încă de la început am fost informat că prin implementarea acestui proiect s-a realizat o analiză, la nivel instituţional, în urma căreia au fost identificate o serie de vulnerabilităţi, care vor fi corectate în următoarea perioadă, astfel încât instituţia să atingă ţintele propuse de Stategia Naţională Anticorupţie.

Această analiză a scos în evidenţă faptul că la nivelul instituţiei nu a fost elaborate Planul de integritate al Consiliului Judeţean Călăraşi, document prevăzut a fi elaborat în cazul autorităţilor publice, prin Strategia Națională Anticorupție.

Acest document stabileşte obiective clare în ceea ce privește acţiunile realizate în cadrul instituţiei, dar şi măsurile care trebuiesc întreprinse, indicatorii de performanță, riscurile, sursele de verificare, termenenele de realizare şi responabilii.

Advertisement

Continuăm, cu paşi mici, dar hotărâţi, un proces de îmbunătăţire a imaginii Consiliului Judeţean Călăraşi la nivel de percepţie a cetăţenilor, prin asigurarea unor servicii transparente cu grad înalt de profesionalism şi nu în ultimul rând bazate pe comportamente etice şi morale de netăgăduit.

Peste tot, lupta pentru combaterea corupţiei a devenit o problemă serioasă, cu atât mai mult cu cât fenomenul se poate extinde foarte rapid, devenind un stil de viaţă, o mentalitate întărită prin comportamente neetice, un labirint din care este mult mai greu să ieşi. Prevenţia este direcţia pe care Consiliul Judeţean Călăraşi o urmează pentru menţinerea, sub control, a situaţiei, deoarece depăşirea acestei bariere, la nivel individual fenomenul aduce atingere reputaţiei oamenilor care lucrează pentru instituţie, poate atrage răspunderea penală, nefiind o infracțiune banală.

Tocmai pentru că lipseau, în special, acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abţinerea de la acte de corupţie şi respectarea standardelor de integritate, soluția identificată prin acest proiect a fost aceea de a lua în calcul colaborarea cu societatea civilă materializată prin realizarea de acţiuni comune, proiecte în parteneriat, consultanţă reciprocă, schimburi de bune practici.

În această privinţă, în luna februarie 2019 a fost aprobat în şedinţa Consiliului Judeţean proiectul de hotărâre privind aprobarea Acordul de parteneriat între Judeţul Călăraşi Asociaţia Transparency International, Asociaţia Pro Democraţia şi societatea Academică din România, toate din Bucureşti, cu activităţi în domeniul anticorupţiei.

Urmare a acestui demers, la nivelul Consiliului Judeţean Călăraşi a fost înfiinţat un Grup de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei, care va funcţiona având ca principal scop analiza, evaluarea şi monitorizarea activităţilor în domeniul SNA 2016-2020.

Advertisement

S-a plecat de la premiza că ONG-urile constituie o componentă esenţială a participării într-o societate deschisă şi democratică, actionând în interesul cetăţenilor cu  deschidere, responsabilizare, claritate şi responsabilitate de ambele părţi.

Acest grup se întâlneşte la Bucureşti, o dată pe lună şi beneficiază de un cadru organizatoric şi metodologic bine pus la punct, în care sunt specifice împărtirea responsabilităţilor în fiecare etapă de funcţionare a parteneriatului.

Obiectivul nostru rămâne încurajarea integrităţii şi prevenirii corupţiei care este una dintre funcţiile managementului, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat.

4. Care este elementul de noutate care v-a atras atenţia?

            Elementul de noutate ţine de managemetul integrităţii prin implementarea unor standarde de integritate, coduri clare de conduită şi sisteme de gestionare a comportamentelor neetice la nivel instituțional.

Advertisement

Dacă vreţi părerea mea, comportamentul corupt intră în contradicţie cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu într-o manieră imparţială şi corectă şi aduce atingere reputaţiei serviciului public. Distruge încrederea în imparţialitatea şi obiectivitatea administraţiei publice şi, prin urmare, baza pentru a trăi împreună ca o comunitate transparentă şi corectă.

Din acest motiv, fiecare angajat are sarcina de a acţiona într-un mod care să ofere un exemplu pentru colegi, manageri şi public. Corupţia poate fi prevenită şi combătută numai în cazul în care toată lumea îşi asumă responsabilitatea şi toţi au ca obiectiv comun un loc de muncă fără corupţie. Acest lucru înseamnă ca terţii să nu aibă au nicio posibilitate de influenţare necinstită în procesul de luare a deciziilor.       Aceasta presupune, de asemenea, că, în situaţii de genul, nu ar trebui să se acopere colegii corupţi dintr-un sentiment greşit de solidaritate sau loialitate. Toată lumea este obligată să participe la descoperirea activităţilor ilegale şi trebuie să contribuie la formarea unei imagini instituţionale pozitive.

Daca ne raportăm la Strategia Naţională Anticorupţie, soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a  problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Această atitudine trebuie să depăşească nivelul asumării declarative a principiului „toleranţei zero” şi să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie.

Cazuri de corupţie, conflicte de interese, incompatibilitate sau de încălcare a codului de conduită nu au fost raportate la nivelul Consiliului Judeţean Călăraşi, dar  dacă s-ar întâmpla, acest lucru ne-ar permite să propunem ajustări la nivel instituţional, astfel încât acestea să fie stopate din faşă, deoarece astfel de cazuri nu ar reprezenta probleme individuale, izolate, ale unei anumite persoane, ci probleme realede management.

Pentru noi, managementul prevenirii corupţiei nu este un scop în sine, ci are rolul de a asigura buna funcţionare a Consiliului Judeţean Călăraşi, îndeplinirea mandatului său, creşterea calităţii serviciilor publice, precum și creşterea încrederii beneficiarilor serviciilor publice în instituţia publică.

Advertisement

Viziunea noastră de management o legăm, întotdeauna, de realitatea administrativă. Personalul nostru se confruntă zilnic cu un număr vast de cereri din partea beneficiarilor, reglementări, metodologii, proceduri, reguli, formulare ce trebuie avute în vedere şi poate avea tendinţa de a trata măsurile de prevenire a corupţiei drept un set suplimentar de acte ce trebuie realizate. Modalitatea în care regulile se aplică situaţiilor reale trebuie să reconfirme obiectivele comune şi să confere credibilitate demersurilor de prevenire a corupţiei. Sunt de părere că trebuie să existe o disponibilitate internă de dialog şi consiliere în problemele etice.

Un pericol, pe care îl monitorizăm permenent îl reprezintă procedurile-stereotip sau formalismul în aplicarea unor proceduri, prin eschivare, deoarece ele întreţin astfel o disonanţă între valorile declarate şi cele practicate, ceea ce ar putea conduce, în final, la incidente de integritate, care, cu siguranţă, vor fi descoperite mai devreme sau mai târziu.

În demersurile noastre încercăm să identificăm riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie printr-un proces participativ, al fiecărui angajat la acest proces.

5. Aţi mai fi interesat să participaţi la un proiect cu tematică similară?

Cu siguranţă aş participa, deoarece a fost un demers util, compatibil cu acţiuni similare care vin în completarea cunoştinţelor deja obţinute în cadrul acestui program de formare.

Advertisement

De asemenea, cunoaştem faptul că, în general, angajaţii instituţiilor sunt obişnuiţi cu retorica lipsită de conţinut a luptei împotriva corupţiei.

Am transmis deja semnalul că situaţia s-a schimbat şi că este încurajat comportamentul integru şi transparent. În acest sens, strategiile noastre vizează asumarea deschisă a obiectivelor de schimbare instituţională, care, prin efortul nostru conjugat, conduc la asigurarea unui serviciu public transparent, orientat către cetăţeni şi nevoile lor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Verdict final în dosarul 2 Mai: Ce pedeapsă a primit Vlad Pascu pentru tragedia care a șocat România

Published

on

La 21 august 2025, Curtea de Apel Constanța a pronunțat sentința definitivă în dosarul 2 Mai, un caz care a zguduit România în august 2023. Vlad Pascu, tânărul responsabil pentru accidentul rutier soldat cu moartea a doi tineri și rănirea altor trei, a fost condamnat în primă instanță la 10 ani de închisoare de Judecătoria Mangalia, în ianuarie 2025. Decizia finală a Curții de Apel a fost așteptată cu interes, marcând doi ani și două zile de la tragicul eveniment.

Accidentul din 2 Mai a avut loc când Vlad Pascu, aflat sub influența substanțelor psihoactive (cocaină, amfetamină și metamfetamină), a intrat cu mașina într-un grup de tineri, provocând moartea a două persoane și rănirea altora. După accident, Pascu a fugit de la fața locului, fiind găsit ulterior în Vama Veche. În primă instanță, el a fost condamnat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului. Instanța a dispus și interdicția de a conduce vehicule timp de cinci ani după executarea pedepsei și acordarea de daune morale părților civile.

În apel, avocații lui Pascu, conduși de Vlad Cristescu, au cerut reducerea pedepsei, invocând un denunț făcut de acesta într-un dosar de trafic de droguri al DIICOT, care l-ar putea califica pentru circumstanțe atenuante. De cealaltă parte, familiile victimelor, reprezentate de avocatul Adrian Cuculis, au solicitat schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor calificat, cerând o pedeapsă mai severă.

Pronunțarea sentinței definitive, inițial programată pentru 18 august 2025, a fost amânată pentru 21 august, dată la care Curtea de Apel Constanța a tranșat cazul. Decizia a stârnit reacții puternice în societate, având în vedere gravitatea faptelor și impactul asupra comunității. Instanța a ținut cont de argumentele ambelor părți, dar și de regretul exprimat de Pascu, deși a subliniat că interesul victimelor și al societății primează.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Amazon Kingfisher: Vânătorul vibrant al apelor tropicale

Published

on

Amazon Kingfisher (Chloroceryle amazona), cunoscut și sub numele de „martin pescar amazonian”, este o pasăre spectaculoasă din familia Alcedinidae, renumită pentru penajul său vibrant și abilitățile sale de vânător. Această specie populează zonele joase ale tropicelor americane, din sudul Mexicului până în nordul Argentinei, fiind un simbol al ecosistemelor acvatice din regiune.

Caracteristici fizice

Amazon Kingfisher este o pasăre de talie medie, cu o lungime de aproximativ 29-30 cm și o greutate între 98 și 140 de grame. Are o siluetă tipică de martin pescar, cu un cioc lung și robust, o creastă ciufulită și o coadă scurtă. Penajul său superior este de un verde-bronz uleios, cu un guler alb distinct în jurul gâtului. Masculii se remarcă prin pieptul de un cărbune ruf roșcat și flancuri verzi, în timp ce femelele au pieptul alb cu pete verzi care se extind peste piept. Puii seamănă cu femelele, dar au pete albe pe aripile superioare și un cioc cu o pată galbenă.

Habitat și distribuție

Această specie este răspândită din statele mexicane Sinaloa și Tamaulipas, prin America Centrală, până în Columbia, Venezuela și estul Anzilor, ajungând în sud până în centrul Argentinei. A fost observată ocazional ca specie rătăcitoare în Aruba, Trinidad și Texas. Amazon Kingfisher preferă râurile mari, atât cu debit lent, cât și rapid, precum și malurile împădurite ale lacurilor și lagunelor de apă dulce. Poate fi găsită și în lagune salmastre, mangrove sau estuare de maree, dar evită pădurile dense, preferând peisaje deschise. Trăiește de obicei sub 1.200 m altitudine, dar a fost observată până la 2.500 m în Venezuela.

Comportament și reproducere

Amazon Kingfisher este, în general, o pasăre sedentară, cu excepția unor cazuri rare de rătăcire. Vânează de pe un punct de observație, cum ar fi o ramură sau o stâncă, de unde se aruncă în apă pentru a prinde pești, în special din familia Characidae, și crustacee. Ocazional, planează deasupra apei înainte de a plonja. Strigătele sale sunt variate, incluzând un „tek” sau „klek” ascuțit, un „chrit” staccato care poate deveni un zdrăngănit, și o serie de note clare, accelerate, considerate semnale de salut sau alarmă.

Advertisement

Sezonul de reproducere variază geografic, în America Centrală având loc în prima jumătate a anului. Perechile excavează împreună un tunel înclinat în malurile râurilor, lung de până la 1,6 m, cu o cameră de cuib la capăt. Femela depune 3-4 ouă, iar incubația, care durează aproximativ 22 de zile, este realizată în principal de femelă noaptea și de mascul ziua. Puii părăsesc cuibul la 29-30 de zile după eclozare.

Dieta

Dieta Amazon Kingfisher constă în principal din pești și crustacee, dar poate include și insecte acvatice sau amfibieni, în funcție de disponibilitate. Tehnica sa de vânătoare, care implică plonjarea precisă din poziție fixă, demonstrează o adaptare remarcabilă pentru mediul acvatic.

Conservare

Conform IUCN, Amazon Kingfisher este clasificat ca specie cu risc scăzut (Least Concern), cu o populație estimată la cel puțin 500.000 de indivizi maturi. Deși are o distribuție geografică extrem de largă, populația sa este în scădere din cauza degradării habitatului, inclusiv defrișările, poluarea apelor și construcția de baraje. Prezența sa este un indicator important al sănătății ecosistemelor acvatice.

Curiozități

  • Amazon Kingfisher este mai mare decât ruda sa, Green Kingfisher, dar mai mic decât Ringed Kingfisher, fiind ușor de distins prin ciocul său masiv și creasta ciufulită.

  • Spre deosebire de alte specii de martini pescari, nu regurgitează resturi de pește, sistemul său digestiv procesând complet prada.

  • Este o pasăre solitară sau întâlnită în perechi, fiind extrem de teritorială, mai ales în sezonul de reproducere.

Amazon Kingfisher este un adevărat maestru al apelor tropicale, combinând frumusețea cu abilități de vânătoare remarcabile, fiind o prezență vitală în ecosistemele Neotropicelor.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Cleveland 1880: Cum a luminat primul oraș electric calea spre modernitate

Published

on

În secolul al XIX-lea, lumea era în plină transformare tehnologică, iar electricitatea devenea o forță care promitea să schimbe viața cotidiană. În acest context, un mic oraș din Statele Unite ale Americii a intrat în istorie ca fiind primul care a beneficiat de iluminat public electric, marcând un moment de cotitură în evoluția urbană.

Cleveland, Ohio: Pionierul iluminatului electric

În anul 1880, orașul Cleveland, Ohio, a devenit primul oraș din lume care a implementat un sistem de iluminat public electric pe scară largă. Acest progres a fost posibil datorită inovațiilor lui Charles F. Brush, un inventator și inginer american care a dezvoltat un sistem eficient de iluminat cu arc electric. Pe 29 aprilie 1880, în Public Square, centrul orașului Cleveland, au fost instalate 12 lămpi cu arc electric, care au luminat străzile într-un mod nemaiîntâlnit până atunci.

Sistemul lui Brush utiliza un generator dynamo pentru a produce electricitate, care era apoi transmisă către lămpile cu arc. Aceste lămpi produceau o lumină intensă, mult superioară felinarelor cu gaz sau ulei folosite până atunci. Locuitorii orașului au fost uimiți de spectacolul luminii electrice, care a transformat noaptea într-o scenă vibrantă, plină de posibilități.

Iluminatul electric din Cleveland nu a fost doar o realizare tehnică, ci și un catalizator pentru schimbări sociale și economice. Străzile iluminate au sporit siguranța publică, au extins orele de activitate comercială și au încurajat viața de noapte. De asemenea, acest moment a inspirat alte orașe din lume să adopte tehnologia electrică, pregătind terenul pentru electrificarea globală.

Advertisement

De ce Cleveland?

Alegerea orașului Cleveland nu a fost întâmplătoare. Orașul era un centru industrial în plină dezvoltare, iar Charles Brush, care locuia în Cleveland, a avut sprijinul autorităților locale pentru a-și testa invențiile. Succesul experimentului din Public Square a demonstrat fiabilitatea sistemului și a deschis calea pentru extinderea iluminatului electric în alte orașe, precum New York și Londra.

Un pas spre modernitate

Povestea primului oraș iluminat electric este mai mult decât o notă de subsol în istoria tehnologiei. Este o poveste despre curaj, inovație și dorința de a transforma lumea. Cleveland a arătat lumii că electricitatea nu era doar o curiozitate științifică, ci o forță capabilă să redefinească modul în care trăim.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading