Știri
Ministrul Culturii, Daniel Breaz, prezent la Călărași
Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Daniel Breaz, a fost prezent în data de 13 aprilie în judeţul Călăraşi cu prilejul zilelor orașului Oraşului Olteniţa, onorând astfel invitaţia lansată de conducerea organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat Călăraşi. Breaz este al doilea ministru care vine la Călăraşi în această lună după cel al Sportului şi Tineretului, Bogdan Matei, la doar câteva zile și, după, evident, cel al Agriculturii ,Petrea Daea – un obișnuit al acestor meleaguri.
Din program a făcut parte parada costumelor din cadrul Festivalului Național de Muzică și Dans, vizitarea muzeului municipal Călărași și a expozitiei Ecletic a artiștilor plastici călărășeni, a Muzeului Dunării de Jos precum și o întâlnire la sediul Direcției Județene pentru Cultură Călărași, tema fiind analizarea problemelor obiectivelor de patrimoniu din județ, a proiectelor culturale ale anului și a potențialelor investiții în anul 2019.
Roxana
Pațurcă: Am dorit
să invităm astăzi la Călărași pe ministrul Culturii, domnul Daniel Breaz, nu numai
pentru a participa la Festivalul Național de Muzică și Dans sau la Zilele Orașului Oltenița. Am simțit că este important ca
ministrul să cunoască istoria, tradițiile, civilizația, cultura și valorile
județului Călărași, fără de care orice discuție pe teme de interes comun nu ar
fi avut același efect.
Vizita domniei sale ne-a oferit tuturor, domnului președinte al PSD Călărași, Iulian Iacomi, mie personal, colegilor parlamentari, reprezentanților Guvernului și autorităților locale, prilejul de a discuta deschis, la aceeași masă, transparent, despre problemele Călărașiului și despre modalitatea în care acestea ar putea fi soluționate cu sprijin de la minister. Am avut astăzi surpriza să constatăm cu toții că putem trece, chiar și la Călărași, peste orgoliile politice. Am avut surpriza să constatăm că într-un județ al cărui președinte al Consiliului Județean face parte din Opoziție, putem totuși dialoga pe teme de interes comun pentru cetățeni, așa cum ar trebui de fapt să se întâmple de fiecare dată și în orice județ al țării.
M-a surprins plăcut modul în care domnul președinte Vasile Iliuță a dovedit că are încredere în propunerile oferite de ministrul Daniel Breaz, în modul în care guvernul PSD a gândit soluționarea problemelor clădirilor de patrimoniu din județul nostru.
În cadrul discuțiilor de astăzi dintre ministru, parlamentari și autoritățile locale s-a ridicat problema avizelor pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu, dar s-a și discutat punctual pe oportunitățile oferite de OUG 76/2018 privind aprobarea Programului de investiții în domeniul culturii, ordonanță care a fost aprobată de Parlament și care a fost trimisă președintelui României pentru promulgare.
Având în vedere faptul că în mass-media local și pe rețelele de socializare s-a ridicat intens problema uneia dintre cele mai importante clădiri de patrimoniu din județul Călărași, Școala Gimnazială Carol I, clădire aflată în patrimoniul primăriei, am decis împreună vizitarea acesteia.
Soluția pentru reabilitarea școlii este simplă – este necesară întocmirea unui proiect cu studiu de fezabilitate, care trebuie înaintat la Ministerul Culturii și Identității Naționale. Acesta va aloca imediat fondurile necesare reabilitării.
Exact ca și în cazul situației dotării Spitalului Județean Călărași, situația clădirilor de patrimoniu călărășene trebuie rezolvată în același mod – este suficientă întocmirea unui proiect pentru a obține fondurile necesare.
Bani la buget sunt, alocați pentru nevoile județului, mai trebuie să avem și responsabili care să îi ceară.
Paradoxul este că, până acum câțiva ani, clădirile de patrimoniu nu erau reabilitate pentru că nu erau bani la buget. PSD a asigurat creșterea economică necesară alocării unor sume importante pentru reabilitarea acestor clădiri. De ce nu se profită de acest lucru?
Cred cu convingere că identitatea românească, tradițiile, cultura, valorile trebuie păstrate nealterate, indiferent de jocul politic. Din acest punct de vedere țin să îi mulțumesc domnului președinte Vasile Iliuță, un președinte de consiliu județean care a înțeles aplecarea Guvernului PSD către cultură și către reabilitarea clădirilor de patrimoniu din județ.
Concluzia zilei de azi este simplă – bani la buget sunt, Călărașiul poate profita din plin de aceste fonduri. Cum? Trebuie să întocmim proiecte și să le cerem.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi
Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.
Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.
Proiectele de pe ordinea de zi:
1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;
2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;
3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;
6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;
7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.
8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;
9. Diverse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
