La zi
Roseți: Nicolae Rîjnoveanu- “Cu acte de binefacere, busuioc sau tămâie la Primăria Roseți nu facem treabă!”
Este prezent la prima oră a dimineții în biroul său. Discută cu salariații și află ce lucruri sunt de făcut în ziua respectivă. Este preocupat de starea localității și pune sufltet în absolut tot ce face. Sprijină crescătorii de animale și îi trage la răspundere pe cei care nu își plătesc contribuțiile față de Unitatea Administrativ Teritorială de care aparțit, respecitv comuna Roseți. Doar despre ea vorbim acum. Este primăvară, iar fermierii își încep activitățile sezoniere. Primarul se bucură de acest lucru, dar are câteva mici nemulțumiri.
Nicolae Râjnoveanu – “Cu acte de binefacere, busuioc sau tămâie la Primăria Roseți nu facem treabă!”
“Contribuabilii trebuie să își achite taxele, impozitele. Crescătorii de animale au obligații față de noi de Primărie și nu invers. Ajutoarele, scutirile sunt problema preoților, nu a mea! Nu mâine rezolvi problema…nu mâine ci astăzi faci treaba asta…Înaintezi documentația și plecăm acum. Avem treabă. Trimiți tabelul la Registrul Agricol și la viceprimar. Ai înțeles?!” – se adresează edilul șef unui salariat
Nicolae Rîjnoveanu: „La noi în Roseți problemele se rezolvă, nu permit amânări. Dau exemplu Amenajamentului pastoral. Avem Regulament de Exploatare a Izlazului, avem contracte cu fiecare crescător de animale, pe suprafață în funcție de activitate, numărul de animale. Probleme nu avem noi Prmăria ci și le creează oamenii singuri. Fie că nu își plătesc taxa de pășunat la timp și atunci reziliem contractele, fie că unul trece cu animalele limita proprietății la vecini deși este foarte bine stabilită limita proprietății. Sunt și printre ei oameni gospodari, care și-au construit garduri electrice. Au limitat angajații care trebuiau să supravegheze animalele. Au și ei probleme. Forța de muncă îi costă extrem de mult dar și faptul că munca în zootehnie nu mai atrage.” – afirmă primarul Rîjnoveanu
„Iarna este o altă problemă. Mulți crescători nu au pământ. Fostul CAP a avut 3400 hectare. La 6400 cetățeni respectiv peste 1000 gospodării, este o suprafață mică. Sunt foarte mulți crescători de animale care pusr și simplu nu au o palmă de pământ. Ei fie lucrează în arendă terenul primit de la altcineva. Sunt probleme. Și toată lumea trebuie să înțeleagă acest lucru. În mediul rural, banii se câștigă foarte greu. Ne avantajează în schimb amplasamentul localității, aproape de municipiu. Nu există o familie în Roseți care să nu aibă un salariat. Prosperitatea se observă cu ochiul liber după cum arată locuințele, gospodăriile, după cum sunt îmbrăcați și îngrijiți copiii. La 6496 locuitori avem aproape 800 copii la școală…Faceți o socoteală…Roseți este printre puținele localități cu demografie pozitivă din județ.”
Domnule primar, mulți călărășenivă întreabă cum ați reușit performanța de a avea drumuri corect asfaltate aici la Roseți?
Nicolae Râjnoveanu: “Cred că toată presa a fost prezentă la Conferința Județeană a PSD Călărași. Mi-am exprimat atunci prin cuvinte de admirație realizările guvernului adresate nouă primăriilor la nivel de țară. PNDL a schimbat fața localităților rurale în bine. Este de felicitat, și demonstrează că acolo unde primarul își dă ingteresul se realizează lucruri bune. Nu cred că e vreun primar care nu vrea să dorească să facă ceva în localitatea lui. Orice primar în al doilea mandat își arată potențialul, adevărata față a ceea ce poate…Dar în al doilea mandat. Primul doar jalonează drumurile, obiectivele de realizat, intențiile lui de a face treabă. De abia în al doilea mandat promovează proiecte și se declanșează lucrările. Chiar dacă primarul nu vrea să facă nimic, cetățenii îl obligă să facă. Așa ar trebui!
Motorul acestei societăți este primarul. El este responsabil de aplicarea legilor din administrație. Chiar și ordinea publică este obligație a lui prin colaborarea cu Instituțiile. El, primarul rezolvă problemele. Dacă stai de vorbă cu parlamentarii este o poveste…ei cred că totul li se datorează lor. Nu. În cea mai mare măsură, realizările se datorează primarilor care aleargă și care reprezintă partidul respectiv în localitate. Asta trebuie să înțeleagă mulți parlamentari. Dar sunt surzi, și nu aud.
Sunt atâtea verigi prin care te verifică cum cheltuiești banii. Ar trebui ca la nivel de Agenții de plăți să fie încadrați și oameni cu expertiză în domeniu, care au condus lucrări și cunosc ce responsabilitate ai. Este greu să formezi astfel deoameni, că propunerile tale de primar sunt temeinice. Eu am trecut prin asta am experiența celor care nu înțelegeau ce presupune o lucrare. Banii în administrația publică sunt puțini și trecuie cheltuiți cu responsabilitate. Nu pentru altceva. Sunt cazuri capitalei sau municipiilor când au bani mulți și cred ei că pot cheltui banii pe festivaluri, pe țopăieli.
Eu nu cred că este normal așa ceva. La nivel de comună se serbează zilele localității, funcție de istoricul localității, o cheltuială de 50 000 lei nu ar fi mai mare. Asta ne apropie de oameni. Sunt și festivități școlare, avem bogată activitatea culturală sau sportivă ce impun și o cheltuială, dar cu discernământ…Legea achizițiilor publice își spune punctul de vedere. Concureța trebuie să își spună punctul de vedere. Acolo unde este responsabilitate, banul public este cheltuit către cetățean, pentru că el plătește…
Primăvara ne obligă să fim mai buni de Paște. Să înfruțesăm localitatea, să o igienizăm mai bine. Iarna nu a fost grea și nu am avut cheltuieli pentru deszăpezire, deci avem cum să gospodărim banii acum.Fiecare om și-a face cu mâna lui, există acest proverb…În funcție de ceea ce faci, cum te comporți ești privit de cei din jur. De multe ori mi-aș dori ca să nu semene cu mine prea multă lume. Pe mulți îi deranjează corectitudinea, și că se simt atinși de spusele tale. mă deranjează. Nu doresc răul altora, ci să îndrept situația. De aceasta sunt respectat de colegi primari și de oameni. Nu mereu înțelepciunea vârstei îi fac pe unii să fie mai buni. Vârsta, anii trec pe lângă mulți degeaba. Munca ta dă de gândit pentru mulți oameni…Niciodată nu te împaci cu șulfăneala. Când ai încredere în cineva și acela nu se ridică la așteptările tale…regreți…Este grav pentru tine, decepția este totală.
Numai anumiți oameni cu care a colaborat știu ce trebuie făcut, pentru a conduce comunitatea. Trebuie să fim exemplu pentru oameni. Să nu înșelăm așteptările. Nu este bine.O funcție este trecătoare. Ar trebui să ne gândim că primarul pentru unii cărora le permite să li se înlesnească, oamenii pot beneficia. Uneori legile sunt de partea ta și rezolvă problemele. Nu mereu. Oamenii te pot avea dușman. Nouă primarilor ne pasă ne doare când oamenii nu pot beneficia de prevederile legii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima Banatului, la doar câțiva kilometri de stațiunea Băile Herculane, se ridică semeț Sfinxul Bănățean, o formațiune stâncoasă impresionantă cunoscută și sub numele de „Sfinxul de la Topleț”. Situat în satul Bârza, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Caraș-Severin, acest monument al naturii este o arie protejată de interes național, încadrat în categoria a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic). Cu o suprafață de doar 0,50 hectare, Sfinxul Bănățean atrage atenția prin forma sa antropomorfă, asemănătoare unui cap uman, sculptat de forțele naturii de-a lungul mileniilor.
Originea și Caracteristicile Sfinxului
Sfinxul Bănățean este o formațiune geologică alcătuită din gresie, modelată de eroziunea eoliană și ploile care au sculptat pereții stâncoși și grohotișurile din zonă. Cu o înălțime de 16 metri și o lățime de 8 metri, stânca impresionează prin detaliile sale, care par să ascundă o poveste nerostită. Unii localnici și specialiști susțin că forma sa seamănă cu un cap de om purtând un coif dacic, orientat spre apus, ceea ce a dus la speculații despre o posibilă semnificație culturală sau istorică. În folclorul local, Sfinxul este numit „Moșul”, „Iovan Iorgovan” sau chiar „Ercule”, fiind asociat cu legendele eroului mitic Hercules, venerat în zona Băilor Herculane.
Localizare și Acces
Sfinxul Bănățean se află la aproximativ 8 km de Băile Herculane, fiind vizibil de pe drumul național DN6 (E70 București-Timișoara), mai exact la kilometrul 377, în special primăvara și toamna, când vegetația este mai puțin deasă. Pentru a ajunge mai aproape, turiștii pot urma un drum neasfaltat de pe Strada Pecinișca, după ce trec podul peste râul Cerna. Totuși, se recomandă admirarea de la distanță, deoarece zona este cunoscută pentru prezența viperelor cu corn, a căror mușcătură este periculoasă.
Legende și Mister
Sfinxul Bănățean este învăluit în legende care adaugă un farmec aparte locului. Una dintre povești spune că stânca ar marca victoria legendarului Iovan Iorgovan (uneori identificat cu Hercules) asupra unei hidre mitice, ridicată ca simbol al triumfului. Bătrânii locului cred că sub Sfinx ar fi ascuns „ciomagul lui Hercule”, care așteaptă să fie descoperit de un viteaz cu inima curată, destinat să devină „apărătorul românilor”. Alții numesc stânca „Piatra Caprei”, datorită caprelor negre care populează zona. Aceste povești, alături de aspectul impunător al stâncii, transformă Sfinxul într-o atracție care îmbină natura, istoria și mitologia.
Biodiversitate și Importanță
Rezervația naturală din jurul Sfinxului găzduiește specii rare de vegetație, precum liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (Fraxinus ornus) și lumânărica (Verbascum phlomoides). Zona este considerată a avea o energie purificatoare, iar izvoarele din apropiere sunt renumite pentru puritatea lor. Cu toate acestea, Sfinxul Bănățean rămâne mai puțin cunoscut decât omologul său din Munții Bucegi, fiind o „minune lăsată uitării” din cauza lipsei de promovare turistică și a infrastructurii adecvate.
De ce să vizitezi?
Sfinxul Bănățean nu este doar o formațiune geologică, ci și un simbol al frumuseții sălbatice a Banatului. Situat într-o regiune bogată în atracții naturale, precum cascadele Bigăr, Cheile Nerei sau morile de apă de la Rudăria, Sfinxul este o destinație ideală pentru iubitorii de natură și istorie. Totuși, accesul dificil și lipsa amenajărilor turistice, cum ar fi drumurile sau indicatoarele, fac ca această minune să fie vizitată de puțini turiști.
Dacă ești în căutarea unui loc care combină misterul, frumusețea naturii și legendele locale, Sfinxul Bănățean merită să fie pe lista ta. Admiră-l de pe DN6 sau aventurează-te pe drumurile mai puțin bătătorite ale Banatului, dar fii atent la vipere și respectă natura!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fazanul Bulwer (Lophura bulweri), cunoscut și sub numele de fazanul cu coadă albă, este o specie rară și spectaculoasă de pasăre, endemică insulei Borneo. Această pasăre fascinantă, numită după naturalistul britanic Henry Ernest Bulwer, impresionează prin penajul său vibrant și coada lungă, fiind una dintre cele mai distinctive specii din familia Phasianidae.
Caracteristici fizice
Masculii fazanului Bulwer sunt adevărate opere de artă ale naturii. Aceștia au un penaj predominant negru-albăstrui, cu reflexii metalice, și o coadă lungă, albă, care poate atinge până la 60-75 cm. Fața lor este decorată cu caruncule de un cărbune strălucitor, care se umflă în timpul ritualurilor de împerechere, oferind un spectacol vizual impresionant. Femelele, în contrast, au un penaj mai discret, de un cărbune brun, care le ajută să se camufleze în pădurile dense.
Masculii pot cântări între 1,5 și 2 kg, în timp ce femelele sunt mai mici, având o lungime totală de aproximativ 50-60 cm, inclusiv coada.
Habitat și distribuție
Fazanul Bulwer este endemic în pădurile tropicale de joasă altitudine din Borneo, fiind întâlnit în statele malaieziene Sabah și Sarawak, în Kalimantanul indonezian și în Brunei. Preferă pădurile primare și secundare dense, cu sol umed și vegetație bogată, trăind la altitudini de până la 1.500 de metri. Din păcate, defrișările masive din Borneo au redus semnificativ habitatul acestei specii, ceea ce o face vulnerabilă.
Comportament și reproducere
Fazanul Bulwer este o pasăre timidă și solitară, fiind rareori observată în sălbăticie datorită naturii sale discrete. Masculii efectuează dansuri elaborate pentru a atrage femelele, ridicându-și coada lungă și umflându-și carunculele faciale pentru a crea un efect vizual dramatic. Aceste ritualuri au loc în zone special alese, numite „curți de afișare”, unde masculii își etalează frumusețea.
Femelele depun de obicei 1-2 ouă într-un cuib simplu construit pe sol, ascuns sub vegetație. Ele sunt responsabile de clocirea ouălor și creșterea puilor, masculii neimplicându-se în îngrijirea acestora.
Dieta
Fazanul Bulwer este omnivor, hrănindu-se cu o varietate de fructe, semințe, insecte și mici nevertebrate. În pădurile din Borneo, aceștia contribuie la dispersarea semințelor, jucând un rol important în ecosistemul forestier.
Conservare
Fazanul Bulwer este clasificat drept vulnerabil de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) din cauza pierderii habitatului cauzate de defrișări, exploatarea forestieră și conversia terenurilor pentru agricultură. Eforturile de conservare, cum ar fi protejarea pădurilor primare și crearea de rezervații, sunt esențiale pentru supraviețuirea acestei specii. De asemenea, fazanul Bulwer este uneori crescut în captivitate pentru a sprijini conservarea și studiul său.
Curiozități
-
Carunculele faciale ale masculilor pot schimba culoare și mărime în funcție de starea lor emoțională, fiind un indicator al sănătății și vigorii.
-
Fazanul Bulwer este considerat una dintre cele mai greu de observat păsări din Borneo, datorită comportamentului său retras.
-
Coada albă a masculilor este unică printre fazani, fiind un simbol al eleganței și frumuseții.
Fazanul Bulwer rămâne o adevărată bijuterie a pădurilor din Borneo, un simbol al biodiversității fragile a regiunii, care merită protejat pentru generațiile viitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 19 octombrie 1869, locomotiva „Mihai Bravul” a tras primul său suflu de abur pe traseul București–Giurgiu, marcând intrarea României în era modernă. Această cale ferată de 70 de kilometri, construită sub supravegherea inginerului englez John Trevor Barkley, a fost mai mult decât o realizare tehnică – a fost o promisiune împlinită și un simbol al progresului. Carol I, primul rege al României, i-a promis Elisabetei, viitoarea sa regină, că o va duce cu trenul la București, împletind astfel dragostea cu ambiția de a moderniza țara.
Lucrările la calea ferată au început în 1868, într-o perioadă în care România căuta să-și consolideze identitatea și economia. Traseul, care lega capitala de portul dunărean Giurgiu, a fost strategic ales pentru a facilita comerțul și transportul pe Dunăre, conectând Bucureștiul cu alte rutele comerciale internaționale. Construcția a implicat eforturi uriașe, de la nivelarea terenului până la montarea șinelor, toate realizate cu tehnologie de vârf pentru acea vreme. Locomotiva „Mihai Bravul”, numită în onoarea curajului românesc, a devenit rapid un simbol al inovației și al determinării.
Dincolo de impactul economic, calea ferată București–Giurgiu a avut o poveste umană. Promisiunea lui Carol către Elisabeta a adăugat o notă romantică acestui proiect, transformându-l într-o punte între visurile personale și aspirațiile unei națiuni. Călătoria inaugurală din 1869 a marcat nu doar debutul transportului feroviar în România, ci și un moment de unitate și speranță pentru un viitor mai prosper.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sfinxul Bănățean: Paznicul de piatră al Banatului
Recomandare de carte – Eu sunt Malala – de Malala Yousafzai
Fazanul Bulwer: Regele ascuns al pădurilor din Borneo
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
