Una dintre cauzele creșterii inflației anuale în această perioadă, de la 3.3% în ianuarie la 3,8% în februarie, o reprezintă impactul creșterii prețului la anumite alimente, așa cum sunt cartofii (+21% față de decembrie 2018) sau alte legume și conserve de legume (+16%). Aceste creșteri sunt temporare, generate de lipsa de pe piață a legumelor și fructelor românești, ceea ce determină creșterea importurilor acestor alimente și, prin consecință, prețuri mai mari.
Totuși, Guvernul României, prin măririle salariilor și pensiilor, a reușit să contracareze efectul inflației, de la an la an. Astfel, în 2017, câștigul salarial real a fost mai mare cu 12,8%, în 2018 a fost mai mare cu 9,7%, iar în 2019 se estimează o creștere față de 2018 cu 11,8% a câștigului real, în timp ce pensia medie reală a crescut cu 8%.
Mai mult decât atât, ceea ce este important mai ales pentru un județ preponderent agricol, așa cum este Călărașiul, Guvernul României a bugetat pentru 2019 importante sume care să vină în ajutorul agricultorilor și care să contribuie la creșterea producției pentru a genera reducerea prețurilor la legume și fructe. Un exemplu este Programul Tomate Românești – program finanţat cu 233.190.000 lei în acest an, reprezentând echivalentul în lei al sumei 50.000.000 euro, care se asigură din bugetul pe anul 2019.
O altă veste bună pentru agricultorii români este faptul că în 2019 Guvernul României a bugetat un proiect prin care se dorește înființarea a 10 centre de colectare și procesare fructe.
Prin astfel de măsuri, Partidul Social Democrat vine în întâmpinarea nevoilor reale ale comunităților, atât în ceea ce privește nevoia agricultorilor de a-și desface produsele, cât și nevoia consumatorilor de a avea fructe și legume la prețuri permisive.
Astfel de măsuri vor contribui la eliminarea acestor puseuri inflaționiste temporare generate de lipsa de pe piață a legumelor și fructelor românești.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
