Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 16°C | Anul XI Nr. 531

Știri

SITUAȚIA DEZASTRUOASĂ A SPITALULUI DIN CĂLĂRAȘI…VAI DE MAMA NOASTRĂ…

Published

9 ani ago

on

  • Unde se va ajunge cu spitalul dacă o ținem în halul ăsta?! Situația dezastruoasă în spital…

  • Probabil cel mai fierbinte subiect al momentului. Spitalul nostru cel de toate zilele. Aici suntem nevoiți să ajungem dacă avem urgențe medicale sau ferească Dumnezeu, vreo operație de făcut.
    Problema spitalului este una veche. Până în acest moment, nu s-a făcut nimic notabil în acest spital. În afara faptului că spitalul are o altă înfățișare… nimic. Afară-i vopsit gardul, înăuntru leopardul, nu-i aşa?! Doctori care vin și pleacă la fel cum au venit. Chiar nu interesează pe absolut nimeni de această problemă?
    O altă publicație locală, ARGUMENTPRESS, anunță faptul că directorul medical. Dr. Năsturică şi-a luat concediu. Pam-pam. Probabil era stresată sau obosită cu nouă funcţie. Nu comentăm mai mult. Fiecare om are dreptul la o pauză.
  • O altă problemă discutată, a fost magazinul din interiorul spitalului. Un magazin “ilegal” amplasat. Chioşcul amplasat pe scara de evacuare în caz de incendiu funcţionează ilegal. Declaraţia a fost făcută de managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă “Dr. Pompei Samarian” Călăraşi, Silviu George Didilescu în cadrul unei conferinţe de presă. Se pare că agentul economic nu are contract valabil încheiat cu unitatea sanitară şi nici contract separat pentru utilităţi, acesta fiind branşat la reţeaua de energie electrică a spitalului.
    Președintele Consiliului Județean, Vasile Iliuță, a fost întrebat de către jurnaliști dacă știa de această situație a chioșcului.
  • “Nu știam nici că nu are contract, nici că nu a plătit. Nu mi-a fost adus la cunoștință. Mi s-a prezentat acum că nu a plătit de un an jumate.”
  • Oare unde se va ajunge dacă o ținem tot așa? Toți se fac că plouă, sau mă rog… că ninge…?! De ce?
  • „Una dintre gravele deficiențe ale spitalului, este personalul medical. Personalul medical superior al spitalului este de 68 de persoane. În mod normal, un spital cu un efectiv de 700 și ceva de persoane, ca să funcționeze, este nevoie de 15% efectiv superior.”
  • Medici bulgari au fost în spital. Au lucrat și au plecat.
  • Ne pleacă doctorii, nefiind mulțumiți de condițiile de muncă, de bani, poate chiar și de noul director al spitalului.
  • Recent, dr. Năsturică a fost pusă în funcţia de director al Spitalului Județean de Urgență Călărași. Încă nu se ştiu criteriile ce au fost puse în aplicare pentru a alege directorul spitalului.
  • Începem prin a spune încă de la început, că sunt probleme destul de dubioase în spital. În momentul de față, anestezistul spitalului este băgat în concediu fără plată, încă nu ştim care este motivul pentru care s-a luat această decizie.
  • În urma unui telefon primit din partea unui pacient, care ne-a spus în felul următor:
    Dr. “Farcaş… ține anestezista în concediu fără plată. Am înţeles că nu vrea s-o angajeze, am o rudă în spital, așteaptă de o săptămână, nu are anestezist spitalul. A zis că nu are nici cardiolog, nici la ORL, Bulgarii au zis că nu mai vin, nu le mai convine salariul. Dr. Farcaş operează doar urgentele, în caz de ceva. “Dacă ajungi la spital și vrei să te internezi, nu. Doar dacă era să te ducă cu ambulanța… în ultimă fază. Era o doamnă, cu probleme la rinichi, a stat s-o opereze două zile, în condițiile în care, nici măcar nu putea să urineze…” – a declarant pentru “Călărași News”, soțul unei paciente internate în spital
  • Să nu mai vorbim de portarii spitalului. Taxa aceea de 2 lei a fost scoasă de mult timp. Portarii încă cer bani oamenilor care vin să viziteze pacienții. Este jalnic să procedezi în acest mod…

  • “Hai, dă și tu de o cafea”

  • Nesimțirea din Spitalul Județean Călărași începe încă de la la poartă. Aici te întâmpină un angajat al statului care îți cere de la obraz bani – “ciubuc”, pentru a putea intra în spital. Un număr extrem de mare de călărășeni se plâng de o lungă perioadă că li se cer bani de la portari până la medicii care trebuie să aibă grijă de pacienți.
  • Acest lucru ne-a mobilizat și am hotărât să supraveghem foarte atent activitatea spitalului.
  • De foarte multe ori, situația spitalului a fost expusă pe primele pagini ale ziarelor călărășene și naționale. De la cazuri de malpraxis, indiferența medicilor, mii de euro pentru a putea ocupa un post vacant în spital, așa cum s-ar fi auzit în Consiliul Judeţean Călăraşi, în data de 01 noiembrie 2016 și nu în ultimul rând,” ciubucul” pentru a putea trece pe portar.
  • Timp de câteva zile, zona spitalului a fost filată și monitorizată video, asta pentru a dovedi și arăta câtă nesimțire poate exista, încă de la intrarea în instituție.
  • Multe dintre persoanele care au dorit să intre în incinta spitalului au fost oprite de către portar întrebându-le unde se duc. După răspunsul pe care îl dau, sunt întrebați de la obraz dacă dau și bani cafea… Lucru ce a dispărut din legalitate de multă vreme…
  • Pe lângă faptul că sunt angajaţi la stat, primesc un salariu destul de bun, stau toată ziua și închid și deschid poarta apăsând pe o telecomandă, sunt atât de lipsiţi de respect față de oamenii care vin în vizită la rude și pacienți încât au tupeul JEGOS de a mai cere și bani oamenilor care doresc să treacă pe poartă.

  • “Ia vino, mă, şmechere…”

  • Pe lângă faptul că sunt nesimțiți, portarii sau ce sunt ei acolo, au fost situații în care au agresat fizic şi verbal persoanele care trec sau staţionează în apropierea spitalului.
  • În vara anului ce tocmai a trecut, pe la orele dimineții, un grup de tineri se pregăteau de alergare spre Podul 4. Tinerii au așteptat în fața parcării spitalului să se mai întâlnească cu încă câțiva prieteni pentru a putea începe alergarea.
  • Cum sunt tinerii, mai puțin lipsiţi de respect față de persoanele mai în vârstă, aceștia au început să arunce cu corcodușe pe șosea. Puțin ieșit din comun ce-i drept. Portarul spitalului, din excesul de prostie, frustrare și dorința de a face pe justițiarul, a ieșit la grupul de tineri care se aflau peste drum și a început să îi jignească, ajungând să agreseze fizic unul dintre tineri. Tânărul a sunat la poliție cu speranța să primească sprijin.
  • Răspunsul celor de la 112 a fost următorul: “Du-te și tu și depune o plângere la secție…” Într-un final, la fața locului s-a prezentat un echipaj de poliție. Nici în momentul de față nu știm cu s-a încheiat raportul. Din cunoștințele noastre, portarul, prin fișa postului este obligat să:
  1. Are obligația să îndeplinească cu profesionalim, loialitate, corectitudine și în mod conștiincios îndatoririle de serviciu ce îi revin;
  2. Participă la instructajele privind securitatea și sănătatea în muncă, situațiile de urgență și răspunde de însușirea și aplicarea acestora;
  3. Sesizează șeful ierarhic asupra oricărei probleme pe parcursul derulării activității;
  4. Respectă normele de sănătate, securitate și igienă în muncă, normele de prevenire și stingere a incendiilor, și de acțiune în caz de urgență precum și de normele de protecție a mediului înconjurător;
  5. Respectă prevederile Regulamentului Intern al unității sanitare;
  6. Respectă programul de lucru;
  7. Participă la ore suplimentare în cazuri de urgenţă precum şi la solicitarea şefului ierarhic;
  8. La începerea programului de lucru se prezintă apt pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor primite;
  9. Să păzească obiectivul, bunurile şi valorile nominalizate în planul de pază şi să asigure integritatea acestora;
  10. Să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale şi cu dispoziţiile interne; și multe altele….

 

  • Acestea sunt obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească  pe fișa postului un portar.
  • Am preferat să nu facem public evenimentul, considerând că va păta și mai tare imagine spitalului.

 

  • “Bătrână obligată să dea şpagă pentru operaţie, la spitalul din Călăraşi. Chirurgul a recunoscut că a luat banii”

  • Şpagă la Spitalul Judeţean din Călăraşi. 600 de lei este suma pe care a plătit-o o bătrână pentru o intervenţie chirurgicală. Rudele femeii, care vinde zilnic verdeaţă în centrul oraşului, spun că bătrâna a plătit întreaga echipă de medici. Chirurgul care a operat-o pe bătrână a recunoscut că a primit bani pentru asta.
  • Bătrâna a ajuns pe masa de operaţie după ce a fost consultată la cabinetul medical din comuna Ciocăneşti. Fiica ei spune că plicul cu şpaga a ajuns la chirurg, relatează România TV. “I-a dat vreo 500-600 de lei. I-a dat şi anestezistului. Ăştia sunt doctori de Bucureşti. O doare operaţia acum”, a declarat fiica femeii operate.
  • Contactat de jurnalişti, doctorul a recunoscut că a primit banii. “Am primit o mică atenţie. E confidenţială”, a spus medicul Paul Gheorghe Gaşpar.
    Medicul cu care chirurgul a făcut echipă şi cu care urma să împartă banii, Laurenţiu Beluşică, a fost adus în urmă cu doar o lună la Spitalul din Călăraşi de către noua conducere a Consiliului Judeţean. El este omul cu care preşedintele Vasile Iliuţă vrea să reformeze spitalul.
  • Şpaga dată de bătrâna care vinde pătrunjel şi leuştean nu este singurul lucru care “merge bine” în Spitalul Judeţean Călăraşi. Pe data de 2 august, un pacient internat la secţia de Neurologie s-a sinucis, aruncându-se de la etaj.
  • Tot în anul 2016 an s-a mai întâmplat un eveniment tragic in Spitalul Județean de Urgență Călărași

  • “Un bărbat s-a aruncat de la etaj, la Spitalul Județean Călărași!”

  • Marți, 2 august 2016, la ora 12:45, în secția neurologie a Spitalului de Urgență Județean Călărași, un bărbat în vârstă de 58 de ani, internat în această secție s-a aruncat de la fereastra salonului numărul 5, în care era internat.
  •   Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași a declarat că din primele verificări este vorba de o sinucidere.
  •  Surse din cadrul spitalului au confirmat că va urma o anchetă internă pentru stabilirea cauzelor care au făcut posibil acest accident.
  •   În acest moment nu știm câte asistente și îngrijitoare erau de serviciu la momentul producerii tragediei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Related Topics:
Advertisement

Știri

Doi bărbați reținuți la Dragalina după un accident rutier: unul conducea fără permis, celălalt a încercat să-l acopere

Published

7 ore ago

on

9 octombrie 2025

By

politie

Polițiștii din cadrul Secției 4 Poliție Rurală Dragalina au reținut doi bărbați în urma unui accident rutier produs în comuna Dragalina, județul Călărași, după ce investigațiile au arătat că șoferul aflat la volan nu deținea permis de conducere, iar un alt participant la incident a încercat să-l favorizeze.

Incidentul a avut loc pe 20 septembrie 2025, în jurul orei 15:10, când un bărbat de 47 de ani, din comuna Chiajna, județul Ilfov, a sesizat, prin S.N.U.A.U. 112, că a fost implicat într-un eveniment rutier în Dragalina. În urma impactului dintre cele două autoturisme au rezultat doar pagube materiale.

Inițial, din declarațiile celor implicați reieșea că la volanul unuia dintre vehicule s-ar fi aflat o tânără de 22 de ani, însă verificările polițiștilor au scos la iveală neconcordanțe privind modul de producere a accidentului.

În urma cercetărilor desfășurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, s-a stabilit că un tânăr de 26 de ani a fost, de fapt, cel care a condus autoturismul implicat, fără a deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. Totodată, bărbatul de 47 de ani ar fi oferit declarații menite să-l favorizeze pe tânăr, încercând să-l scape de răspundere penală.

Advertisement

Ca urmare, polițiștii au dispus urmărirea penală pentru:

  • Conducerea unui vehicul fără permis de conducere – în cazul tânărului de 26 de ani;

  • Favorizarea făptuitorului – în cazul bărbatului de 47 de ani.

Pe 7 octombrie 2025, ambii au fost reținuți pentru 24 de ore și introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași.

Cercetările continuă pentru stabilirea completă a circumstanțelor producerii evenimentului și a eventualei implicări a altor persoane.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Cod Roșu între glumă și prăpăd: Radiografia furtunii care s-a văzut, dar nu pentru toți. Când unii au râs de avertizări, alții au scos apa din case

Published

7 ore ago

on

9 octombrie 2025

By

  • Ploi cât pentru o lună, în doar 48 de ore! Giurgiu, Zimnicea și Constanța – sub ape. Călărașiul, la limită!
  • „A fost doar o ploaie mai zdravănă”, spun unii. „A fost iadul pe pământ”, răspund alții.
  • Adevărul? Se măsoară în litri pe metru pătrat, nu în impresii de pe Facebook.

Cât a plouat, cu adevărat

Datele oficiale de la Administrația Națională de Meteorologie și Institutul de Hidrologie arată negru pe alb:

în sud-estul țării, între 7 și 8 octombrie, s-au înregistrat cantități uriașe de precipitații, măsurate conform normelor internaționale, în intervale exacte de 24 și 48 de ore.

📊 Topul ploii torențiale:

  • • Giurgiu – 174 litri/mp
  • •  Bălătești – 162 litri/mp
  • •  Zimnicea – 124 litri/mp
  • •  Constanța – Dig – 115 litri/mp
  • •  Oltenița – 83,3 litri/mp în 48 ore
  • • Călărași – aproape 100 litri/mp

Pe scurt: a căzut apa unei luni întregi în doar două zile!

Cum se măsoară o furtună

Cifrele nu vin „din ochi”. Fiecare litru pe metru pătrat este înregistrat prin stații hidrometeorologice automatizate, amplasate strategic în toată țara.

Advertisement

Un metru pătrat cu 100 litri de apă înseamnă că, în doar 24 de ore, ploaia a fost suficientă cât să inunde complet o curte, un subsol sau o stradă fără sistem de drenaj.

Călărașiul, pe muchie de cuțit

La Călărași, situația a fost ținută sub control. Echipele Primăriei și Ecoaqua au acționat cu vidanje și utilaje pentru a preveni acumulările masive de apă.

„Am fost pe teren toată noaptea. Am intervenit acolo unde era nevoie, pentru a evita problemele”, a transmis primarul Marius Dulce.

Chiar și așa, zonele joase ale orașului au simțit presiunea ploilor – iar dacă precipitațiile continuau câteva ore în același ritm, inundațiile ar fi fost inevitabile.

Peste 20.000 de gospodării, în beznă

Furtuna a lovit rețelele electrice din sudul țării. 20.000 de puncte de consum au rămas fără curent electric, potrivit Ministerului Energiei.

Advertisement

Sudul Moldovei, Muntenia, Dobrogea și chiar Bucureștiul au fost printre cele mai afectate zone.

Raed Arafat: „Nu e alarmă falsă!”

După valul de ironii online, șeful DSU, Raed Arafat, a explicat de ce a fost emis codul roșu:

„Ne pregătim pentru impactul care se poate produce, nu doar pentru ce s-a întâmplat. Sub coduri portocalii au murit oameni. Nu putem ignora un cod roșu.”

Cu alte cuvinte – mai bine să fii pregătit de rău și să nu vină, decât să vină și să nu fii pregătit deloc.

Glume pe net, prăpăd în teren

În timp ce în unele orașe oamenii făceau glume cu „ploicica de cod roșu”, în altele apa a trecut de garduri.

Advertisement

„Avem darul de a lua în râs orice, inclusiv o avertizare meteo. Dacă noi am fost feriți, semenii noștri se luptă acum cu furia apelor”, a scris jurnalista Marinela Voivozeanu, într-o postare devenită virală.

AUR versus Arafat: de la ploaie la război politic

Episodul Codului Roșu nu s-a încheiat doar cu bilanțul precipitațiilor. A stârnit și o furtună politică. Formațiunea AUR a cerut demisia lui Raed Arafat, acuzându-l că „a transformat sistemul de urgență într-un mecanism de panică și frică”.

Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a afirmat că „România trăiește sub teroarea alarmelor și a fricii”, acuzându-l pe șeful DSU că „guvernează prin panică, nu prin competență”.

În replică, Arafat a evitat polemica politică, precizând că avertizările meteo sunt emise exclusiv de specialiștii ANM și INHGA, nu de DSU sau Ministerul de Interne, iar rolul DSU este doar de a informa populația.

„Când primești un mesaj RoAlert, nu e o joacă. E o procedură standard de avertizare, făcută pentru a salva vieți, nu pentru a speria oamenii”, a explicat Raed Arafat.

Advertisement

Avertizări, manipulare sau realitate?

Disputa a reaprins o veche dezbatere: unde se termină prevenția și unde începe panica.

AUR susține că mesajele RoAlert și codurile meteo au devenit un „spectacol de frică națională”, în timp ce autoritățile și meteorologii afirmă că datele din teren confirmă gravitatea fenomenelor.

„Ne avertizează după ce fenomenele s-au produs, iar când trimite alerte preventive, acestea anunță dezastre care nu mai vin niciodată”, a spus Mihai Enache.

Replica vine din partea specialiștilor: „Fenomenele meteo se măsoară, nu se ghicesc. Dacă în unele zone nu s-au produs efecte grave, e datorită faptului că avertizarea și pregătirea au funcționat.”

Advertisement

România între două extreme: frică sau neglijență

Pe de o parte, vocea politică a AUR vorbește despre „teroarea alarmelor”.

Pe de altă parte, meteorologii și salvatorii atrag atenția că oricând poate veni o furtună reală, iar neîncrederea populației poate ucide mai mult decât ploaia însăși.

Într-o țară în care fiecare cod meteo se transformă în scandal politic, adevărul rămâne la mijloc: nici panica nu ajută, dar nici ignoranța nu apără.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenți – 10 octombrie 2025: Peste 130 de posturi disponibile la Călărași și Oltenița

Published

22 de ore ago

on

8 octombrie 2025

By

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași organizează vineri, 10 octombrie 2025, de la ora 10:00, Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenți, un eveniment dedicat tinerilor care își caută un loc de muncă sau își doresc o nouă direcție profesională.

Acțiunea se va desfășura la sediul Primăriei Municipiului Călărași, pe strada 13 Decembrie nr. 12, și simultan, la sediul Agenției Locale Oltenița, pe strada Argeșului nr. 111.

🎯 Scopul principal al evenimentului este sprijinirea integrării tinerilor absolvenți pe piața muncii, prin facilitarea accesului la oportunități de angajare și crearea unui dialog direct între angajatori și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

🧑‍🎓 Cui se adresează bursa:

  • tinerilor din județul Călărași, absolvenți ai promoției 2025;

  • persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sau care doresc reorientare profesională;

  • angajatorilor interesați de recrutarea de personal nou.

Până în prezent, AJOFM Călărași a contactat aproximativ 135 de angajatori, dintre care 13 au confirmat deja participarea, oferind peste 130 de locuri de muncă vacante în domenii variate:
✅ asigurări, presă, servicii, comerț, confecții textile, industrie alimentară, cosmetică, construcții, coafură, captarea și tratarea apei etc.

Advertisement

Printre ocupațiile oferite se regăsesc posturi pentru ingineri, reporteri, redactori, tehnicieni laborator, antrenori fitness, agenți asigurări, operatori confecționeri, coafori, manichiuriste, zidari, muncitori necalificați, lăcătuși mecanici, maiștri electromecanici și multe altele.

👥 Evenimentul reprezintă o oportunitate excelentă atât pentru absolvenți, cât și pentru angajatorii locali care doresc să descopere și să recruteze forță de muncă proaspătă și motivată.

📍 Participarea este gratuită pentru toți cei interesați.

Vrei să fii la curent cu ofertele de angajare și rezultatele bursei?
📲 Urmărește actualizările pe CălărașiPress.ro și pe paginile noastre de social media.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading