La zi
Curcani: Primăria va moderniza dispensarul din comună, 4 cabinete și aparatura de ultimă generație
Localitatea Curcani este administrată de primarul liberal Gazu Aurică, un primar cu aproape 4 mandate și realizări pe măsura eforturile depuse de acesta. Anul 2019 vine în primărie cu proiecte de modernizare pentru școală, dispensar, rețeau de canalizare și gaze. Am stat de vorbă cu viceprimarul din localitatea Curcani, Chirică Gheorghe, care ne-a explicat perspectiva pe care administrația o are asupra localității, prioritățile, nevoile, cât și alte lucruri pe care aceștia și-au propus să le realizeze.
DISPENSAR NOU PENTRU CURCANI
“Dispensarul actual funcționează cu 2 cabinete în localul fostei Camere Agricole. Acolo este foarte greu pentru persoanele în vârstă, pentru femei să urcele treptele la etajul 1, și avem în stadiul de proiect, construirea unui dispensar nou!”
MEDICI DE SPECIALITATE DIN REPUBLICA MOLDOVA
“Un dispensar nou presupune construcția a 4 cabinete, dotate cu aparatură și tehnică medicală corespunzătoare. Lucrările se află în stadiul de achiziție pe SICAP, sperăm să nu fie contestate și să putem începe construcția în acest an. Va fi un dispensar modern, necesar pentru cetățeni. Pentru cei vârstnici, pentru copii a fost dificil să se deplaseze la spitalele din Oltenița sau București pentru consultații sau tratamente de specialitate și am venit în sprijinul acestora prin construirea acestui dispensar modern. Acum avem 2 cadre medicale încadrate dar dotarea și condițiile lasă de dorit. Este adevărat că dl. primar Aurică Gazu a luat legătura cu medici de specialitate din Republica Moldova pentru a-i aduce în localitate. Medicii români tind să plece din localitate în alte țări, acolo unde sunt plătiți cu salarii foarte mari. Vom apela la medicii actuali sau din Republica Moldova ori din altă parte. Important este să fie pregătiți. Deocamdată și cu medicii din localitate, cetățenii sunt mulțumiți, au experiență, sunt în vârstă. Acum avem un cabinet de pediatrie. Vom vedea pentru cele noi construite ce profile de specitate vom avea nevoie. Vom căuta ca pentru medici să creăm condiții de transport, probabil și de cazare pe plan local. Ne preocupă sănătatea cetățenilor și vrem să facem lucruri bune!
Recent, primarul Gazu Aurică a dotat toate instituțiile școlare cu instalații pentru spălarea și igienizare a copiilor. Măsura s-a luat cu ocazia acestei epidemii de gripă, avem cca. 100 de morți (la nivel național) și am găsit această soluție pentru spălarea, igienizarea copiilor, pentru a evita transmiterea bolii de la un om la celălalt, ținând cont că este vorba de locuri publice care ar putea favoriza această epidemie. Noi investim la Curcani și în sănătate.”
CĂMIN CULTURAL ÎN COMUNĂ
„Avem și un alt proiect adresat oamenilor, acela de reabilitare a Căminului Cultural din localitate. În primăvară demarăm lucrările la instalația de canalizare și la Stația de epurare. Mai avem de executat și vreo 8,5 km de asfaltare, lucrare aflată acum în faza de proiectare. Întâi terminăm lucrarea de canalizare. Apoi vine lucrarea de gaze. După care vom demara lucrările la trotuare. Au o logică toate acestea. Nu stricăm trotuarele ca să reparăm după aceea. Ne chinuim și vom reuși. Avem un inginer pregătit pentru aceste proiecte, și ne implicăm pentru a obține avize, autorizații, ne deplasăm la ministere, astfel încât odată când starea vremii o va permite să putem începe și lucrările. Deocamdată este frig, zăpadă în localitate nu se poate lucra decât cu asistații social. Am efectuat cu aceștia lucrări de curățenie, de înlăturare a zăpezii. Oamenii ne ajută, apelăm la ei. Avem vreo 430 de dosare… Sunt mulți, dar o parte din ei au plecat, s-au angajat, acum sunt multe oferte de muncă. Oltenița este aproape, se poate face naveta.”
SERVICII DE SALUBRIZARE, SCUMPE ÎN COMUNĂ
„Una dintre problemele localității este prețul mare pentru ridicarea gunoaielor. Nu știm ce măsuri să luăm, cum am putea subvenționa o parte din acest preț. În capitală acest serviciu nu se plătește. Nu ne pute compara cu bugetul Bucureștiului. Să vedem ce buget vom primi astfel încât să putem suporta o parte din aceste costuri la cetățeni sau măcar la cei fără venituri. Trebuie să facem ceva privind acest aspect, ne preocupă.”
STAȚIE DE TRATARE ȘI CLORINARE A APEI DE LA ROBINET
„Anul trecut am dat în funcțiune o stație
modernă de tratare și clorinare a apei. Apa este potabilă, nu sunt probleme,
fiind lunar verificată calitatea acesteia prin buletine de analiză. Gunoiul a
rămas problema cea mai importantă, care nu este doar la nivel local ci și
județean. Prețurile sunt exagerat de mari. Ecosalubris ne tot convoacă la
ședințe, dar nu s-au găsit soluții privind acest preț până acum. Gunoiul se
ridică din poartă în poartă. Sunt costuri mari ridicate de transport de
procesare și depozitare. Nu prea depinde de noi ci de județul Călărași, de
acest Ecomanagement Salubris dar și de o politică adecvată la nivel național în
acest domeniu.
Singura soluție pentru a reduce din costurieste aceea de a proceda la selecția gunoiului menajer ca să reducem din costuri. Mai avem de muncă cu educația cetățeanului cu conștiința acestuia pentru a se face această selecție dar sunt convins că vom reuși. Asta este menirea noastră aici în primărie, să fim aproape de problemele cetățeanului și să îl ajutăm acolo unde putem” – declară viceprimarul din Curcani, Chirică Gheorghe
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În inima Banatului, la doar câțiva kilometri de stațiunea Băile Herculane, se ridică semeț Sfinxul Bănățean, o formațiune stâncoasă impresionantă cunoscută și sub numele de „Sfinxul de la Topleț”. Situat în satul Bârza, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Caraș-Severin, acest monument al naturii este o arie protejată de interes național, încadrat în categoria a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic). Cu o suprafață de doar 0,50 hectare, Sfinxul Bănățean atrage atenția prin forma sa antropomorfă, asemănătoare unui cap uman, sculptat de forțele naturii de-a lungul mileniilor.
Originea și Caracteristicile Sfinxului
Sfinxul Bănățean este o formațiune geologică alcătuită din gresie, modelată de eroziunea eoliană și ploile care au sculptat pereții stâncoși și grohotișurile din zonă. Cu o înălțime de 16 metri și o lățime de 8 metri, stânca impresionează prin detaliile sale, care par să ascundă o poveste nerostită. Unii localnici și specialiști susțin că forma sa seamănă cu un cap de om purtând un coif dacic, orientat spre apus, ceea ce a dus la speculații despre o posibilă semnificație culturală sau istorică. În folclorul local, Sfinxul este numit „Moșul”, „Iovan Iorgovan” sau chiar „Ercule”, fiind asociat cu legendele eroului mitic Hercules, venerat în zona Băilor Herculane.
Localizare și Acces
Sfinxul Bănățean se află la aproximativ 8 km de Băile Herculane, fiind vizibil de pe drumul național DN6 (E70 București-Timișoara), mai exact la kilometrul 377, în special primăvara și toamna, când vegetația este mai puțin deasă. Pentru a ajunge mai aproape, turiștii pot urma un drum neasfaltat de pe Strada Pecinișca, după ce trec podul peste râul Cerna. Totuși, se recomandă admirarea de la distanță, deoarece zona este cunoscută pentru prezența viperelor cu corn, a căror mușcătură este periculoasă.
Legende și Mister
Sfinxul Bănățean este învăluit în legende care adaugă un farmec aparte locului. Una dintre povești spune că stânca ar marca victoria legendarului Iovan Iorgovan (uneori identificat cu Hercules) asupra unei hidre mitice, ridicată ca simbol al triumfului. Bătrânii locului cred că sub Sfinx ar fi ascuns „ciomagul lui Hercule”, care așteaptă să fie descoperit de un viteaz cu inima curată, destinat să devină „apărătorul românilor”. Alții numesc stânca „Piatra Caprei”, datorită caprelor negre care populează zona. Aceste povești, alături de aspectul impunător al stâncii, transformă Sfinxul într-o atracție care îmbină natura, istoria și mitologia.
Biodiversitate și Importanță
Rezervația naturală din jurul Sfinxului găzduiește specii rare de vegetație, precum liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (Fraxinus ornus) și lumânărica (Verbascum phlomoides). Zona este considerată a avea o energie purificatoare, iar izvoarele din apropiere sunt renumite pentru puritatea lor. Cu toate acestea, Sfinxul Bănățean rămâne mai puțin cunoscut decât omologul său din Munții Bucegi, fiind o „minune lăsată uitării” din cauza lipsei de promovare turistică și a infrastructurii adecvate.
De ce să vizitezi?
Sfinxul Bănățean nu este doar o formațiune geologică, ci și un simbol al frumuseții sălbatice a Banatului. Situat într-o regiune bogată în atracții naturale, precum cascadele Bigăr, Cheile Nerei sau morile de apă de la Rudăria, Sfinxul este o destinație ideală pentru iubitorii de natură și istorie. Totuși, accesul dificil și lipsa amenajărilor turistice, cum ar fi drumurile sau indicatoarele, fac ca această minune să fie vizitată de puțini turiști.
Dacă ești în căutarea unui loc care combină misterul, frumusețea naturii și legendele locale, Sfinxul Bănățean merită să fie pe lista ta. Admiră-l de pe DN6 sau aventurează-te pe drumurile mai puțin bătătorite ale Banatului, dar fii atent la vipere și respectă natura!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fazanul Bulwer (Lophura bulweri), cunoscut și sub numele de fazanul cu coadă albă, este o specie rară și spectaculoasă de pasăre, endemică insulei Borneo. Această pasăre fascinantă, numită după naturalistul britanic Henry Ernest Bulwer, impresionează prin penajul său vibrant și coada lungă, fiind una dintre cele mai distinctive specii din familia Phasianidae.
Caracteristici fizice
Masculii fazanului Bulwer sunt adevărate opere de artă ale naturii. Aceștia au un penaj predominant negru-albăstrui, cu reflexii metalice, și o coadă lungă, albă, care poate atinge până la 60-75 cm. Fața lor este decorată cu caruncule de un cărbune strălucitor, care se umflă în timpul ritualurilor de împerechere, oferind un spectacol vizual impresionant. Femelele, în contrast, au un penaj mai discret, de un cărbune brun, care le ajută să se camufleze în pădurile dense.
Masculii pot cântări între 1,5 și 2 kg, în timp ce femelele sunt mai mici, având o lungime totală de aproximativ 50-60 cm, inclusiv coada.
Habitat și distribuție
Fazanul Bulwer este endemic în pădurile tropicale de joasă altitudine din Borneo, fiind întâlnit în statele malaieziene Sabah și Sarawak, în Kalimantanul indonezian și în Brunei. Preferă pădurile primare și secundare dense, cu sol umed și vegetație bogată, trăind la altitudini de până la 1.500 de metri. Din păcate, defrișările masive din Borneo au redus semnificativ habitatul acestei specii, ceea ce o face vulnerabilă.
Comportament și reproducere
Fazanul Bulwer este o pasăre timidă și solitară, fiind rareori observată în sălbăticie datorită naturii sale discrete. Masculii efectuează dansuri elaborate pentru a atrage femelele, ridicându-și coada lungă și umflându-și carunculele faciale pentru a crea un efect vizual dramatic. Aceste ritualuri au loc în zone special alese, numite „curți de afișare”, unde masculii își etalează frumusețea.
Femelele depun de obicei 1-2 ouă într-un cuib simplu construit pe sol, ascuns sub vegetație. Ele sunt responsabile de clocirea ouălor și creșterea puilor, masculii neimplicându-se în îngrijirea acestora.
Dieta
Fazanul Bulwer este omnivor, hrănindu-se cu o varietate de fructe, semințe, insecte și mici nevertebrate. În pădurile din Borneo, aceștia contribuie la dispersarea semințelor, jucând un rol important în ecosistemul forestier.
Conservare
Fazanul Bulwer este clasificat drept vulnerabil de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) din cauza pierderii habitatului cauzate de defrișări, exploatarea forestieră și conversia terenurilor pentru agricultură. Eforturile de conservare, cum ar fi protejarea pădurilor primare și crearea de rezervații, sunt esențiale pentru supraviețuirea acestei specii. De asemenea, fazanul Bulwer este uneori crescut în captivitate pentru a sprijini conservarea și studiul său.
Curiozități
-
Carunculele faciale ale masculilor pot schimba culoare și mărime în funcție de starea lor emoțională, fiind un indicator al sănătății și vigorii.
-
Fazanul Bulwer este considerat una dintre cele mai greu de observat păsări din Borneo, datorită comportamentului său retras.
-
Coada albă a masculilor este unică printre fazani, fiind un simbol al eleganței și frumuseții.
Fazanul Bulwer rămâne o adevărată bijuterie a pădurilor din Borneo, un simbol al biodiversității fragile a regiunii, care merită protejat pentru generațiile viitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 19 octombrie 1869, locomotiva „Mihai Bravul” a tras primul său suflu de abur pe traseul București–Giurgiu, marcând intrarea României în era modernă. Această cale ferată de 70 de kilometri, construită sub supravegherea inginerului englez John Trevor Barkley, a fost mai mult decât o realizare tehnică – a fost o promisiune împlinită și un simbol al progresului. Carol I, primul rege al României, i-a promis Elisabetei, viitoarea sa regină, că o va duce cu trenul la București, împletind astfel dragostea cu ambiția de a moderniza țara.
Lucrările la calea ferată au început în 1868, într-o perioadă în care România căuta să-și consolideze identitatea și economia. Traseul, care lega capitala de portul dunărean Giurgiu, a fost strategic ales pentru a facilita comerțul și transportul pe Dunăre, conectând Bucureștiul cu alte rutele comerciale internaționale. Construcția a implicat eforturi uriașe, de la nivelarea terenului până la montarea șinelor, toate realizate cu tehnologie de vârf pentru acea vreme. Locomotiva „Mihai Bravul”, numită în onoarea curajului românesc, a devenit rapid un simbol al inovației și al determinării.
Dincolo de impactul economic, calea ferată București–Giurgiu a avut o poveste umană. Promisiunea lui Carol către Elisabeta a adăugat o notă romantică acestui proiect, transformându-l într-o punte între visurile personale și aspirațiile unei națiuni. Călătoria inaugurală din 1869 a marcat nu doar debutul transportului feroviar în România, ci și un moment de unitate și speranță pentru un viitor mai prosper.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sfinxul Bănățean: Paznicul de piatră al Banatului
Recomandare de carte – Eu sunt Malala – de Malala Yousafzai
Fazanul Bulwer: Regele ascuns al pădurilor din Borneo
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
