Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 533

La zi

Află și tu care este valoarea normală a tensiunii tale în funcție de vârstă

Published

on

Tensiunea arterială normală variază în funcție de vârstă, sex și starea generală de sănătate, dar există valori de referință acceptate pe baza ghidurilor medicale. Tensiunea arterială este măsurată în milimetri de mercur (mmHg) și este exprimată prin două valori: tensiunea sistolică (presiunea în artere când inima se contractă) și tensiunea diastolică (presiunea când inima este în repaus). Iată o prezentare generală a valorilor normale ale tensiunii arteriale în funcție de vârstă, bazată pe informații medicale actuale:

Copii și adolescenți

Pentru copii și adolescenți, valorile normale ale tensiunii arteriale sunt mai scăzute decât la adulți și depind de vârstă, înălțime și sex. De obicei, se utilizează *percentile pentru a determina dacă tensiunea este în limite normale. Ca exemplu:

  • Copii (1-12 ani): Tensiunea arterială normală variază între 90/60 mmHg și 110/70 mmHg, dar valorile exacte depind de *percentila specifică vârstei și înălțimii.
  • Adolescenți (13-17 ani): Valori normale sunt în jur de 100/60 mmHg până la 120/80 mmHg.

Adulți

Pentru adulți, ghidurile internaționale, cum ar fi cele ale Asociației Americane a Inimii (AHA), definesc tensiunea arterială normală ca fiind sub 120/80 mmHg. Totuși, valorile pot varia ușor în funcție de vârstă:

  • 18-39 de ani: Tensiunea normală este de obicei între 110/70 și 120/80 mmHg. Valorile pot fi ușor mai scăzute la femei decât la bărbați.
  • 40-59 de ani: Tensiunea tinde să crească ușor odată cu înaintarea în vârstă din cauza rigidizării vaselor de sânge. Valori normale sunt între 120/80 și 130/85 mmHg.
  • Peste 60 de ani: Tensiunea arterială normală rămâne sub 130/80 mmHg, dar valorile sistolice pot crește ușor (130-140 mmHg) din cauza îmbătrânirii sistemului cardiovascular. Totuși, o valoare diastolică peste 80 mmHg poate indica un risc crescut.

Factori care influențează tensiunea arterială

  • Activitatea fizică: Tensiunea poate crește temporar în timpul exercițiilor.
  • Stresul: Stresul emoțional poate ridica temporar tensiunea.
  • Greutatea corporală: Excesul de greutate poate crește tensiunea arterială.
  • Dieta și stilul de viață: Consumul excesiv de sare, fumatul sau lipsa exercițiului fizic pot afecta tensiunea.

Recomandări

  • Măsoară-ți tensiunea regulat: Folosește un tensiometru validat și măsoară tensiunea în condiții de repaus (după cel puțin 5 minute de relaxare, fără consum de cafea sau fumat înainte).
  • Consultă un medic: Dacă valorile sunt constant peste 130/80 mmHg sau sub 90/60 mmHg, este indicat un consult medical pentru a exclude hipertensiunea sau hipotensiunea.
  • Adoptă un stil de viață sănătos: O dietă echilibrată, exerciții regulate și gestionarea stresului ajută la menținerea tensiunii în limite normale.

Aceste informații sunt bazate pe ghiduri medicale generale și pot varia ușor în funcție de surse sau de particularitățile individuale. Pentru o evaluare personalizată, consultă un medic. Dacă dorești, pot căuta informații suplimentare sau pot detalia valorile pentru o anumită categorie de vârstă!

*Percentilele sunt valori statistice utilizate pentru a indica unde se plasează un anumit număr (de exemplu, greutatea sau înălțimea) în raport cu un set de date, indicând procentul valorilor care sunt mai mici decât valoarea respectivă.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Jaf spectaculos la Muzeul Luvru din Paris – 19 octombrie 2025

Published

on

Astăzi, 19 octombrie 2025, Muzeul Luvru – cel mai vizitat muzeu din lume, cu aproape 9 milioane de vizitatori anual – a fost ținta unui jaf îndrăzneț. Evenimentul s-a petrecut în intervalul orar 09:30-09:40 (ora locală), la scurt timp după deschiderea muzeului, iar hoții au reușit să fugă cu bijuterii de o valoare inestimabilă, aparținând colecției istorice a lui Napoleon Bonaparte și a împărătesei Eugénie.

Detalii despre jaf:

 – Modul de pătrundere: Trei indivizi mascați au intrat în muzeu folosind un lift de marfă accesat din exterior. Unele surse menționează că au fost echipați cu drujbe pentru a forța accesul într-o cameră securizată. Operațiunea a durat doar aproximativ 10 minute.

 – Obiectele furate: Nouă piese de bijuterii regale, expuse în Galeria Apollon (un spațiu renovat în 2020, dedicat colecțiilor istorice franceze). Printre ele se numără comori personale ale lui Napoleon, evaluate la valori astronomice. O bijuterie a fost găsită ulterior în apropierea muzeului și este în curs de evaluare, iar o coroană expusă a fost deteriorată.

 – Reacția muzeului: Luvru a anunțat închiderea imediată “din motive excepționale” pe contul său de X, blocând accesul turiștilor și parizienilor. Poliția a izolat zona, inclusiv o stradă importantă de pe malul Senei.

Advertisement

Declarații oficiale:

Ministrul Culturii francez, Rachida Dati, a confirmat jaful pe canalul TF1: “Un jaf a avut loc în această dimineață la deschiderea Muzeului Luvru. Nu există răniți. Mă aflu la fața locului alături de echipe ale muzeului și ale poliției.”

Evenimentul vine după o serie de jafuri la alte muzee franceze din septembrie 2025, ridicând întrebări despre securitatea patrimoniului cultural.

Ancheta este în desfășurare, iar poliția franceză a mobilizat resurse extinse pentru prinderea suspecților. Acest jaf evocă scene din filme precum Ocean’s Eleven, dar impactul asupra patrimoniului mondial este imens. Vom actualiza informațiile pe măsură ce apar noutăți. Dacă ai întrebări suplimentare, spune-mi!

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Revoluție în sănătate: Codul personal de sănătate 2026 – Dosarul tău medical la un click distanță

Published

on

România lansează în 2026 Codul personal de sănătate, un identificator digital unic care îți oferă acces rapid și securizat la dosarul medical electronic pe toată viața. Dezvoltat cu fonduri PNRR, noul sistem înlocuiește platforma veche, total depășită, și transformă relația cu medicul într-una modernă și simplă.

„Acum, platforma vorbește direct cu pacientul! Cu un cod unic și o parolă, îți vezi toate serviciile medicale, istoricul și rapoartele”, declară Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Cum funcționează pas cu pas?

  – De la naștere: Fiecare român primește codul personal automat.

Advertisement

 – Autentificare ușoară: Introduci codul + parolă și accesezi totul de pe telefon sau PC.

 – Servicii la îndemână: Vizualizezi consultații, programări și rezultate medicale în timp real.

 – Notificări smart: Primești alertă pe mobil la fiecare consultație – chiar și online – care validează totul instant.

 – Rețete cronice fără stres: Nu mai mergi fizic la doctor, decât dacă e esențial!

Interfața? Intuitivă ca o aplicație bancară sau clinică privată! Tu îți faci singur programări la analize sau consultații – adio cozi interminabile!

Advertisement

De ce era urgent? Investiții de peste 1 miliard lei irosite pe un sistem antic! Lansat în 2000 pentru 6.000 utilizatori, acum înghite 70.000 și crapă la orice cerere modernă. „Infrastructură veche de 20 de ani, fără mentenanță – rezultatul? Blocaje și programări anulate”, avertizează ministrul Rogobete. Curtea de Conturi a semnalat dezastrul: pacienții renunță la tratamente din cauza erorilor!

Medicii și pacienții aplaudă: „Mai puțină birocrație, mai mult timp pentru tine! Aplicația trebuie sigură, rapidă și user-friendly”, spun experții de la Observator News.

Start oficial: August 2026! Un salt uriaș spre o sănătate digitală eficientă – asigurații din România, pregătiți-vă pentru viitor!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Fapt Divers

Otrăvitorul nebun: Dr. Cream criminal în serie pe străzile Londrei

Published

on

Dr. Thomas Neill Cream, născut pe 27 mai 1850 în Glasgow, Scoția, într-o familie prosperă de producători de unt, părea sortit unei cariere strălucite în medicină. A studiat la University of Edinburgh, unde a obținut diploma în 1877, apoi s-a mutat în Canada, unde a practicat medicina la Chicago. Însă, în ciuda aparențelor, mintea sa ascundea o perversiune mortală. Încă din primii ani, Cream a arătat semne de cruzime: a fost implicat în avorturi ilegale și în 1881 a fost condamnat pentru tentativă de crimă după ce și-a otrăvit amanta, Sarah Jane Hardie, cu stricnină. Eliberat în 1888 după o pedeapsă de 7 ani, Cream s-a întors în Anglia, unde a început adevărata sa campanie de teroare.

De-a lungul carierei sale sinistre, între 1891 și 1892, Dr. Cream a ucis cel puțin cinci persoane confirmate, toate prin otrăvire cu substanțe letale precum stricnina, antimoniu sau clorură de mercur. Victimele sale principale erau femei vulnerabile din cartierele sărace ale Londrei – prostituate, servitoare și iubite efemere pe care le aborda sub pretextul unor consultații medicale gratuite. Printre ele se numărau:

  • Helen Donworth (noiembrie 1891): O prostituată de 20 de ani, otrăvită cu antimoniu într-un pahar de bere. Moartea ei agonizantă a stârnit primele suspiciuni.
  • Ellen Swift (noiembrie 1891): O altă tânără de stradă, ucisă în aceeași manieră, la doar o săptămână distanță.
  • Elizabeth May Smith (februarie 1892): O servitoare de 21 de ani, sedusă și otrăvită în camera ei din Westminster.
  • Matilda Clover (octombrie 1892): O prostituată din Lambeth, a cărei moarte a fost inițial atribuită pneumoniei, dar autopsia a relevat stricnină.
  • Alice Marsh și Emma Shrivell (octombrie 1892): Două prietene prostituate, ucise simultan cu o singură doză fatală.

Cream nu era un criminal obișnuit. După fiecare ucidere, el își asuma rolul de „investigator” pervers, trimițând peste 100 de scrisori anonime poliției Scotland Yard, ziarelor și chiar Prințului de Wales. În aceste misive scrise cu cerneală roșie, el acuza în mod fals persoane inocente – deseori evrei, politicieni sau doctori rivali – de crimele sale, atașând uneori fotografii sau mostre de otravă ca „dovezi”. De exemplu, după moartea Matildei Clover, a trimis o scrisoare lui Inspectorul Root: „Ai prins pe ucigașul Matildei Clover? Numele lui este W. H. Murray… Săpați în pivnița lui!”. Această obsesie pentru înscenare l-a transformat într-un suspect principal, iar greșelile sale filatelice (ștampilele poștale din Bournemouth, unde locuia) l-au demascat complet.

Arestat pe 13 octombrie 1892, Cream a fost judecat la Old Bailey. Deși a pledat nevinovat, probele – inclusiv mărturii și scrisori – l-au condamnat la spânzurare. Pe 15 noiembrie 1892, la închisoarea Newgate din Londra, cu 5.000 de martori adunați afară, Cream a urcat pe eșafod. În ultimele secunde, în timp ce funia i se strângea în jurul gâtului, a șuierat ironic: „I am Jack The…” – o confesiune incompletă care a declanșat zvonuri că ar fi fost Jack Spintecătorul. La 42 de ani, Doctorul Moarte a fost executat, punând capăt unei serii de crime care au șocat Imperiul Britanic și au inspirat numeroase cărți și filme.

Povestea lui Cream nu este doar una de crimă, ci de aroganță fatală: un intelectual care s-a spânzurat singur cu propriile minciuni. Astăzi, el rămâne un simbol al răului victorian, amintindu-ne că adevărata otravă poate veni de la cei în care avem cea mai mare încredere.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading