La zi
Ceaiul de cicoare și sănătatea
Ceaiul de cicoare, obținut din rădăcina plantei Cichorium intybus, este o băutură aromatică și sănătoasă, apreciată de secole pentru gustul său robust și proprietățile terapeutice. Fără cofeină, este o alternativă excelentă la cafea, oferind o savoare asemănătoare, dar cu numeroase beneficii pentru sănătate. Iată o privire detaliată asupra avantajelor consumului de ceai de cicoare:
- Susține sănătatea digestivă
Rădăcina de cicoare este bogată în inulină, o fibră prebiotică ce hrănește bacteriile benefice din intestin. Consumul regulat de ceai de cicoare poate îmbunătăți digestia, reduce balonarea și preveni constipația, contribuind la un sistem digestiv echilibrat. - Proprietăți antioxidante
Ceaiul de cicoare conține compuși polifenolici care combat stresul oxidativ din organism. Acești antioxidanți ajută la protejarea celulelor împotriva daunelor provocate de radicalii liberi, reducând riscul de afecțiuni cronice. - Îmbunătățește sănătatea ficatului
Cicoarea stimulează producția de bilă, ajutând ficatul să proceseze grăsimile mai eficient. De asemenea, proprietățile sale detoxifiante pot susține funcția hepatică, contribuind la eliminarea toxinelor din organism. - Reglează glicemia
Inulina din cicoare poate contribui la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge, fiind benefică pentru persoanele cu diabet de tip 2 sau cele care doresc să prevină fluctuațiile glicemice. - Reduce inflamațiile
Datorită compușilor antiinflamatori, ceaiul de cicoare poate ajuta la reducerea inflamațiilor din organism, fiind util în afecțiuni precum artrita sau alte boli inflamatorii. - Alternativă sănătoasă la cafea
Pentru cei care doresc să reducă consumul de cofeină, ceaiul de cicoare oferă o aromă intensă, asemănătoare cafelei, fără efectele stimulante. Este ideal pentru consum seara sau pentru persoanele sensibile la cofeină. - Susține sănătatea cardiovasculară
Prin reducerea inflamațiilor și reglarea nivelului de colesterol, ceaiul de cicoare poate contribui la menținerea unei inimi sănătoase și la prevenirea afecțiunilor cardiovasculare.
Cum se prepară ceaiul de cicoare?
Pentru a prepara ceaiul, se folosesc aproximativ 1-2 lingurițe de rădăcină de cicoare măcinată la o cană de apă fierbinte. Se lasă la infuzat 5-10 minute, apoi se strecoară. Poate fi consumat simplu sau îndulcit cu miere pentru un gust mai plăcut.
Atenție: Deși ceaiul de cicoare este în general sigur, persoanele alergice la plante din familia Asteraceae (cum ar fi ambrozia) sau cele însărcinate ar trebui să consulte un medic înainte de consum.
Ceaiul de cicoare este o opțiune delicioasă și sănătoasă, care combină gustul plăcut cu multiple beneficii pentru organism. Adăugarea lui în rutina zilnică poate fi un pas simplu către un stil de viață mai echilibrat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).
-
Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.
-
Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.
-
Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.
-
Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).
Reacții
HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.
Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incident din 4-5 septembrie 2025:
În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.
- Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
- Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.
Sezonul de tranziție, plin de surprize
România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.
Primul val de iarnă lovește Predealul
Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.
Frigul se instalează treptat
După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.
Pregătiți-vă pentru iarnă
Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Țăranii, obligați să raporteze la ANAF tot ce vând. Opoziția acuză Guvernul că „îngroapă gospodăria de familie”
Zilele Europene ale Patrimoniului, marcate la Călărași prin proiectul „Vizitator în orașul meu”
Deputatul PSD Ion Samoilă, inițiative pentru corectarea inechităților fiscale și susținerea categoriilor vulnerabile
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
