În data de 16 septembrie 2023, municipiul Călărași s-a alăturat celei de-a 30-a aniversări a Zilei Europene a Patrimoniului printr-o serie de evenimente captivante și vizite de excepție. Muzeul Municipal Călărași, sub îndrumarea sa cu viziune, Florin Rădulescu, a fost gazda unei călătorii fascinante prin istoria și cultura orașului, punând în valoare reperele sale de patrimoniu.

Această incursiune culturală a condus participanții către câteva dintre cele mai semnificative locuri din municipiul reședință de județ, oferind ocazia de a descoperi bogăția istorică și arhitecturală a orașului. Printre opririle notabile s-au numărat Cinematograful Victoria, o bijuterie a divertismentului cinematic, Turnul de Apă, o mărturie impresionantă a ingeniozității tehnice, Palatul Prefecturii, o clădire care emană eleganță și istorie, Poșta Veche, o amintire prețioasă a vremurilor trecute, și Primăria Veche, cu toată aura sa de autenticitate.

Un moment important în această zi specială a fost recunoașterea firmei Coral, care a avut un rol crucial în reabilitarea Palatului Administrativ din județul Călărași. Această clădire impresionantă a fost restaurată cu migală pentru a păstra splendoarea sa istorică și a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale patrimoniului local.

Evenimentul a atras participanți din diverse medii sociale și vârste, demonstrând astfel că patrimoniul cultural reprezintă o bogăție colectivă care trebuie apreciată și împărtășită. Ziua Europeană a Patrimoniului din 2023 a fost nu doar o sărbătoare a trecutului, ci și o privire către viitor, subliniind importanța conservării și promovării moștenirii culturale pentru generațiile următoare.

Această zi specială în Călărași a fost un omagiu adus istoriei locale și unei comunități care își iubește și își respectă moștenirea culturală.

Situația educației din mediul rulal este alarmantă, iar acest lucru este confirmat de numărul instituțiilor cultural-educative care funcțiomează la nivelul localităților. În timp ce în Vest investițiile în bibliotecile publice sunt numeroase și constante, în România autoritățile județene sunt dezinteresate de acest capitol, chiar și atunci când pot primi fonduri europene.

Județul Călărași. Într-o conferință recent desfășurată la sediul PSD Călărași, Ioana Ichim, noul manager al Bibliotecii Județene „Al. Odobescu” din Călărași, a adus în prim-plan o realitate tulburătoare privind starea bibliotecilor din județul Călărași și impactul asupra educației elevilor din mediul rural. Cu o abordare onestă și determinată, Ioana Ichim a dezvăluit problemele serioase cu care se confruntă bibliotecile și elevii din această zonă.

Una dintre concluziile alarmante pe care le-a expus în conferința sa a fost absența a nu mai puțin de 22 de biblioteci în localitățile rurale din județul Călărași. Acest fapt ridică o întrebare: de ce mediul rural este lipsit de performanță în ceea ce privește accesul la educație? Pentru mulți copii, lipsa bibliotecilor înseamnă că nu au la îndemână resurse pentru a-și dezvolta abilitățile de citire și învățare. Cu hotărâre și dedicare, Ioana Ichim a promis că va merge pe teren pentru a discuta cu primarii localităților afectate și va aduce o echipă de experți de la biblioteca județeană pentru a găsi soluții concrete la această problemă apăsătoare.

De asemenea, noul manager a subliniat că problema nu se rezumă doar la absența bibliotecilor, ci și la calitatea dotării acestora. Multe biblioteci din mediul rural sunt subfinanțate și sub-echipate, ceea ce face dificilă desfășurarea activităților educaționale esențiale.

FOTO: Ioana Ichim, manager Biblioteca Județenă „Al. Odobescu” din Călărași

„Am făcut în această perioadă, cu colegii mei de la bibliotecă, și o evaluare a ceea ce înseamnă bibliotecile din mediul rural. Am constat că există 22 de localități unde nu există biblioteci, și atunci ne întrebăm de ce în mediul rural nu există performanță? Sărmanii copii nici nu au cu ce. Vor urma evaluări în teren, mergem să vorbim cu primarii. Vom lua o echipă de la biblioteca județeană ca să vedem ce soluții putem găsi și în acest sens. Sunt aproape jumătate din localități unde s-a pus lacătul pe acestea sau efectiv nu există un spațiu. Nu mai vorbim de dotare. Clar, există și localități care sunt dotate cu cărți, biblioteci școlare(…),” a declarat Ioana Ichim în conferința de presă recentă.

Cu toate acestea, Ioana Ichim a adus în discuție și responsabilitatea părinților în formarea educațională a copiilor lor. Ea a subliniat importanța implicării părinților în stimularea interesului pentru lectură și învățare. O simplă activitate de citit împreună cu copiii poate face o diferență semnificativă în dezvoltarea abilităților acestora.

Concluzia este clară: educația nu este doar responsabilitatea școlilor și a autorităților, ci și a familiilor. Cu determinare și expertiză, Ioana Ichim se angajează să îmbunătățească situația educației în județul Călărași, să pună bazele unor biblioteci mai accesibile și mai bine echipate, și să încurajeze implicarea părinților în procesul educativ al copiilor lor.

„Trebuie sa punem umăr la umăr și sa sprijinim educația, indiferent de culoarea politică și accesul la educație iar copii din mediul rural nu trebuie neglijați.” Ioana Ichim, manager BJCL

Conform datelor disponibile, autoritățile publice locale au obligația de a respecta prevederile Legii Bibliotecilor Nr. 334/2002, care stipulează că, în fiecare an, primăriile trebuie să achiziționeze 50 de volume pentru fiecare mie de locuitori. Cu toate acestea, observăm că această obligație nu este respectată în multe localități, iar existența bibliotecilor este afectată în urma mai multor probleme. Iată câteva exemple de localități care se confruntă cu astfel de dificultăți:

• 1. Orașul Fundulea – În Fundulea, nu există o bibliotecă funcțională, iar una dintre cauze este absența personalului angajat în acest scop.
• 2. Comuna Căscioarele – În comuna Căscioarele, există nevoia de renovare și reabilitare a bibliotecii, iar, de asemenea, nu este angajat personal pentru a administra biblioteca.
• 3. Comuna Crivat – În comuna Crivat, nu există o bibliotecă, și, în plus, nu există personal angajat pentru gestionarea acestei instituții culturale importante.
• 4. Comuna Dragalina – În Dragalina, problema este legată de lipsa unui spațiu adecvat sau sediu în care să funcționeze biblioteca locală.
• 5. Comuna Dragoș Vodă – Aici, s-a început reabilitarea bibliotecii, dar nu s-a finalizat, iar în prezent funcționează căminul cultural în locul bibliotecii.
• 6. Comuna Frumușani – În Frumușani, pur și simplu nu există o bibliotecă funcțională.
• 7. Comuna Fundeni – Situația este similară cu cea din Frumușani, în Fundeni nu există o bibliotecă.
• 8. Comuna Plătărești – În Plătărești, de asemenea, nu există o bibliotecă funcțională.

Aceste exemple evidențiază o problemă serioasă la nivel local legată de infrastructura culturală și de respectarea legilor care vizează dezvoltarea și promovarea culturii și lecturii în comunitățile respective.

Până la sfârșitul anului 2022, conform informațiilor extrase dintr-un raport elaborat de BJCJ, situația fondului de carte disponibil arată astfel pentru primele 9 localități care se situează la coada clasamentului în ceea ce privește numărul de cărți achiziționate în anul precedent:

Fond de carte – Anul 2022

1. Oltenița – 191 cărți achiziționate
2. Roșeti – 614 fond de carte din care 318 achiziționate și 296 donate
3. Tămădău Mare – 192 fond de carte din care 103 achiziționate și 89 donate
4. Ștefan cel Mare – 177 donate
5. Nicolae Bălcescu (Preasna) – 105 donate
6. Jegalia – 120 donate
7. Lehliu Gară – 274 fond de carte din care 67 achiziționate
8. Odobești – 146 fond de carte din care 108 achiziționate și 38 donate
9. Curcani – 224 donate

Georgiana Teodorescu, managera Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași, detaliază cele mai importante aspecte despre evenimentul internațional Hora Mare, organizat la Călărași în perioada 12 august – 16 august 2023.

Managera menționează că urmează să aibă loc Festivalul Internațional de Folclor Hora Mare, ajuns acum la ediția 28. După o pauză de câțiva ani, din cauza pandemiei, festivalul nu a mai putut fi organizat în 2019 și nici în anul anterior, din cauza complexității și a timpului necesar pentru pregătiri. Totuși, în prezent se bucură că reușesc să-l organizeze și primesc cu bucurie solicitările și întrebările publicului călărășean, care a arătat mereu dragoste și interes pentru acest festival.

Georgiana Teodorescu subliniază că Hora Mare este un eveniment foarte important, fiind cel mai mare proiect al Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași. Festivalul este înregistrat ca marcă la OSIM și este membru în CIOFF, Consiliul Internațional al Organizării Festivalurilor Folclorice, ceea ce le conferă recunoaștere la nivel internațional.

„Este probabil cel mai mare proiect al Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași. Spun asta deoarece acest festival este și înregistrat OSIM, marcă înregistrată OSIM, este și membru în CIOFF,  Consiliu Internațional al Organizării Festivalurilor Folclorice. Suntem recunoscuți la nivel internațional cu acest festival, ne mândrim cu acest lucru și ne dorim să-l ducem mai departe.”

Evenimentul din acest an se va desfășura pe stadionul Ion Comșa, în perioada 12-16 august, cu participarea a cinci țări străine invitate – Mexic, Iraq, Georgia, Ucraina și Turcia, alături de ansambluri din România.

Programul de pe scenă va începe în fiecare seară la ora 19, cu deschiderea oficială pe 12 august prin Parada Costumelor Populare. Pe parcursul marșului, vor avea loc dansuri demonstrative ale grupurilor în mai multe puncte strategice din oraș. Pe parcursul celorlalte seri, festivalul va găzdui artiști invitați precum Ovidiu Homorodean și formația Rapsodia din Arad, Giorgiana Lobonz și Taraful, Surorile Osoianu, ansamblul Bărăganul, ansamblul Ghiocelul, precum și alți invitați speciali. Ultima seară va fi marcată de prezența tuturor ansamblurilor invitate și de formația Lupii lui Calancea.

„Programul la scenă va fi în fiecare seară începând cu ora 19.  Deschidem acest festival în data de 12 cu Parada Costumelor Populare. La ora 18 pornim de la Orizont și ne îndreptăm către stadion, către scenă. Vă invităm să ne fiți alături pentru a vedea dansurile demonstrative ale grupurilor. Traseul va fi Orizont, ne vom opri undeva la Mihai Eminescu, unde vom face un dans demonstrativ. După care, Liceul Agricol. Mergem către Școala 5.  Acolo ni s-a recomandat să nu întrerupem circulația pentru acest eveniment. Mergem pe Bulevardul Republicii, după aceea spre stadion.”

Managera Georgiana Teodorescu detaliază și bugetul evenimentului, precizând că cea mai mare parte din cheltuieli este alocată cazării, scenei și artiștilor, care însumează aproximativ 70% din totalul bugetului festivalului. În plus, festivalul va fi transmis în direct prin livestream pe 50 de pagini de socializare și pe canalele proprii de promovare.

Georgiana Teodorescu încheie menționând că se bucură să poată organiza Hora Mare și să continue tradiția acestui eveniment de prestigiu, dorindu-și ca festivalul să fie un succes și să ofere publicului experiențe culturale de neuitat.

„Banii sunt repartizați în felul următor.  232.000 de lei cazarea. Livestream, pentru că toate cele 5 zile vor fi difuzate în direct pe 50 de pagini de socializare și pe toate paginile noastre, 33.000 de lei. Scena, 224.000 de lei. Artiștii, 270.000. Toaletele, 21.000. Costurile cu promovarea, 16.000. Materiale de promovare, prezentatori, translatori și motorină și așa mai departe. Cele mai mari cheltuieli sunt pe cazare, pe scenă și pe artiști. Acolo sunt cele mai mari cheltuieli, undeva 70% din bugetul festivalului, acolo se duc. Noi trebuie să asigurăm cazarea și 3 mese pe zi la toate ansamblurile pe care le invităm.  Este o condiție CIOFF , este un regulament internațional pe care și noi trebuie să-l respectăm.” – a precizat Georgiana Teodorescu, managera CJCC Călărași.” a mai precizat managera G. Teodorescu în cadrul conferinței de presă de joi, 3 august 2023.