Incidentul armat de la Universitatea Utah Valley, în care activistul conservator Charlie Kirk a fost împușcat, s-a soldat cu decesul acestuia, iar atacatorul  nu a fost identificat, conform autorităților. Evenimentul a avut loc în contextul unei escaladări a violenței politice în Statele Unite, care a inclus asasinarea unei deputate din Minnesota și a soțului acesteia în luna iunie, incendierea unei parade în Colorado pentru eliberarea ostaticilor de către Hamas și atacul asupra casei guvernatorului evreu al statului Pennsylvania în aprilie. Cel mai cunoscut caz recent a fost împușcarea fostului președinte Donald Trump la un miting electoral anul trecut.

Fostul congresman republican Jason Chaffetz, prezent la eveniment, a relatat pentru Fox News că a auzit o împușcătură și l-a văzut pe Kirk prăbușindu-se. „Părea un foc tras de la mică distanță”, a declarat Chaffetz, vizibil afectat. Acesta a subliniat că prezența poliției era limitată, iar securitatea lui Kirk insuficientă. „Utah este considerat unul dintre cele mai sigure state, astfel de incidente sunt rare”, a adăugat el.

Turning Point USA, fondată în 2012 în suburbiile orașului Chicago de Charlie Kirk, pe atunci în vârstă de 18 ani, și activistul Tea Party William Montgomery, promovează în campusurile universitare principii conservatoare, precum impozite reduse și un guvern cu puteri limitate. Deși inițial organizația nu a avut succes, abordarea combativă a lui Kirk față de liberalismul academic a atras finanțatori conservatori influenți. După nominalizarea lui Donald Trump în 2016, Turning Point USA l-a susținut cu entuziasm, iar Kirk a devenit o figură frecventă în emisiunile TV conservatoare, colaborând îndeaproape cu Donald Trump Jr. și lăudându-l constant pe fostul președinte.

Detalii despre incident
Charlie Kirk, invitat de un grup de studenți, susținea un discurs în curtea Sorensen Center când un foc de armă a fost tras dintr-o clădire situată la aproximativ 200 de metri distanță.

Advertisement

„Cu profund regret confirmăm că Charlie Kirk a fost împușcat și a decedat”, a declarat Aubrey Laitsch, director de relații publice al Turning Point USA.

Imagini publicate pe rețelele sociale surprind momentul în care Kirk vorbea la microfon sub un cort alb, inscripționat cu mesajele „The American Comeback” și „Prove Me Wrong”. O împușcătură se aude, iar Kirk își duce mâna dreaptă la gât, sângele țâșnind din partea stângă. Spectatorii, șocați, au început să țipe și să fugă. Associated Press a verificat autenticitatea videoclipurilor, confirmând că au fost filmate în campusul universității.

Evenimentul, organizat de Turning Point USA, a generat controverse în campus. O petiție online, care cerea interzicerea apariției lui Kirk, a strâns aproape 1.000 de semnături. Universitatea a apărat dreptul la libera exprimare, invocând Primul Amendament și angajamentul pentru dialog constructiv.

Președintele Donald Trump și mai mulți oficiali republicani au exprimat condoleanțe pe rețelele sociale. „Trebuie să ne rugăm pentru sufletul lui Charlie Kirk, un om extraordinar. Dumnezeu să-l odihnească!”, a scris Trump pe Truth Social.

Fostul premier român Victor Ponta a apărut în acest an într-un interviu la emisiunea „Charlie Kirk Show” (dublat în română), discutând despre anularea alegerilor din România, într-un studio al publicației Gândul.

Advertisement

Cine a fost Charlie Kirk
La 31 de ani, Charlie Kirk a fost tatăl a doi copii și directorul executiv al Turning Point USA, o organizație de referință pentru tinerii conservatori din SUA. Prin activitatea sa, Kirk a promovat cu pasiune valorile conservatoare, devenind o voce influentă în politica americană.

Spion moldovean, a fost arestat pentru 30 de zile în România, fiind acuzat de tentativă de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat către ofițeri ai KGB-ului din Belarus. Potrivit DIICOT, suspectul, identificat de surse ca fiind Alexandru Bălan, fost adjunct al șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, a fost reținut luni, 9 septembrie 2025, pe aeroportul din Timișoara, în baza unui mandat de aducere.

Operațiune de amploare sub coordonarea EUROJUST

Ancheta, derulată cu sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria, Cehia și Republica Moldova, precum și al procurorilor din aceste țări, a relevat că suspectul ar fi divulgat informații secrete de stat, punând în pericol securitatea națională a României. Investigațiile au fost realizate în colaborare cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Poliției Române și cu suportul Jandarmeriei Române.

Întâlniri suspecte în Ungaria

Advertisement

Probele strânse indică faptul că, în perioada 2024-2025, Bălan s-a întâlnit de două ori în Budapesta cu ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus. Aceste întrevederi ar fi avut ca scop transmiterea de instrucțiuni și realizarea de plăți pentru informațiile furnizate. DIICOT susține că activitățile suspectului au fost de natură să compromită securitatea națională.

 Alexandru Bălan a ocupat funcția de adjunct al șefului SIS al Republicii Moldova din martie 2016, în timpul guvernării conduse de Pavel Filip, sub influența oligarhului Vladimir Plahotniuc. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Chișinău în anul 2000, Bălan a deținut diverse poziții în cadrul SIS. Presa moldoveană a relatat că acesta a fost implicat în trecut într-un scandal legat de evadarea bloggerului rus Eduard Baghirov, cercetat pentru organizarea protestelor din 7 aprilie 2009 în Moldova.

 Serviciul Român de Informații (SRI) a subliniat complexitatea operațiunii, realizată în cooperare cu serviciile de informații din Cehia, Polonia, Ungaria și Republica Moldova. În paralel, autoritățile cehe au expulzat un diplomat belarus în legătură cu acest caz, confirmând dimensiunea internațională a investigației.

 SIS-ul moldovean a confirmat că un fost angajat de rang înalt este vizat de ancheta din România, fără a oferi detalii suplimentare despre funcțiile ocupate de Bălan, invocând confidențialitatea. După audieri de peste șapte ore la sediul DIICOT din București, suspectul a fost reținut și nu a făcut declarații presei.

 Ancheta continuă sub coordonarea EUROJUST, cu implicarea autorităților din mai multe țări, pentru a clarifica toate aspectele legate de activitățile suspectului și impactul acestora asupra securității regionale.

Advertisement

Pe 10 septembrie 2025, Polonia a marcat un moment istoric prin doborârea mai multor drone rusești care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Acest incident, considerat o „provocare la scară largă” de către premierul polonez Donald Tusk, a adus tensiuni fără precedent la granițele NATO, ridicând întrebări despre intențiile Rusiei și reacția alianței.

În noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025, Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei, utilizând 415 drone și 40 de rachete, majoritatea vizând regiunile de vest ale țării, apropiate de granița cu Polonia. Cel puțin 19 drone de tip Shahed, de fabricație iraniană, au pătruns în spațiul aerian polonez, unele venind din direcția Belarusului, un aliat al Rusiei. Acesta a fost primul caz în care forțele poloneze și NATO au doborât drone rusești deasupra teritoriului unui stat membru al alianței.

Forțele armate poloneze, sprijinite de avioane de luptă NATO, inclusiv F-35 olandeze, au răspuns rapid, neutralizând cel puțin trei, posibil patru, dintre drone. Incidentul a dus la închiderea temporară a patru aeroporturi poloneze, inclusiv cel din Varșovia (Chopin) și cel din Rzeszów, un nod logistic crucial pentru livrările de armament către Ucraina. Debrisurile dronelor au fost găsite în mai multe locații, inclusiv în satul Wyryki, unde o clădire rezidențială a fost avariată, dar nu s-au raportat victime.

Premierul Donald Tusk a descris incidentul ca fiind un „act de agresiune” și a subliniat că Polonia este „mai aproape de un conflict decât oricând de la al Doilea Război Mondial”. În consecință, Polonia a invocat Articolul 4 al Tratatului NATO, declanșând consultări oficiale cu aliații pentru a discuta răspunsul la această încălcare a spațiului aerian. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat acțiunea Rusiei drept „comportament iresponsabil”, indiferent dacă a fost intenționată sau nu.

Advertisement

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că cel puțin opt drone au fost „îndreptate spre Polonia”, calificând incidentul drept un „precedent extrem de periculos pentru Europa”. Lideri din țări precum Suedia, Lituania și Germania au exprimat solidaritate cu Polonia, avertizând că Rusia testează limitele NATO. În schimb, Rusia a negat intențiile de a ataca ținte poloneze, Ministerul Apărării al acesteia afirmând că dronele aveau o rază maximă de 700 km și că nu aveau ca scop teritoriul Poloniei. Totuși, Kremlinul a evitat o negare categorică, oferind în schimb consultări cu Varșovia.

Un test pentru NATO și riscuri de escaladare

Incidentul ridică întrebări cruciale despre intențiile Rusiei. Unii analiști, precum fostul comandant al forțelor americane în Europa, Ben Hodges, consideră că incursiunile sunt „teste intenționate” ale apărării aeriene NATO. Alții, inclusiv Belarus, susțin că dronele au deviat accidental din cauza bruiajului sistemelor de navigație. Indiferent de intenție, amploarea incursiunii – cu zeci de drone pătrunzând adânc în spațiul aerian polonez – sugerează o escaladare periculoasă a conflictului din Ucraina.

Polonia, care a investit masiv în modernizarea armatei sale, inclusiv în sisteme de apărare antiaeriană, a demonstrat o reacție rapidă și coordonată. Cu toate acestea, incidentul subliniază vulnerabilitățile statelor de la frontiera estică a NATO și riscul ca războiul din Ucraina să se extindă. Uniunea Europeană, prin voci precum comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, a propus crearea unui „zid de drone” de-a lungul flancului estic al UE pentru a preveni astfel de incidente.

Acest episod marchează un punct de inflexiune în dinamica geopolitică europeană. Polonia, un aliat ferm al Ucrainei, se poziționează ca un lider în contracararea agresiunii rusești, dar se confruntă cu riscuri semnificative. Invocarea Articolului 4 și solidaritatea exprimată de aliați sugerează o reacție unită a NATO, însă absența unui răspuns ferm din partea SUA, în contextul negocierilor de pace ale președintelui Donald Trump, complică situația.

Pe măsură ce investigațiile continuă pentru a analiza resturile dronelor și traiectoriile acestora, Europa se pregătește pentru noi provocări. Incidentul din 10 septembrie 2025 nu este doar o încălcare a spațiului aerian, ci un semnal de alarmă privind fragilitatea securității regionale.

Advertisement