La zi
10 August 2018: Când Piața Victoriei a devenit simbolul rezistenței românești
Pe 10 august 2018, Piața Victoriei din București a devenit scena unuia dintre cele mai semnificative proteste din istoria recentă a României, cunoscut drept „Protestul Diasporei”. Zeci de mii de români, atât din țară, cât și din diaspora, s-au adunat în fața sediului Guvernului pentru a-și exprima nemulțumirea față de corupția sistemică, modificările controversate aduse legilor justiției și politicile guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă. Ceea ce a început ca o manifestație pașnică a degenerat în violențe, marcând un moment de cotitură în percepția publică asupra intervenției forțelor de ordine.
Protestul a fost organizat în principal de români din diaspora, care au călătorit din țări precum Italia, Spania, Germania și Marea Britanie, motivați de frustrarea acumulată față de corupție, salariile mici și lipsa oportunităților în România. Evenimentul, promovat intens pe rețelele de socializare, a atras aproximativ 100.000 de participanți în punctul său culminant, conform estimărilor. Scopul principal era de a cere demisia guvernului și organizarea de alegeri anticipate, pe fondul nemulțumirilor legate de asaltul asupra independenței justiției.
Protestul a început în dimineața zilei de 10 august, primii manifestanți adunându-se în Piața Victoriei încă de la primele ore. Până la prânz, câteva sute de persoane erau prezente, iar până la ora 16:30, numărul acestora a crescut la aproximativ 1.500. Tensiunile au început să escaladeze când unii protestatari au încercat să forțeze gardurile instalate în fața sediului Guvernului, moment în care jandarmii au răspuns cu gaze lacrimogene.
Pe parcursul serii, situația s-a agravat. Grupuri izolate de huligani, inclusiv membri ai galeriilor de fotbal, au aruncat cu pietre, sticle, bucăți de asfalt și alte obiecte către forțele de ordine. Jandarmeria a ripostat cu o intervenție în forță, utilizând un arsenal impresionant: 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade cu efect lacrimogen, 316 cartușe de calibru 38 mm și 40 mm, 8 pulverizatoare de capacitate mărită și 168 de pulverizatoare de mână. În jurul orei 23:00, Piața Victoriei a fost evacuată forțat, cu tunuri de apă și gaze lacrimogene, afectând atât protestatarii violenți, cât și pe cei pașnici, inclusiv femei, copii și jurnaliști.
Bilanțul protestului a fost dramatic: 452 de persoane, inclusiv 33 de jandarmi, au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar 70 au fost internate, dintre care 9 au rămas în spital cel puțin 24 de ore. Printre victime s-a numărat și Ilie Gâzea, care a murit la câteva zile după protest, din cauza intoxicației cu gaze lacrimogene. Doi jandarmi, inclusiv o femeie, au fost bătuți de un grup restrâns de protestatari, dar au fost protejați de alți manifestanți care au făcut scut în jurul lor.
Intervenția jandarmilor a fost aspru criticată. Președintele Klaus Iohannis a condamnat ferm acțiunile forțelor de ordine, considerându-le „puternic disproporționate” și cerând explicații urgente din partea ministrului de interne, Carmen Dan. Presa internațională, inclusiv Associated Press, The New York Times și Le Monde, a relatat pe larg despre violențe, comparând scenele cu momentele tensionate din timpul căderii comunismului în 1989.
Protestul a generat o undă de șoc în societatea românească, ducând la deschiderea a patru dosare penale. Anchetele au vizat atât violențele nejustificate ale jandarmilor, cât și acuzațiile de ultraj și tentativa de lovitură de stat, sugerată de liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea. Dosarul principal, cunoscut ca „Dosarul 10 August”, a fost tergiversat ani la rând.
2020, DIICOT a clasat parțial dosarul, dar în 2022, ancheta a fost redeschisă. În 2023, 15 jandarmi, inclusiv foști șefi, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, fals intelectual și purtare abuzivă. În 2024, Curtea Militară de Apel București a decis că dosarul poate fi judecat pe fond, dar prescripția faptelor este așteptată în 2026, dacă nu se va face dreptate până atunci.
Protestul din 10 august 2018 a rămas un simbol al luptei împotriva corupției și al rezistenței civice în România. Organizații precum „Corupția Ucide” au continuat să organizeze manifestații anuale în Piața Victoriei, cerând dreptate pentru victime și pedepsirea celor responsabili. Evenimentul a evidențiat tensiunile dintre cetățeni și autorități, dar și solidaritatea românilor din diaspora cu cei rămași în țară.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
România se confruntă cu o creștere explozivă a cazurilor de gripă. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 15–21 decembrie 2025 au fost înregistrate 11.174 de cazuri de gripă clinică la nivel național – aproape dublu față de săptămâna precedentă (când s-au raportat 5.701 cazuri). Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului trecut, numărul este de aproximativ cinci ori mai mare, iar față de media ultimilor cinci ani este de aproape șapte ori peste nivelul obișnuit.
Autoritățile au declarat oficial stare de alertă epidemiologică, după trei săptămâni consecutive de activitate gripală intensă și răspândire geografică extinsă în toate județele țării. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul (peste 1.600 cazuri), Cluj, Botoșani, Bihor, Iași și Neamț.
Trist, a fost confirmat și primul deces cauzat de gripă în acest sezon: o femeie de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal, care suferea și de alte afecțiuni medicale grave. Virusul implicat a fost de tip A, subtip H3.
Spitalele, în special secțiile de boli infecțioase și ATI, sunt din ce în ce mai aglomerate. Pacienții cu simptome severe (tuse intensă, febră mare, dificultăți de respirație) sunt internați prioritar, în timp ce multe cazuri ușoare sunt tratate la domiciliu. Medicii avertizează că greul abia acum începe: estimările epidemiologice indică faptul că vârful sezonului gripal va fi atins în următoarele două săptămâni (sfârșit de decembrie – început de ianuarie). Dacă trendul ascendent continuă, nu este exclusă chiar declararea unei epidemii de gripă.
Recomandări urgente: Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Până la 21 decembrie fuseseră administrate peste 1,25 milioane de doze de vaccin antigripal. Autoritățile îndeamnă în continuare populația – în special persoanele vulnerabile (vârstnici, cei cu boli cronice, gravide, copii) – să se vaccineze cât mai repede și să respecte măsurile de prevenție: igiena mâinilor, evitarea spațiilor aglomerate, purtarea măștii în situații de risc.
Starea de fapt este îngrijorătoare, dar încă este timp să ne protejăm. Atenție sporită în următoarele săptămâni!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sute de români au umplut secțiile de Urgențe în prima zi de Crăciun, victime ale meselor copioase și ale exceselor de alcool. Unii – bolnavi cronici care au cedat ispitei sarmalelor, cozonacilor și cârnaților, alții – persoane perfect sănătoase ajunse la limita comei etilice sau aduse chiar de poliție.
Un pacient a recunoscut, rușinat, că „doar trei sarmale și-o zeamă” s-au transformat rapid în cârnați, chec și mult mai mult – episod urmat de o criză cardiacă gravă. Medicii avertizează: risc major de stop cardiac, pacienți decompensați cardiac și sufocați umplu secțiile.
În București, doar în prima zi de Crăciun, au fost înregistrate circa 200 de apeluri la 112 din partea diabeticilor care nu s-au putut abține de la dulciuri, a bolnavilor cu afecțiuni gastrice și hepatice care au mâncat tot ce era pe masă, dar și a celor ajunși în stare gravă din cauza alcoolului.
Atenție la alcool: nu există „doză sigură” universal valabilă. Efectul este imprevizibil și depinde de sex, greutate, obișnuință, stare emoțională și dacă s-a mâncat înainte. Moderația recomandată: maximum 1–2 pahare de vin roșu sec.
Sfaturi de la medici pentru următoarele zile:
- Mănâncă proteine și grăsimi înainte și în timpul consumului de alcool – încetinesc absorbția
- Evită combinațiile periculoase: alcool + cafea, energizante, dulciuri
- Amintește-ți că ficatul elimină alcoolul în ritmul lui – o unitate alcoolică (un shot, un pahar vin, o halbă bere) dispare complet din sânge abia după aproximativ 24 de ore
Rămâneți cumpătați – sărbătorile continuă cu Sfântul Ștefan, Revelionul și Sfântul Vasile!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteo și Mediu
Alertă meteo de Crăciun! Viscol puternic, rafale de 130 km/h și polei – România sub cod galben și portocaliu până luni
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o informare de vreme severă și mai multe avertizări cod galben și portocaliu, valabile în intervalul 26 decembrie, ora 10 – 29 decembrie, ora 10.
În perioada 26-27 decembrie, vântul se va intensifica în est, sud-est, local în centru și sud-vest, urmând ca duminică (28 decembrie) să sufle puternic în toată țara, cu viteze de 40-60 km/h și rafale mai mari. Senzația de frig va fi accentuată semnificativ.
La munte, rafalele vor atinge frecvent 60-80 km/h, iar în zonele înalte 90-130 km/h, condiții în care ninsoarea va fi viscolită, vizibilitatea se va reduce drastic, iar zăpada deja existentă va fi troienită.
Cod galben – vânt și viscol
- Vineri (14:00) – sâmbătă (16:00): intensificări în Moldova, vestul Olteniei și pe litoral (50-70 km/h), iar la munte rafale de 70-120 km/h
- Sâmbătă (16:00) – duminică (02:00): accentuări în nordul Moldovei, vestul Olteniei și Carpații Meridionali/Orientali (rafale 90-110 km/h în zonele înalte)
Cod portocaliu – viscol puternic și vizibilitate foarte redusă Duminică și luni dimineața (până la ora 10): în zona înaltă a Carpaților Meridionali și de Curbură vântul va sufla cu rafale de 110-130 km/h, va ninge viscolit, vizibilitatea va fi extrem de scăzută, iar zăpada va fi puternic troienită.
Precipitații și strat de zăpadă În nord, centru, est și la munte vor predomina ninsorile, mai consistente în noaptea de sâmbătă spre duminică și în cursul zilei de duminică. Se va depune un strat nou de zăpadă de 5-15 cm (local mai mult în zona montană înaltă), iar pe arii restrânse există risc de polei și ghețuș.
În București și localități limitrofe – Vineri și sâmbătă: vreme rece, temperaturi între -6…+3 grade, vânt slab spre moderat, probabilitate mare de ceață și chiciură. Duminică: vântul se intensifică (40-45 km/h), maxima ajunge la 5-7 grade, minima -4…-2 grade.
Recomandare ANM: atenție sporită la deplasări, echipare corespunzătoare pentru frig și viscol, prudență maximă pe drumurile montane și în zonele expuse!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Alertă epidemiologică în România: Peste 11.000 de cazuri de gripă în doar o săptămână
Sute de români, „învinși” de sarmale, cozonaci și pahare: record de urgențe după Crăciun!
Alertă meteo de Crăciun! Viscol puternic, rafale de 130 km/h și polei – România sub cod galben și portocaliu până luni
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
