Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Cu sprijinul Fundației PACT, trei tinere din județul Călărași, au inițiat un proiect pentru promovarea tradițiilor locale ale romilor rudari din Spanțov, cu scopul de a-i ajuta să-și asigure un trai din meseria pe care o moștenesc din generație în generație, anume prelucrarea lemnului.

Pentru a păstra această tradiție, trei tinere din comunitate au decis să transforme meșteșugurile locale, cum ar fi confecționarea lingurilor de lemn, a meselor și a scaunelor, într-o afacere. Acesta a fost începutul unui proiect la care Estera Anghel, Emilia Ion și Cristina Costea au lucrat timp de peste trei ani. În 2010 au înființat Asociația “Împreună pentru viitor” în Spanțov, cu sprijinul Fundației PACT. “Practic, Fundația ne-a descoperit și ne-a ajutat să dezvoltăm proiectul nostru”, explică Estera Anghel, pentru adevărul.ro.

Inițial, primul proiect al asociației a constat în renovarea unui teren de sport în comunitate, urmată de crearea unui club de educație alternativă pentru copii. Ulterior, în 2013, membrii asociației, împreună cu 50 de voluntari, au efectuat cercetări asupra tradițiilor locale și au descoperit o veche tradiție legată de prelucrarea lemnului.

Cu sprijinul consultanților de la Fundația PACT și a celor 20 de voluntari, Estera, Emilia și Cristina au elaborat proiectul “Meșterii din Spanțov”. Acest proiect urmărește să faciliteze transmiterea meșteșugului tradițional de către bătrâni către tinerii din comunitate, astfel încât obiectele create de aceștia să răspundă nevoilor oamenilor din mediul urban.

Promovarea obiectelor din lemn de plop aduce un suflu nou pentru comunitatea modestă din inima Bărăganului, oferindu-le locuitorilor o șansă de a-și asigura traiul și, în același timp, de a reînvia valorile tradiționale locale. “De când am primit această finanțare, am fost priviți cu alți ochi, am început să vindem obiecte și am realizat că asta ne definește. Este ceea ce facem cel mai bine. Aceste obiecte reflectă identitatea noastră și pun în evidență tradiția noastră de romi rudari”, declară unul dintre meșteșugari, Gheorghe Costea pentru adevărul.ro.

Tinerele au dat startul unei afaceri sociale menite să pună în valoare produsele tradiționale din lemn, alături de ultimii cinci meșteri care dețineau încă arta cioplitului.

Proiectul „Meșterii din Spanțov” este finanțat de Petrom prin programul Țara lui Andrei

În anul 2013, Estera, Emilia și Cristina, împreună cu Irina Pop, manager de proiect la Fundația PACT, au înscris proiectul “Meșterii din Spanțov” în competiția “Idei în Țara lui Andrei” susținută de OMV Petrom. Proiectul a fost premiat cu aproximativ 12.947 de euro, suma fiind folosită pentru a achiziționa materialele și uneltele necesare meșterilor. Ei au creat 300 de linguri și le-au expus în iunie 2014 la Street Delivery, alături de trei designeri, încercând să pună în valoare obiectele tradiționale.

„Această afacere îi ajută să mențină vie o tradiție din străbuni care să le aducă și noi venituri în comunitate. Deși proiectul este la final, afacerea și provocările abia încep. Ne dorim ca această întreprindere socială să fie nu numai o oportunitate nouă pentru oamenii din comunitate, ci și o modalitate de a-i aduce împreună. Afacerea este a comunității, dovadă fiind și implicarea tinerilor din comunitate în găsirea numelui și a elementelor cheie în promovarea întreprinderii” a relatat Irina Pop pentru infoMuntenia.ro.

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Expoziția „Miopie Istorică” realizată de Sever Petrovici-Popescu și curatoriată de Ioana Marinescu, proiect muzeal itinerant produs de Muzeul Ororilor Comunismului în România, rămâne deschisă până pe data de 7 mai 2024, între orele 09:00 și 17:00. La Muzeul Municipal din Călărași, vernisajul a avut loc pe 16 martie și trebuia să se încheie pe 14 aprilie. 

În „Miopie Istorică”, Sever Petrovici-Popescu folosește instrumentarul artistic pentru a înfățișa și a reaminti publicului larg o pagină de istorie prea puțin cunoscută și dezbătută în cărțile de istorie: deportările din Bărăgan.

În urma acțiunii de dislocare din 18 iunie 1951, aproximativ 44000 de persoane au fost obligate să-și mute domiciliul în Câmpia Bărăganului. Acest fapt a presupus strămutarea din propria locuință sub amenințarea armei și formarea unor comunități noi cu resurse precare. Treptat, cele 18 sate proaspăt formate au fost părăsite, din ele, rămânând azi doar câteva case în Dâlga Nouă, Rubla și Fundata.

Mai multe informații despre expoziție, în articolul de aici.

Desfășurată inițial în perioada octombrie 2023 – februarie 2024 la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București, 1.500 de vizitatori au trecut deja pragul expoziției, luând contact direct cu fenomenul deportărilor din Bărăgan. Prin prezența la Muzeul Municipal Călărași, organizatorii și au asumat în continuare educarea publicului larg cu privire la episodul 1951 și familiarizarea privitorului cu arta contemporană practică de Sever Petrovici-Popescu.

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Muzeul Dunării de Jos prezintă publicului exponatul lunii aprilie: sceptru de corn, descoperit în 19373 de către Sebastian Morintz, în punctul numit La Caraman, pe malul de nord – est al lacului Mostiștea, în partea de vest a satului Ulmu (jud. Călărași). Piesa face parte din Colecția de Arheologie Generală a muzeului și este încadrată în epoca bronzului final – Cultura Coslogeni (circa 1300 – 1100 î.Hr.).

Piesa a fost descoperită în anul 1973, într-o campanie de cercetări sistematice condusă de Sebastian Morintz. Sceptrul cu numărul de inventar 39077 este din corn, prelucrat prin retezarea la bază a celor trei ramuri. Piesa prezintă un orificiu de înmănușare, iar starea de conservare este una bună. Dimensiunile acesteia sunt următoarele: L 99 mm, l 100 mm, grosime 60 mm.

Artefactul a fost prelucrat prin debitaj și abraziune. Debitajul primar (tăierea) s-a făcut cu o unealtă foarte bine ascuțită, printr-o tăiere fermă, exactă, astfel încât marginile extremităților sunt regulate, iar ulterior a fost chiar finisat prin abraziune. Tot prin debitaj și abraziune a fost înlăturată și rozeta specifică de la baza coarnelor.

Sceptrele/măciucile erau fixate într-un mâner de lemn, asemeni topoarelor de luptă, puteau întruchipa ideea de armă, ca simbol al războinicului, fiind utilizate în scop ceremonial. Nu se exclude nici posibilitatea ca unele dintre aceste obiecte să fi fost simple arme pentru lovirea de aproape, deși greutatea redusă a lor nu susține pe deplin o astfel de funcționalitate, explică Muzeul Dunării de Jos.

Astfel de artefacte au mai fost descoperite în aria Culturii Noua la Cotârgaci (jud. Botoșani) și în Republica Moldova (Odaia Miciurin).