Connect with us

Știri

Comunicat de presă| INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ CĂLĂRAŞI

Published

on

În perioada aprilie – noiembrie 2017 se va desfăşura acţiunea de inspecţii privind verificarea măsurilor stabilite prin procesele verbale de cercetare a evenimentelor  produse pe raza judeţului Călăraşi.

Grupul ţintă al acţiunii sunt angajatori din judeţul Călăraşi care au înregistrat în ultimii cinci ani accidente de muncă (mortale, colective, cu invaliditate şi accidente cu un număr mare de zile cu incapacitate temporară de muncă).

Obiectivul general al acţiunii îl constituie creşterea gradului de conştientizare al angajatorilor şi al lucrătorilor din unităţile din grupul ţintă în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă pentru eliminarea/diminuarea accidentelor de muncă şi promovarea stării de bine la locul de muncă, cu consecinţe benefice în plan social şi profesional.

Obiectivele specifice sunt:

-încurajarea unei abordări participative prin implicarea angajaţilor şi angajatorilor în diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din producerea unor accidente de muncă;

Advertisement

-promovarea bunelor practici privind eliminarea/diminuarea fenomenului accidentogen.

Acţiunea va cuprinde 2 etape:

-prima etapă s-a desfăşurat în lunile aprilie-mai 2017, şi a constat în informarea partenerilor sociali din unităţile ce au înregistrat accidente de muncă în ultimii cinci ani despre modul de derulare a acţiunii şi tematica abordată.

-a doua etapa constă în verificarea prin acţiuni de control la angajatori a modului de realizare a măsurilor dispuse prin procesele verbale întocmite cu ocazia cercetării evenimentelor. Această etapă se va desfăşura în perioada iunie – noiembrie 2017.

Mihăiţă BEŞTEA

Inspector Şef

Advertisement

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Știri

4 aprilie 2024 – Startul Campaniei de primire a Cererilor de Plată

Published

on

apia

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 4 aprilie – 7 iunie 2024, la Centrele APIA, se vor depune Cererile de plată pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic în anul 2024.

Și în acest an, fermierii vor putea depune Cererea de Plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucţiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicaţie).

Dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA- Online.

Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Persoana fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Advertisement

Fermierii care nu desfăşoară activitate agricolă nu sunt eligibili la plată pentru suprafeţele/ animalele neconforme.

Fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe sau plăți anuale  prin intervenții sub formă de plăți directe și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din fonduri europene trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei) și pe tot parcursul anului de cerere.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii Cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

ATENŢIE!!! Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să se anunțe (prin mesaj telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că se dorește să se semneze electronic. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația IPA-Online la data depunerii. Angajamentele și declarațiile, parte a cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2024, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă!

Advertisement

 

Continue Reading

Știri

Statistici. A crescut numărul angajaților din județul Călărași. Salarial mediu nominal a crescut la 6,690 lei

Published

on

În luna ianuarie 2024, judeţul Călăraşi a înregistrat o evoluţie pozitivă a efectivului de salariaţi și a câştigului salarial mediu nominal, reflectând o creştere semnificativă în comparație cu luna anterioară.

Efectivul salariaţilor

Conform datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică din Călăraşi, efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi a crescut cu 238 de persoane în luna ianuarie 2024, ajungând la un total de 48,914 de salariaţi. Această creştere a reprezentat o majorare de 0,5% faţă de luna precedentă şi de 1,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Distribuţia salariaţilor pe ramuri de activitate a fost următoarea: 4,920 persoane în agricultură, silvicultură și pescuit, 16,669 persoane în industrie și construcții și 27,325 salariaţi în sectorul serviciilor.

Câştigul salarial mediu nominal

Advertisement

În ceea ce privește câştigul salarial mediu nominal brut, acesta a înregistrat o creștere semnificativă în luna ianuarie 2024, ajungând la 6,690 lei, cu o majorare de 6,5% față de luna anterioară.

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 4,116 lei, reflectând o creștere de 5,2% în raport cu luna precedentă (care a fost de 3,912 lei). Se observă că valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în sectoarele agriculturii, silviculturii și pescuitului (3653 lei) și în industrie și construcții (3674 lei), în timp ce cele mai mari valori s-au consemnat în sectorul serviciilor (4590 lei).

Continue Reading

Știri

1 din 2 elevi, victimă a bullyingului. Peste 80%, martori ai situațiilor de bullying

Published

on

Salvați Copiii România extinde programul anti-bullying în grădinițe și școli: Un elev din doi este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar patru copii din cinci asistă la situații de bullying

București, 28 martie 2024: Un procent covârșitor de elevi – 81% – afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, în vreme ce mai mult de un sfert – 28%  – dintre respondenți afirmă că, în unitatea de învățământ pe care o frecventează, au asistat cu  frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații, arată datele celei mai recente anchete derulate de Salvați Copiii România (2022). Procentele sunt mai mari decât cele indicate de studiul Salvați Copiii din anul 2016, când 73% dintre elevi au spus că asistaseră la astfel de situații în școală, iar frecvențele ridicate fuseseră indicate de 22,7% dintre respondenți.  În acest context, Salvați Copiii România a extins programul de prevenire a acțiunilor de bullying în grădinițe și școli, considerând că întreaga comunitate poate susține școlile, pentru a facilita funcționarea grupurilor de acțiune antibullying.

Salvați Copiii România a organizat Conferința regională „Dreptul la pauză fără bullying – cooperare și bune practici pentru comunități educaționale sigure” editia a III-a, în colaborare cu Ministerul Educației, în data de 28 martie, la Târgu Mureș, cu participarea reprezentanților din toate instituțiile relevante: primării, prefecturi, inspectorate școlare județene, CJRAE, DGASPC, CCD, DAS, Birou Siguranță Școlară, consiliile județene ale elevilor, reprezentanți ai părinților.

Evenimentul are drept scop crearea contextului pentru o mai bună colaborare a tuturor actorilor responsabili în prevenirea și gestionarea fenomenului de bullying și promovarea modelelor funcționale ale programelor de prevenire a bullyingului, testate de școli și grădinițe cu sprijinul Salvați Copiii.

DATE STATISTICE

Advertisement

Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli, dând publicității Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești. La finalul anului școlar 2021 – 2022, Salvați Copiii a derulat o consultare online, la care au participat 4449 de elevi, cu vârsta intre 10 și 18 ani, utilizând metoda și scenariul folosite în realizarea studiului cu privire la fenomenul de bullying din 2016.

  • Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații. Îngrijorătoare este evoluția procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullyingului (de la 29% în 2016 la 49% în 2022)
  • 81% dintre elevi (peste 4 din 5) afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață. 28% dintre respondenți afirmă că, în unitatea de învățământ pe care o frecventează, au asistat cu  frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.

Procentele sunt mai mari decât cele indicate de studiul Salvați Copiii din anul 2016, când 73% dintre elevi au spus că asistaseră la astfel de situații în școală, iar frecvențele ridicate fuseseră indicate de 22,7% dintre respondenți.

  • Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre respondenți afirmând că au asistat la astfel de situații, in timp ce proporția celor care indică frecvențe ridicate ajunge, în cazul rețelelor de socializare, la 45% din eșantion.
  • Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării). O creștere față de rezultatele studiului din 2016 se înregistrează și sub acest aspect, dar evoluția nu este nici pe departe la fel de dramatică.
  • 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei, peste jumătate (54%) susținând că au adoptat această atitudine des sau foarte des. Remarcăm o ușoară scădere (cu 2 pp) față de rezultatele studiului din 2016.
  • Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), unii elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

EVALUAREA CLIMATULUI EDUCAȚIONAL:

Salvați Copiii România a susținut în perioada 2022 – 2024 aproximativ 130 de școli în procesul de înființare sau consolidare a grupului de acțiune antibullying. Primul pas în acest proces îl reprezintă evaluarea climatului școlar pentru fiecare școală prin aplicarea unor chestionare adresate elevilor, cadrelor didactice și părinților.

La aceste chestionare au răspuns 15.345 de elevi, 14.828 de părinți, 1.413 profesori din școli gimnaziale și licee din București, Buzău, Harghita, Cluj, Brașov, Ialomița.

Chiar și în contextul în care aceste chestionare au fost adresate în școli în care au loc activități de prevenire a bullyingului, nevoile care trebuie adresate sunt multiple:

* cultivarea respectului și empatiei:

50% dintre copii consideră că există respect și înțelegerea reciprocă între colegi.

Advertisement

60% dintre părinți confirmă nevoia îmbunătățirii respectului dintre copii, în timp ce 50% dintre profesori au aceeași opinie.

* participarea elevilor la stabilirea regulilor din școală:

76,8% dintre elevi susțin că nu au fost consultați în stabilirea regulilor de la nivelul școlii lor.

22,9% dintre părinți spun că au cunoștință de regulile școlii, fără a fi neapărat implicați în stabilirea lor.

39,5% dintre profesori spun că regulile se stabilesc fără ca elevii să fie consultați.

* considerarea opiniei elevilor cu privire la modul în care se desfășoară orele și alte activități din școală:

Advertisement

Când vine vorba despre includerea propunerilor elevilor în organizarea orelor, atât elevii (80%), cât și părinții (76%) au afirmat că nu simt că opiniile lor sunt integrate în organizarea activităților educaționale de la școală. Aceeași realitate este confirmată chiar și de cadrele didactice (60%), care au afirmat că propunerile elevilor sunt în mică măsură incluse în organizarea orelor sau activităților de la școală.

* suport emoțional din partea cadrelor didactice:

Atunci când vine vorba de susținerea emoțională a elevilor aceștia spun, în proporție de 56,5%, că nu simt suport din partea cadrelor didactice. 46,6% dintre părinți spun că elevii nu primesc suport emoțional din partea profesorilor. 24% dintre profesori spun că nu sunt pregătiți să ofere suport emoțional elevilor.

„Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Așadar, bullyingul are consecințe pentru toată lumea – chiar și pentru aceia care, inițial, nu par implicați. De aceea este importantă implicarea întregii comunități, pe mai multe paliere, pentru ca aceste comportamente să fie prevenite. Bullyingul este problema copiilor, afectează concentrarea și performanța școlară, excluziunea socială și umilințele lasă răni emoționale profunde, dar responsabilitatea setării unui cadru bazat pe toleranță, grijă respect și curaj revine adulților – părinți și profesori”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Note pentru redactori: În 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvați Copiii România privind prevenirea și reducerea fenomenului de bullying în școli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020).[i] Acestea au preluat mecanismul de intervenție conceput integral de Salvați Copiii și testat în zeci de unități școlare. Obiectivul esențial al acelor dispoziții legale este de a crea un climat sigur și pozitiv în fiecare unitate de învățământ preuniversitar, astfel încât dreptul la educație al elevilor să fie respectat prin asigurarea unei stări de bine tuturor elevilor. Prin ordinul de ministru 6235/06.09.2023, atribuțiile grupului de acțiune antibullying sunt preluate de Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și a discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității. În actuala formulă, alocarea de resurse pentru prevenire și creșterea gradului de implicare par să cadă în plan secundar.

În școlile în care grupul de acțiune anti-bullying este funcțional, se observă o îmbunătățire a climatului educațional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinții, astfel elevii primesc același mesaj la școală și acasă. Se simt sprijiniți pentru a deveni mai toleranți și se îndreaptă cu mai mare încredere către adulți atunci când întâmpină situații dificile.

Advertisement

Continue Reading

Cele mai vizualizate